Dosarul de evaziune fiscală al „Regelui Biscuiţilor”. Martor: „Banii erau căraţi cu sacoşa la bancă”

Firme fantomă, contracte fictive, bani plimbaţi în China sau scoşi din bancă cu sacoşa sunt ingredientele dosarului de evaziune fiscală în care este implicat patronul firmei Ro Star, Halil Bulut, cunoscut ca „Regele Biscuiţilor”. Detaliile apar în referatul procurorilor DIICOT prin care s-a cerut arestarea preventivă a afaceristului.

Patronul firmei Ro Star, Halil Bulut, şi alte cinci persoane au fost reţinuţi de procurorii DIICOT pentru evaziune fiscală şi spălare de bani, fiind acuzaţi că au înregistrat în contabilitatea societăţii achiziţii fictive de bunuri şi servicii de la 22 firme de tip „fantomă”, prejudiciul produs fiind estimat la peste 13,6 milioane de euro.

Procurorii cer, miercuri, Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă a acestora. Tribunalul Bucureşti urmează să decidă dacă aceştia vor fi arestaţi preventiv, pentru 30 de zile, la solicitarea procurorilor. În faţa procurorilor, Bulut Halil a refuzat să facă declaraţii şi a uzat de dreptul la tăcere.

Evaziunea fiscală: Banii ajungeau în China

Halil Bulut, cunoscut ca „Regele Biscuiţilor”, este unul dintre cei mai importanţi oameni de afaceri din România, acesta fiind cunoscut în special pentru faptul că deţine compania Ro Star care se ocupă cu producţia de biscuiţi.

Din probele administrate de anchetatori a mai rezultat că, prin dispoziţii ale membrilor grupării infracţionale, firma Ro Star a înregistrat în actele contabile şi alte documente legale cheltuieli totale de 72.598.598,95 lei (echivalentul a peste 16 milioane de euro), constând în achiziţii fictive de bunuri şi servicii provenind de la cele 22 de firme de tip „fantomă”, cauzând un prejudiciu de 14.292.881,11 lei (echivalentul a peste trei milioane de euro), reprezentând TVA dedus în mod nelegal.

Procurorii DIICOT au explicat ce ar fi făcut Halil Bulut cu sumele de bani rezultate din evaziunea fiscală. Spălarea acestor bani ar fi parcurs trei etape, respectiv:
1.    Plasarea – Contravaloarea achiziţiilor fictive era virată în data facturării în conturile bancare ale furnizorilor de tip fantomă. Astfel, profiturile din evaziune fiscală erau introduse în sistemul financiar, documentele justificative creând o aparenţă de legalitate a transferurilor dispuse de către administratorul SC RO STAR SA.

2.    Stratificarea – După încasarea fondurilor în conturile bancare ale societăţilor de tip fantomă vizate, acestea erau, după caz, retrase integral în numerar sau retransferate integral sau parţial în conturile unor alte societăţi de tip fantomă de pe teritoriul României sau din spaţiul asiatic, respectiv China. Trebuie menţionat că transferurile subsecvente, precum şi operaţiunile de retragere de numerar erau întotdeauna operate în aceeaşi zi, la scurt timp după încasarea sumelor de bani de la SC Ro Star SA.

3.    Integrarea – O parte a sumelor de bani erau ulterior reintegrate în circuitul financiar legal, prin redepunerea lor în conturile bancare ale SC Ro Star SA cu titlu de ”creditare societate”. Astfel, în perioada 2011 - 2015 au fost întocmite şi înregistrate în contabilitatea societăţii 262 de contracte de creditare în scopul de a întări aparenţa de legalitate a fondurilor şi a provenienţei acestora.

Cum erau implicate firmele fantomă

Din declaraţiile martorilor audiaţi în această cauză, ar fi rezultat că două dintre angajatele lui Halil Bulut, Blaj Raluca Anamaria şi Duruş Aurora Liana ar fi întocmit în înţelegere cu afacerist şi din dispoziţiile acestuia, facturi fiscale fictive ce atestau în mod nereal achiziţionarea de către SC Ro Star SA de bunuri şi servicii de la societăţile fantomă, pe care le introducea sau dispunea introducerea lor în contabilitatea societăţii beneficiare, în scopul diminuării obligaţiilor fiscale ale acesteia către bugetul de stat.

Oamenii de încredere ai lui Halil Bulut ar fi prezentat angajaţilor SC Ro Star SA documente justificative (facturi de achiziţii bunuri şi servicii, procese-verbale de recepţie a lucrărilor, note de intrare recepţie, etc.) şi alte documente (anexe contracte, devize de transport, foi de parcurs, etc.), determinându-i să le semneze în mod formal, în scopul de a crea  aparenţa realităţii achiziţiilor fictive de bunuri şi servicii. „Nu în ultimul rând, Blaj Raluca Anamaria a dispus efectuarea sau, după caz, a efectuat plăţi către societăţile de tip fantomă anterior enumerate în baza documentelor justificative fictive înregistrate în contabilitate”, arată procurorii DIICOT..

În baza facturilor fiscale ce atestau în mod nereal achiziţia de servicii (reparaţii, lucrări, etc.) de la furnizorii fantomă anterior enumeraţi, erau întocmite procese-verbale de recepţie a lucrărilor, dar şi procese-verbale de recepţie a unor mijloace fixe achiziţionate (de regulă utilaje), ce au fost semnate în perioada 2011-2015.

De ce raporturile comerciale erau fictive

Procurorii DIICOT arată că acesteea erau semnate exclusiv de către Todoran Ioan (director tehnic), Costea Costel (inginer şef) şi Gheorghe Mihai (şef secţie/adjunct (sector) transporturi). În mod similar, în baza facturilor fictive de achiziţie materii prime erau înregistrate în contabilitatea SC RO STAR SA note de intrare-recepţie, întocmite şi semnate exclusiv de către numiţii Cîrjă Cristian Daniel (gestionar depozit), Danciu Florina (gestionar depozit) şi Bolucek Elena Loredana (controlor calitate).


În urma controalelor fiscale şi a probelor administrate au fost relevate elemente care conturează caracterul nereal al raporturilor comerciale dintre SC Ro Star SA şi fiecare dintre firmele fantomă, care erau societăţi furnizor:

• societăţile furnizor nu funcţionau la sediul social declarat şi nu deţineau sedii secundare sau puncte de lucru;
• societăţile enumerate nu aveau angajaţi şi nici autovehicule în proprietate, în acelaşi timp nefiind identificate contracte de punere la dispoziţie a forţei de muncă sau de închiriere a unor mijloace de transport.
• de regulă, furnizorii nu depuneau cu regularitate declaraţiile prevăzute de lege la organele administraţiei fiscale;
• deşi figurează ca furnizori de bunuri/prestatori de servicii către SC Ro Star SA, parte a societăţilor comerciale enumerate nu au declarat importuri sau achiziţii intracomunitare şi, în unele cazuri, nici achiziţii de la furnizori interni;
• toate societăţile furnizor au fost înfiinţate sau, după caz, preluate de către persoane de cetăţenie străină imediat înaintea demarării raporturilor comerciale cu SC Ro Star SA;
• acţionariatul persoanelor juridice enumerate era compus în principal din cetăţeni străini, care s-au aflat pe perioade reduse de timp pe teritoriul ţării, părăsind de regulă România imediat după finalizarea raporturilor comerciale cu SC Ro Star SA. În unele cazuri, pe contractele comerciale au fost menţionaţi ca reprezentanţi şi semnatari ai furnizorilor cetăţeni străini care fie nu aveau nicio calitate în societate, fie nu se mai aflau pe teritoriul ţării la momentul încheierii contractului.
• administrarea societăţilor furnizor era asigurată, de regulă, de alte persoane decât organele statutare prevăzute în actele constitutive iar pe conturile bancare au fost împuternicite/delegate cu specimen de semnătură persoane fără calitate în respectivele societăţi;
• o parte a bunurilor şi serviciilor achiziţionate nu au legătură cu obiectul de activitate al SC Ro Star SA, respectiv fabricarea biscuiţilor şi pişcoturilor, fabricarea prăjiturilor şi a produselor conservate de patiserie;                  
• achiziţiile efectuate prezintă o diversitate considerabilă per societate, în sensul că în unele cazuri, în aceeaşi perioadă, acelaşi furnizor prestează în beneficiul SC SC Ro Star SA servicii de transport, livrează mijloace fixe, execută lucrări de reparaţii, furnizează materii prime pentru fabricarea biscuiţilor, livrează articole de birotică, etc.                                                                                
• facturile fiscale de achiziţie mijloace fixe (utilaje pentru fabricarea şi ambalarea biscuiţilor) nu conţin menţiuni cu privire la seria bunurilor achiziţionate, elementele caracteristice ale acestora sau alte elemente de identificare;
• pe documentele justificative au fost înscrise, de regulă, persoane care fie nu au prestat în fapt serviciile respective sau, după caz, nu au efectuat livrările de bunuri. Mai mult, pe unele facturi fiscale au fost înscrise documente de identitate sau de legitimare care au fost eliberate în realitate altor persoane decât cele menţionate la rubrica delegatului.
• pe o parte a documentelor justificative provenind de la furnizorii enumeraţi anterior au fost menţionate mijloace de transport care nu au existat niciodată în realitate, în timp ce pe unele documente justificative au fost înscrise numere de înmatriculare atribuite în fapt unor autovehicule care, prin natura lor sunt improprii sau nu permit transportul de marfă;
• toate prestările de servicii/livrările de bunuri de la furnizorii anterior enumeraţi sunt achitate cu sume de bani provenite din depuneri de numerar în conturile SC Ro Star SA cu titlu de creditare societate. În aceeaşi zi sumele sunt transferate furnizorilor, fiind imediat retrase în numerar sau transferate la extern cu justificarea ”facturi„, ”facturi marfă„, ”avans facturi„, ”proformă„, deşi aceşti furnizori nu au realizat importuri sau achiziţii intracomunitare.

Blaj Raluca Anamaria a arătat că ea dispunea plăţile aferente acestor operaţiuni, la dispoziţia administratorului Bulut Halil. Totodată întocmea facturile fiscale necesare, toate ştampilele furnizorilor anterior enumeraţi fiindu-i puse la dispoziţie de către Bulut Halil, în timp ce o parte a acestor documente justificative veneau de la administrator completate integral şi ştampilate.

Banii erau căraţi cu sacoşa

„Totodată, inculpata a arătat că era împuternicită pe conturile SC RO STAR SA, dispunând efectuarea de plăţi către aceşti furnizori, având cunoştinţă că aceste sume de bani se reîntorceau la administratorul Bulut Halil. În acest sens, Blaj Raluca Anamaria a învederat că Bulut Halil a creat un circuit economic fictiv, în sensul că plăţile se făceau da la SC RO STAR SA prin virament bancar în conturile furnizorilor fantomă, fără o prestaţie efectivă în realitate, după care banii se reîntorceau la Bulut Halil”, arată procurorii DIICOT în referatul trimis la Tribunal.

Susţinerile lui Blaj Raluca Anamaria sunt susţinute şi confirmate de către un şofer la SC Ro StarSA), audiat la 11 octombrie 2016, care a declarat că primea deseori sacoşe de bani de la femeie. „Banii îi depunea întotdeauna la Raiffesen Rahova, în conturile SC Ro Star SA. Ulterior, în cursul aceleiaşi zile în care el făcea depunerea, un alt angajat şi el al societăţii îi aducea lui Bulut Halil aceleaşi sume de bani, acesta reintroducându-le în patrimoniul SC Ro Star SA sub formă de creditare societate.