Dosarul Jaful Secolului. Drumul tablourilor furate: din Olanda în sobă

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au declarat ieri că cenuşa analizată în dosarul furtului de tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam din octombrie 2012 provine din arderea a cel puţin trei tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză. Drumul operelor celebre din muzeu în soba din baie a unei românce din Tulcea.

Rezultatele expertizei solicitate de procurorii DIICOT au fost făcute publice ieri într-o conferinţă de presă, însă reprezentanţii muzeului nu au putut confirma dacă cenuşa expertizată provine de la tablourile furate.

În noaptea de 15-16 octombrie 2012, şapte tablouri ale unor pictori celebri au fost sustrase de patru hoţi români din Muzeul Kunsthal din Olanda.

Ulterior, capodoperele a fost aduse  în România, ascunse în trei perne, şi se presupune că ar fi fost arse într-o sobă din localitatea tulceană Carcaliu. 

Cazul furtului dintr-un muzeu de maximă siguranţă a căpătat rapid rezonanţe internaţionale, primind eticheta de „Jaful secolului“.

După percheziţii, audieri, interceptări şi arestări ale principalilor suspecţi din acest caz, pentru a stabili cu exactitate dacă tablourile în valoare de 18 milioane de euro au fost sau nu arse de hoţi şi de complicii lor, procurorii DIICOT au solicitat Muzeului Naţional de Istorie a României efectuarea unei expertize.

Rezultatele experizei MINR lasă ancheta „în ceaţă“

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), doctor Ernest Oberländer-Târnoveanu, a precizat însă că nu există o confirmare  a faptului că tablourile arse sunt cele furate de la muzeul Rotterdam.

„Cuiele găsite în cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţii, sunt mai vechi de sfârşitul secolului al XIX-lea, fiind făcute manual, iar după numărul acestora, ar fi fost arse cel puţin trei tablouri“,  menţionează expertiza făcută de specialiştii MNIR.

Cuiele  au fost prelevate de procurorii DIICOT la percheziţia din 1 martie, de la adresa din comuna Carcaliu,  judeţul Tulcea, şi separate în cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, Serviciul expertize fizico-chimice.

Cine sunt „protagoniştii“ din “Jaful secolului”

Radu Dogaru, Eugen Darie şi Alexandru Bitu sunt „protagoniştii” principali  în dosarul „Jaful secolului”, furt care a avut loc în octombrie 2012, la Muzeul Kunsthal din Rotterdam.

Anchetatorii au lămurit, parţial, dilemele din acest caz, precizând în rechizitoriu că infractorii „ar fi ajuns cu totul întâmplător” la muzeul olandez. De fapt, Dogaru, Darie şi Bitu îşi câştigau existenţa ca proxeneţi, plasând fete din România în ţări precum Olanda, Belgia şi Luxemburg. 

Au studiat terenul

În luna octombrie 2012,  cei trei români au sondat terenul, vizitând mai multe muzee din Olanda. Astfel, atenţia le-a fost captată de Muzeul Kunsthal, din Rotterdam,  pe care l-au vizitat în primele zile ale lunii, pentru a „studia” topografia locului. Potrivit anchetatorilor, hoţii s-ar fi hotărât să dea marea spargere în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012.

Mai precis, procurorii au explicat faptul că „Radu Dogaru şi Adrian Procop ar fi pătruns în muzeu printr-o uşă de urgenţă, în jurul orei 3:16. După, aceştia s-ar fi deplasat în Sala 1, unde se aflau tablourile expuse şi, prin smulgere, au desprins din sistemul de prindere şapte tablouri semnate Picasso, Matisse, Paul Gauguin, Meijer de Haan, Monet şi Lucian Freud“.

Operele de artă sustrase în doar două minute şi 48 de secunde ar fi fost mai apoi transportate în două genţi de rafie în debaraua din apartamentul lui Radu Dogaru. 

Dilema hoţilor: cui vindem tablourile?

După spargere, infractorii s-au văzut nevoiţi să scape cât mai repede de tablourile furate, aşa că au început să caute potenţiali cumpărători. S-au speriat când au văzut că jaful este puternic mediatizat şi au decis să le aducă în România. Aşa că le-au scos din ramă şi le-au introdus în perne golite de conţinut.

Ca să nu trezească bănuieli, Dogaru, Bitu şi Darie au revenit în România pe rute separate, cu maşina sau cu avionul. Sarcina aducerii tablourile i-a revenit lui Darie, care, potrivit anchetatorilor,  ar fi intrat fără probleme pe la vama Nădlac, în seara zilei de 19 octombrie 2012.

Cum au sfârşit tablourile pictorilor celebri într-o sobă

Originari din Tulcea, hoţii au decis că ar fi mai bine să ascundă tablourile într-un geamantan şi să le îngroape într-un cimitir din localitatea tulceană Măcin.

Ei şi-au făcut-o complice şi pe Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, care locuia şi ea tot în judeţul Tulcea, în localitatea Carcaliu.  După ce anchetatorii l-au arestat pe fiul său şi pe ceilalţi doi complici, Olga Dogaru ar fi  dezgropat tablourile şi le-ar fi ars în soba casei sale.

Femeia a explicat, pas cu pas, cum a ars tablourile. „Am făcut întâi focul în soba din baia mea, după care m-am deplasat în cimitir şi am dezgropat tablourile, reîntorcându-mă acasă cu acestea. Am băgat coletul - sacul în care erau împachetate cele şapte tablouri, fără să-l mai desfac, în sobă, am pus câteva lemne, papucii, şoşonii din cauciuc cu care fusesem încălţată şi am aşteptat să ardă complet. Acestea au ars destul de repede şi am văzut că tablourile arseseră complet”, a mai spus Olga Dogaru. La sfârşit, a completat ea, cenuşa a fost aruncată într-o râpă.

Şase persoane trimise în judecată

În 15 iulie, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată, în stare de arest preventiv, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru. Petre Condrat (asistentul lui Cătălin Botezatu, acuzat şi el e tăinuire) e cercetat în libertate, iar Adrian Procop este cercetat în lipsă. Primul termen de judecată în acest caz  a fost stabilit pe 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti.

Valoarea prejudiciului este estimată la 18 milioane de euro, însă criticii de artă spun că, vândute separat, tablourile ar fi valorat 200 de milioane de euro.

Cele şapte tablouri furate de la Rotterdam

1. „Femme devant une fenetre ouverte dite la fiance“. Opera a fost realizată de către francezul Paul Gaugain în anul 1888, an în care o galerie pariziană îi organizează prima expoziţie personală. Paul Gaugain a fost pictorul care a pregătit calea picturii moderne.

2. „Charing Cross Bridge“. Între anii 1899 şi 1904, Claude Monet a pictat în ulei seria de tablouri care poartă numele „Charing Cross Bridge“, serie din care face parte şi tabloul cu acelaşi nume. În 1872, Monet a pictat un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874.

3. „Waterloo Bridge“. Tabloul îi aparţine francezului Claude Monet şi face parte tot din seria „Charing Cross Bridge“. Monet a fost un reprezentant de seamă al curentului impresionist şi avea o afinitate cunoscută pentru picturile care înfăţişau natura controlată.

4. „La liseuse en blanc jaune“. Pictura a fost realizată de către francezul Henri Matisse în perioada în care a început să-şi expună lucrările în străinătate (începând cu 1919). Matisse a fost unul dintre principalii iniţiatori ai artei moderne.

5. „Autoportrait“. Tabloul a fost realizat de pictorul olandez Meijer de Haan, cunoscut pentru lucrările sale anecdotice în natură.
6. „Tete d’ Arlequin“.  Tabloul a fost realizat de spaniolul Pablo Picasso în anul 1971. Pictorul a fost fascinat mereu de universul arlechinilor, acrobaţilor şi clovnilor, mergând adeseori la circ, unde găsea inspiraţie pentru tablourile sale.

7. „Woman with eyes closed“. Lucrarea face parte din portretele expresioniste, cea mai importantă parte a creţiei lui Lucian Freud, pictor britanic de origine germană. Freud reliefează ochii şi faţa, dându-le personajelor o încărcătură mai puternică şi o autenticitate mai mare decât în realitate. (Alexandra Constanda)

Presa străină: „Crimă culturală”

Speculaţia că Olga Dogaru, mama unuia dintre suspecţi, a dat foc celor şapte tablouri estimate la peste 18 milioane de euro a făcut înconjurul lumii, presa străină vorbind despre o „crimă culturală” fără precedent, petrecută în „Grădina Carpaţilor”. Povestea şi-a făcut loc, în luna iulie, şi pe prima pagină a prestigiosului cotidian „The New York Times”, care a titrat: „O urmă a operelor de artă şi o reţea de minciuni care dau angoasă”.

Cotidianul  susţinea la acea vreme că „frumoasele opere de artă aduse acasă de fiul ei într-o valiză în urmă cu patru luni deveniseră un coşmar”. În aceeaşi zi, jurnaliştii de la CNN relatau oripilaţi lovitura primită de lumea artei. „Ce păcat!“, a exclamat prezentatoarea de la postul american la finalul ştirii. Felul în care ar fi dispărut operele de artă i-a impresionat şi pe britanici. „The Guardian“ a titrat la jumătatea lunii iulie: „Picasso-ul furat, «ars în sobă» în România“.

Fapta Olgăi Dogaru a avut ecou şi în Hexagon, cei de la „Le Figaro” întrebându-se: „Picasso, Matisse, Monet şi Gauguin au dispărut în fum?“.

Cei trei suspecţi au ajuns în atenţia presei încă de la începutul anului, când aceştia au fost arestaţi. Încă de atunci, presa străină a vehiculat mai multe teorii. Una dintre acestea susţine că, de fapt, totul e o înscenare şi că tablourile, care n-au fost arse, au ajuns în galeria secretă a unui colecţionar excentric.

Oricare ar fi adevărul, expresia „furt ca-n filme”, atribuită de presă jafului de la Rotterdam, va deveni în curând realitate, pentru că regizorul Tudor Giurgiu şi-a propus să redea pe peliculă, pas cu pas, „jaful secolului”. (Răzvan Cârcu)
 

Pe aceeaşi temă:

EXCLUSIV Ecranizarea furtului tablourilor din Rotterdam, blockbuster cu actori străini şi buget record pentru România

Dacă un grup de români a  furat tablouri în valoare de 18 milioane de euro dintr-un muzeu din Rotterdam, regizorul Tudor Giurgiu vrea să dea o „lovitură” pe piaţa cinematografică. Filmul de acţiune despre cele întâmplate va avea un buget de 6-7 milioane de euro, iar aşteptările sunt ca încasările să fie duble.

Tablourile furate de la muzeul din Olanda, aduse în ţară în două perne. Mama unuia dintre suspecţi a recunoscut că a ars tablourile

Cele şapte tablouri furate din muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012, ar fi fost aduse în România ascunse în perne, prin Vama Nădlac şi ar fi stat o perioadă în portbagajul maşinii lui Eugen Darie, se arată în rechizitoriul prin care cei şase suspecţi în acest dosar au fost trimişi în judecată. De asemenea, mama lui Radu Dogaru ar fi recunoscut în timpul audierilor că a ars tablourile în soba casei sale.

Jaful secolului: şase persoane au fost trimise în judecată în dosarul furtului de tablouri de la muzeul din Rotterdam

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism i-au trimis în judecată, luni, pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Suspecţii români în furtul de tablouri din Rotterdam vor să fie judecaţi în Olanda

Cei trei români acuzaţi că în octombrie ar fi furat şapte tablouri din Muzeul Kunsthal din Rotterdam, vor să fie judecaţi în Olanda, a declarat avocatul acestora pentru ziarul olandez Telegraaf.

Româncă arestată în cazul furturilor de tablouri din Rotterdam. Un procuror şi doi poliţişti români sunt în Olanda

O româncă în vârstă de 19 ani a fost arestată luni dimineaţa la Rotterdam, Olanda, fiind suspectă în cazul furtului a şapte picturi de Matisse, în 2012, din muzeul de artă al oraşului, a anunţat poliţia din Rotterdam într-un comunicat, informează agenţia de ştiri AFP.

Percheziţii la Carcaliu: arme de vânătoare în casa unuia dintre tinerii reţinuţi pentru Jaful Secolului. Mătuşa lui Dogaru: „Blestemate să fie tablourile!“

După ce s-a aflat că o parte din cele şapte tablouri furate din Olanda s-ar afla la Carcaliu, poliţiştii au descins vineri după amiază în mai multe locuinţe ale apropiaţilor lui Radu Dogaru (28 de ani), unul dintre cei trei tineri acuzaţi de Jaful Secolului.

Valiza în care s-ar fi aflat tablourile furate din Olanda, în curtea unei case din Carcaliu. Pânzele nu sunt de găsit

În urma percheziţiile desfăşurate marţi în localitatea Carcaliu din judeţul Tulcea a fost găsită celebra geantă pe care ar fi adus-o Radu Dogaru (28 de ani) la mătuşa sa imediat după ce a ajuns în ţară.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite