Dosarul „Microsoft”, cartoful fierbinte din Parlamentul României

Reprezentanţii Opoziţiei au anunţat că nu vor bloca demersul Justiţiei în dosarul „Mâini curate“, în care procurorii cer aviz pentru urmărirea penală a nouă foşti miniştri. Politicienii de la putere spun că mai întâi vor să vadă probele procurorilor. Procurorul general al României nu a trimis încă cererea DNA către Parlamentul României, Preşedinte şi Parlamentul European pentru obţinerea avizelor necesare cercetării foştilor miniştri.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, este aşteptat să trimită preşedintelui României, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Parlamentului European cererea pentru aprobarea urmăririi penale faţă de cei nouă foşti miniştri acuzaţi de corupţie în dosarul „Mâini curate“. Asta după ce vineri Direcţia Naţională Anticorupţie a trimis la Parchetul General referatul pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale faţă de cei nouă politicieni care în perioada în care se presupune că au săvârşit infracţiunile au îndeplinit funcţia de ministru.

În timp ce reprezentanţii partidelor din opoziţie au anunţat că nu vor bloca demersul Justiţiei, cei ai formaţiunilor din coaliţia de guvernământ au evitat să se pronunţe. Parlamentarii PSD şi PC au precizat că vor mai întâi să vadă probele pe care le au procurorii şi abia după aia vor decide ce  verdict vor da. Politicienii uită astfel că nu au fost trimişi în Parlament să analizeze dosare şi probe, substituindu-se instanţelor de judecată, spun criticii.

Potrivit legii răspunderii ministeriale, intrată în vigoare în anul 1999, procurorii au nevoie, după caz, de aviz din partea Parlamentului, Preşedinţiei sau a Parlamentului European pentru a urmări penal un fost sau actual demnitar. În cazul de faţă pentru urmărirea penală a foştilor miniştri Daniel Funeriu, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Alexandru Atanasiu şi Mihai Tănăsescu anchetatorii trebuie să ia aviz de la Traian Băsescu. Pentru anchetarea lui Dan Nica vor trebui să primească verde de la Parlamentul European, iar pentru parlamentarii Ecaterina Andronescu (senator), Valerian Vreme (deputat) şi Şerban Mihăilescu (senator) de la Camerele din care aceştia fac parte.

PSD se erijează în instanţă

„PSD nu va bloca accesul la Justiţie, dar nu vă pot spune cum vom vota. Nu s-a discutat încă la partid cum vom vota. Să vedem raportul comisiei juridice şi ce conţine cererea“, a declarat vicepreşedintele Comisiei Juridice, deputatul PSD Florin Iordache, principalul actor al nopţii dinaintea zilei cunoscută ca „marţea neagră“ a Parlamentului.

Acelaşi răspuns, plus o argumentare mult mai minuţioasă, am primit şi din partea senatorului PSD, Ioan Chelaru, specialistul PSD în drept penal şi constituţional, care ne-a explicat procedura pe care o urmează PSD în astfel de cazuri.

„De 40 de ani fac avocatură. Primul lucru pe care l-am învăţat a fost să ascult toate părţile, să consult dosarul şi apoi să-mi exprim o părere. La PSD se face în următorul fel: se văd probele, se consultă specialişti şi apoi exprimăm o poziţie“, a explicat senatorul Ioan Chelaru.

Nici PC, partid-breloc al guvernării Victor Ponta, nu se poate pronunţa înaintea unei judecăţi a faptelor prezentate de DNA. „Nu am discutat nimic în interiorul partidului. Aţi sunat puţin cam devreme. Nu putem să ne pronunţăm înainte să vedem cererea“, a spus şi deputatul PC, Bogdan Ciucă, preşedintele Comisiei juridice, acelaşi for care a amendat pe sub mână Codul Penal în marţea neagră a Parlamentului.  

Nici UDMR, partid aflat la guvernare alături de PSD, nu a reuşit să se dumirească în privinţa acuzaţiilor venite din partea procurorilor anticorupţie. „Trebuie să primim o sesizare, un material. Până atunci nu avem ce discuta. La noi fiecare parlamentar votează conform conştiinţei, nu este o decizie a partidului“, a spus şi deputatul Marton Arpad.

„Vom vota pentru ridicarea imunităţii“

De partea cealaltă, cea mai puternică voce a Opoziţiei, Klaus Iohannis, preşedintele PNL şi candidatul ACL la Preşedinţie, respinge din start posibilitatea construirii unui scut în jurul celor trei miniştri care beneficiază de imunitate parlamentară.  „Noi vom vota pentru încuviinţarea începerii procesului de verificare din partea procurorilor. Noi trebuie să avem puterea să spunem, da. Răspunsul meu e valabil, indiferent cine este în cauză“, a spus Klaus Iohannis, la Adevărul Live.

Adriana Săftoiu, purtătorul de cuvânt al PDL, a spus că partidul condus de Vasile Blaga are aceeaşi poziţie ca cea exprimată de prezidenţiabilul comun al celor două partide aflate în alianţă.

Deşi doi dintre cei nouă miniştri suspectaţi de fapte de corupţie aparţineau PMP în momentul declanşării acestui scandal, partidul în fruntea căruia se află Elena Udrea nu se va opune cererii de încuvinţare a urmăririi penale formulate de DNA. „PMP va vota împotriva blocării în Parlament a cererii DNA în privinţa foştilor miniştri care sunt implicaţi în dosarul legat de licenţele Microsoft. PMP nu va contribui la ridicarea în Parlament a unui zid împotriva anchetei penale“, se arată în răspunsul PMP solicitat de „Adevărul“.

Ce va face Parlamentul European

Privilegiile de care te bucuri ca deputat în Parlamentul European sunt infinit mai mari decât în Legislativul naţional, însă fostul ministru Dan Nica, europarlamentar PSD, nu se află în cea mai fericită situaţie pentru că Parlamentul European trebuie să se pronunţe în privinţa solicitării DNA, iar Legislativul European pare să nu fie la fel de indulgent cu suspecţii de corupţie ca cel naţional.

„Procedura este asemănătoare cu cea din Parlamentul naţional. Se trimite o scrisoare către Parlament de la DNA. Solicitarea este anunţată în plen. Este trimisă la Comisia Juridică care face un raport. De obicei, se votează cu largă majoritate pentru ridicarea imunităţii“, a explicat europarlamentarul Cristian Preda.

La rândul lui, Siegfried Mureşan, europarlamentar român şi fost consilier al PPE, este de părere că intransigenţa Parlamentului European în astfel de cazuri este motivul pentru care Ecaterina Andronescu a renunţat în ultimul moment la mandatul de europarlamentar în favoarea celui de senator.

„Imunitatea este ridicată în cinci minute atunci când cererea ajunge la vot în plenul Parlamentului European. Poate acum înţelegem de ce Ecaterina Andronescu a renunţat la mandatul de europarlamentar pentru că experienţa arată că ridicarea imunităţii în Parlamentul naţional nu este doar o simplă formalitate şi că parlamentarii sunt protejaţi de colegii lor“, a explicat Mureşan.

Cui şi pentru cine cere DNA aviz

Procurorii cer Parlamentului României aviz în vederea declanşării urmăririi penale pentru actualii parlamentari Ecaterina Andronescu (PSD), Valerian Vreme (autosuspendat din PMP) şi Şerban Mihăilescu (UNPR). Preşedintele României, Traian Băsescu, va trebui să dea un răspuns pentru foştii miniştri Daniel Funeriu (autosuspendat din PMP), Alexandru Athanasiu (PSD), Mihai Tănăsescu (BEI-fost PSD), Adriana Ţicău (PSD) şi Gabriel Sandu (PDL). De la Parlamentul European va fi aşteptat un aviz de ridicare a imunităţii pentru europarlamentarul Dan Nica (PSD).

Senatorii pleacă în vacanţă

Nici nu s-au dezmeticit bine după vacanţa de două luni din vară că ieri conducerea Senatului a votat pentru suspendarea activităţii Camerei Superioare până după alegerile prezidenţiale. Doi dintre cei nouă miniştri din dosarul „Mâini curate“ sunt senatori, Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu, iar Camera Superioară este aşteptată să-şi exprime punctul de vedere prin vot vizavi de cererea DNA.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Haşotti, crede că solicitările DNA vor ajunge pe masa plenului Senatului abia după alegerile prezidenţiale. „Cererea DNA nu poate ajunge la Comisia Juridică pentru că activitatea Senatului este suspendată. După toate probabilităţile, cererea DNA trebuie să aştepte până după 16 noiembrie”, a afirmat Puiu Haşotti, liderul senatorilor PNL, pentru Adevărul. Senatori şi deputaţi protejaţi de Parlament în faţa legii

Potrivit Legii răspunderii ministeriale, intrată în vigoare în anul 1999, procurorii au nevoie, după caz, de aviz din partea Parlamentului, Preşedinţiei sau Parlamentului European pentru a declanşa urmărirea penală faţă de foştii sau actualii miniştri, senatori sau deputaţi. Experienţa ultimilor ani arată că procurorilor nu le este uşor să ancheteze parlamentari deoarece aceştia sunt protejaţi de colegii lor.

Monica Iacob-Ridzi (PP-DD). În februarie 2010, DNA a cerut Parlamentului avizul pentru începerea urmăririi penale şi percheziţia informatică în cazul fostului ministru democrat-liberal al Tineretului, acuzat de trucarea unor achiziţii publice privind festivităţile de Ziua Tineretului, din 2 mai 2009. Pe 14 decembrie 2010, Parlamentul a respins cererea procurorilor.

Dan Păsat (PDL). Pe 9 noiembrie 2010, procurorii DNA cereau încuviinţarea arestării lui Dan Păsat, iar pe 8 februarie 2011, Camera Deputaţilor le respingea cererea. Dan Păsat a fost acuzat că a făcut presiuni asupra patronilor unor firme să-i cedeze bani sau lucrări pe bani publici.

Laszlo Borbely (UDMR). Pe 11 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins cererea de urmărire penală a fostului ministru al Mediului. În aprilie 2012, procurorii DNA au declanşat procedurile de cercetare penală faţă de Borbely, pentru trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere. Borbely a fost suspectat că şi-ar fi renovat apartamentul cu ajutorul unei firme care ar fi primit contracte de la Apele Române, instituţie aflată în subordinea Ministerului Mediului.

Victor Paul Dobre (PNL). Tot la 11 septembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins cererea de urmărire penală a fostului ministru delegat pentru Administraţie. Victor Paul Dobre ar fi făcut presiuni asupra unor subordonaţi din Ministerul de Interne, pentru ca instituţia să afirme că nu-şi asumă exactitatea listelor de alegători la Referendumul de suspendare a preşedintelui, din vara anului 2012.

Ion Stan (PSD). Pe 21 decembrie 2012, Camera Deputaţilor a respins cererea procurorilor de arestare preventivă a deputatului. În perioada 12 - 14 noiembrie 2012, deputatul de Dâmboviţa ar fi pretins de la un om de afaceri 130.000 de lei pentru a-l ajuta să obţină contracte cu statul.

Varujan Vosganian (PNL). Senatul respingea pe 7 octombrie 2013 cererea Parchetului General de începere a urmăririi penale faţă de ministrul Economiei de la acea dată, pentru subminarea economiei naţionale. Vosganian ar fi favorizat firma Interagro, controlată de Ioan Niculae, să obţină gaze naturale la preţuri mai mici.

Vlad Cosma (PSD). Pe 17 februarie 2014, Camera Deputaţilor a respins cererea ministrului Justiţiei de ridicare a imunităţii deputatului. Vlad Cosma şi tatăl său, Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, sunt acuzaţi de DNA că ar fi cerut şi primit mită peste 4,4 milioane de lei de la reprezentanţii unor firme, pentru a le mijloci acestora din urmă obţinerea unor contracte cu statul.

Daniel Chiţoiu (PNL). În martie anul acesta, Camera Deputaţilor a respins solicitarea de începere a urmăririi penale împotriva deputatului, acuzat de DNA de abuz în serviciu şi constituirea unui grup infracţional organizat, în dosarul „Carpatica“, în perioada în care a fost ministru al Finanţelor.

Marius Isăilă (PSD). O lună mai târziu, Senatul a respins solicitarea Ministerului Justiţiei pentru încuviinţarea arestării preventive a senatorului Isăilă. Acesta este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi instigare la fals, după ce ar fi cerut 350.000 de euro mită de la patronul unei firme. În schimbul banilor, Isăilă ar fi oprit două controale ANAF, la firma acestuia.

Florin Popescu (PMP). După încă o lună, Camera Deputaţilor loveşte din nou şi respinge cererea DNA de arestare a deputatului, acuzat de corupţie. În 2012, Florin Popescu a cerut administratorului unor firme 70 de tone de pui grill, cu o valoare de peste 400.000 de lei, pentru a o distribui cetăţenilor în scop electoral, în contextul campaniei electorale din iunie 2012.

Traian Băsescu dă liber la anchetarea miniştrilor

Când a fost vorba de aviz din partea preşedintelui ţării, anchetatorii au avut mai mult succes. În ianuarie 2008, Traian Băsescu a dat curs solicitărilor procurorilor privind începerea urmăririi penale a opt foşti şi actuali miniştri. Este vorba de Adrian Năstase, fost premier, Miron Mitrea, fost ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, Victor Babiuc, fost ministru al Apărării, Anton Păcuraru, ministrul Muncii, Ioan Codruţ Şereş, fost ministru al Economiei, Decebal Traian Remeş, fost ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Câţiva ani mai târziu, în septembrie 2013, Traian Basescu si-a dat avizul pentru începerea urmăririi penale împotriva fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu şi a fostului ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi.
În februarie 2014, Băsescu a avizat începerea urmăririi penale a fostului ministru delegat pentru Românii de Pretutindeni, Cristian David. El este cercetat pentru abuz în serviciu sub forma participaţiei improprii, uz de fals şi fals în declaraţii.

Parlamentul European: una caldă, una rece

Parlamentul European nu a convins până în acest moment. De exemplu, în iunie 2011, la solicitarea DNA, Parlamentul European a votat pentru ridicarea imunităţii lui Adrian Severin. Procurorii DNA au cerut asta după ce s-au sesizat din oficiu, în urma unui articol de presă apărut în  publicaţia britanică „Sunday Times“. Astfel, Severin a fost acuzat că ar fi acceptat să primească bani ca să facă lobby pentru o serie de amendamente în Parlamentul European.

Însă în ceea ce-l priveşte pe deputatul Ovidiu Silaghi, procurorii nu au primit vreun răspuns nici până astăzi la cererea făcută de procurorii anticorupţie, în decembrie anul trecut, de ridicare a imunităţii politicianului. Silaghi a fost acuzat de trafic de influenţă în formă continuată, faptă comisă în perioada în care a fost ministru al Transporturilor.

Singurul parlamentar dat pe mâna Justiţiei

Cazul fostului deputat Mihail Boldea (UNPR) este singurul în care Parlamentul nu a tergiversat demersurile justiţiei de aducere a acestuia în faţa legii. La 20 martie 2012, Camera Deputaţilor a aprobat cererea de percheziţie domiciliară, reţinere şi arestare a deputatului. Mihail Boldea (foto) a fost cercetat pentru înşelăciune, fals şi uz de fals într-o afacere cu imobile şi terenuri.

Acuzaţiile din dosarul „Mâini curate“

Direcţia Naţională Anticorupţie i-a cerut, vineri, procurorului general al României să solicite aviz în vederea declanşării urmăririi penale faţă de nouă foşti miniştri, acuzaţi de corupţie în cazul licenţelor Microsoft pentru şcoli. Demnitarii pentru care s-a făcut solicitarea sunt:

Ecaterina Andronescu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioadele 2000- 2003 şi 2008-2012), Valerian Vreme (ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada 2010 - 2012), Şerban Mihăilescu (ministru coordonator al SGG în perioada 2000–2003), Dan Nica (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, în perioada 2000–2004), Adriana Ţicău (ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în perioada iulie-decembrie 2004), Gabriel Sandu (ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale în perioada 2008–2010), Daniel Funeriu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2009 –2012), Alexandru Athanasiu (ministru al Educaţiei şi Cercetării în perioada 2003–2005) şi Mihai Tănăsescu (ministru al Finanţelor Publice în perioada 2000-2004).

Contracte umflate

Cei nouă miniştri din Guvernul Năstase şi Guvernele Boc 1, 2 şi 3, sunt suspectaţi că au încheiat şi menţinut contracte cu preţuri umflate, care au dus la păgubirea bugetului de stat cu zeci de milioane de dolari. Este vorba despre contracte de achiziţionare a unor licenţe Microsoft în unităţile şcolare din România, de contracte pentru produse educaţionale Microsoft şi de contracte aferente derulării Programul „Sistem Educaţional Informatizat” (SEI).

Procurorii spun că miniştrii vizaţi „şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, determinând încheierea contractului-cadru de licenţiere din 15.04.2004 în condiţii oneroase pentru bugetul de stat, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft în considerarea Guvernului României, şi implicit permiţând plata unor comisioane către persoanele implicate”.

Din cele 54 de milioane de dolari achitate de Guvern în baza contractului-cadru şi a extensiei din luna noiembrie 2004, 20 de milioane de dolari reprezintă numai comisioane pretinse de intermediari. Potrivit anchetatorilor, contractul-cadru de licenţiere Microsoft a fost dat fără licitaţie firmei Fujitsu Siemens Computers. Consecinţa: un preţ cu cel puţin 40% mai mare faţă de cel real.

“ Miniştrii şi-au exercitat cu rea credinţă atribuţiile de serviciu, asigurând posibilitatea deturnării unui discount de circa 47% acordat de Microsoft Guvernului României“, susţin procurorii DNA.

Comentariu Adriana Săftoiu, purtător de cuvânt PDL: Justiţia nu trebuie să treacă prin Parlament

Este greu de spus exact ce va face Parlamentul European în cazul ridicării imunităţii pentru Dan Nica, fiind necesar să ne uităm care e practica în Parlamentul European: precedentul Adrian Severin, pentru care PE a aprobat ridicarea imunităţii, şi cazul Ovidiu Silaghi, unde PE nu s-a pronunţat cât acesta a fost europarlamentar. Trebuie să renunţăm la acest filtru, când vine vorba de a lăsa justiţia să îşi facă treaba fără piedici.

Reglementările privind imunitatea parlamentară ar trebui regândite, prea des ajungem în această situaţie, când avem două lucruri: partea de imagine – care afectează nu doar instituţia Parlamentului, dar şi ideea de clasă politică, care îşi creează privilegii – şi faptul că nu lămurim în cele din urmă aceste acuze. Nu văd de ce un ministru şi-ar murdări cariera cu aceste suspiciuni, e de preferat să laşi lucrurile să fie clarificate decât să te ascunzi în spatele unei imunităţi.

Oamenii aceştia ţin mai mult la o libertate de moment decât la demnitatea lor ca oameni. Demnitatea ta stă în curajul de a aborda o asemenea problemă, punându-te la dispoziţia justiţiei.“ Comentariu Sorin Bocancea, doctor în ştiinţe politice: Vacanţa soft pentru „Dosarul Microsoft“

Această vacanţă a senatorilor are două motive grele: primul ţine de nevoia candidatului Tăriceanu de a fi liber în perioada campaniei; al doilea este unul grav: blocarea punerii la dispoziţia justiţiei a celor implicaţi în „Dosarul Microsoft“. Sunt nume grele ale politicii româneşti. Şi multe, cum în niciun dosar de până acum nu s-au întâlnit. Şi sunt bani mulţi la mijloc, cum iar nu s-au mai întâlnit în niciun dosar.

Ce s-ar întâmpla dacă DNA ar începe cercetările împotriva lor? S-ar vorbi toată perioada de campanie despre acest subiect, iar jumătate dintre cei mai buni comunicatori ai PSD nu ar mai putea apărea pe posturi pentru a-şi susţine candidatul. Dezbaterile despre viitorul preşedinte s-ar desfăşura mai mult la uşa DNA. E nevoie de linişte, tovarăşi, pentru această campanie! E nevoie de o perioadă soft după această ştire hard numită „Dosarul Microsoft“.

[<a href="//storify.com/Alinavasile123/dosarul-maini-curate" target="_blank">View the story "Dosarul „Mâini curate“ " on Storify</a>]