Primul termen din dosarul „Case pentru generali” a fost amânat de judecătorii de la Curtea Supremă pentru 6 februarie

Primul termen din dosarul „Case pentru generali” a fost amânat de judecătorii de la Curtea Supremă pentru 6 februarie

Dosarul „Case pentru generali” a ajuns pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă  FOTO Adevărul

Primul termen din dosarul „Case pentru generali”, în care fostul ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu şi alţi 10 colonei şi generali au fost trimişi în judecată pe motiv că au achiziţionat locuinţe de serviciu în baza unor declaraţii false, a fost amânat pentru 6 februarie de judecătorii de la Curtea Supremă.

Ştiri pe aceeaşi temă

Potrivit rechizitoriului, pe 2 aprilie 1999, Corneliu Dobriţoiu, având funcţia de „ofiţer de stat major internaţional” în cadrul Cartierului General al NATO de la Bruxelles, ar fi cerut ministrului Apărării Naţionale aprobarea de a i se repartiza o locuinţă de serviciu cu patru camere, în garnizoana Bucureşti.

„Menţionez că până anul trecut, fiind divorţat şi având un copil, am locuit la părinţii mei. În anul 1998, m-am recăsătorit, iar soţia mea are şi ea un copil. În această situaţie, condiţiile locative ale apartamentului părinţilor mei nu satisfac nevoile reale ale celor două familii, pentru a trăi în condiţiile unui confort minim”, preciza Dobriţoiu, într-un raport înregistrat la cabinetul ministrului pe 5 aprilie 1999.
 
Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu menţiona atunci în raport că fiul său vitreg avea 23 de ani şi era student, iar fiica sa avea 17 ani şi era elevă.
 
Astfel, potrivit unei repartiţii de pe 29 iunie 2000 a Unităţii Militare (UM) 02515 Bucureşti, lui Dobriţoiu i-a fost dată o locuinţă de serviciu cu chirie pe strada Traian din sectorul 3, cu o suprafaţă utilă de 115,24 metri pătraţi. Contractul de închiriere a fost semnat în perioada 29 iunie 2000 - 29 iunie 2005.
 
Un certificat medical, emis pe numele soţiei, motiv pentru „o cameră în plus”
 
Anchetatorii susţin că, odată cu încheierea contractului, Dobriţoiu ar fi prezentat o serie de documente printre care se numărau şi un certificat medical de pe 29 decembrie 1999, emis pe numele soţiei sale, Viorica Dobriţoiu, prin care se atesta că aceasta „suferă de o anumită boală (ce-i dă dreptul la o cameră în plus) eliberată pentru a servi la spaţiu locativ” şi o declaraţie pe proprie răspundere în care acesta menţiona că nu deţine nicio locuinţă proprietate personală sau din fondul de stat şi nu a cumpărat locuinţă în baza Legii nr.61/1990 sau a Legii nr.85/1992.
 
„Se poate observa că pe cartea de identitate a lui Samson Dumitru (fiu vitreg) la viza de stabilire a reşedinţei este înscrisă ca dată de începere 28.02.2000 (s-a menţionat în raport că este student şi nu are unde locui, şi în consecinţă se impune acordarea unei camere în plus), în condiţiile în care acesta era deja căsătorit, având domiciliul într-o locuinţă proprietate personală din Municipiul Piatra Neamţ. În aceste condiţii, inserarea acestuia în spaţiul locativ pe care înv. gl. mr. (rez.) Dobriţoiu Corneliu intenţiona să-l obţină în mod nelegal de la Ministerul Apărării Naţionale, nu poate fi interpretată decât ca o formă de premeditare a ilegalităţii ce urma să fie săvârşită”, mai arată procurorii în rechizitoriu.
 
Potrivit anchetatorilor, Dobriţoiu cumpărase, pe 18 ianuarie 1994, în regim subvenţionat, de la SC Titan Administratie Locativă SA Sector 3, o locuinţă compusă dintr-o cameră pe strada Răcari, aceasta fiind atribuită din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale. Imobilul a fost vândut de generalul maior în rezervă pe 31 ianuarie 1994, cu 80.000 de lei.
 
„Astfel, prin Raportul nr. W2031/02.04.1999, adresat ministrului apărării naţionale, raport depus în copie la dosarul cauzei, învinuitul a solicitat aprobarea repartizării unei astfel de locuinţe de serviciu, prezentându-şi, în mod trunchiat situaţia locativă, deoarece în raportul respectiv nu a făcut precizări că deţinuse, anterior, în proprietate o locuinţă din fondul locativ al Ministerului Apărării Naţionale, dar pe care o vânduse, situaţie în care nu mai putea să beneficieze de locuinţă de serviciu de la Ministerul Apărării Naţionale”, se mai arată în rechizitoriu.
 
Dobriţoiu ar fi cerut aprobare de la şeful Unităţii Militare
 
În actul de sesizare al instanţei, procurorii menţionează că fostul ministru al Apărării ar fi cerut şefului UM 02547 Bucureşti, în aprilie 2005, aprobarea de a cumpăra locuinţa de serviciu din strada Traian, în acest sens încheindu-se contractul de vânzare-cumpărare cu plata în rate de pe 5 decembrie 2005.
 
Procurorii mai arată că, la data cumpărării locuinţei din strada Traian, Dobriţoiu deţinea în proprietate şi o locuinţă de 354 metri pătraţi, situată în comuna Găneasa, judeţul Ilfov.
 
„Învinuitul a încercat să precizeze că, după opinia sa, faptul că la momentul cumpărării locuinţei de serviciu deţinea, împreună cu soţia sa, o vilă în localitatea Găneasa judeţul Ilfov, nu ar fi fost un impediment în vederea cumpărării locuinţei de serviciu în baza Legii 562/2004, deoarece locuinţa din localitatea Găneasa ar fi avut regim de casă de vacanţă”, se mai arată în rechizitoriu.
 
Potrivit anchetatorilor, pentru a cumpăra locuinţa la preţ subvenţionat, Corneliu Dobriţoiu ar fi anexat şi o serie de declaraţii false, însă nu poate fi tras la răspundere pentru acest lucru, pentru că a intervenit prescripţia răspunderii penale.
 
În actul de sesizare al instanţei, procurorii susţin că general maior în rezervă Floarea Şerban, şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN la data faptelor, ar fi cumpărat în 2004, la preţ subvenţionat, un apartament cu două camere pe strada Matei Basarab din Sectorul 3, cu o suprafaţă utilă de 55,20 metri pătraţi. 
 
Aceasta însă, deţinea în proprietate o garsonieră pe strada Lucreţiu Pătrăşcanu, pe care o primise de la stat când era elevă de liceu şi pe care o vânduse pe 22 septembrie 2004, cât şi o altă garsonieră, situată în acelaşi bloc, pe care a moştenit-o în 1997 şi a vândut-o pe 19 decembrie 2006.
 
11 persoane trimise în judecată în acest dosar
 
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie - Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari au trimis în judecată în acest dosar 11 persoane care au deţinut funcţii de conducere în Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la data faptelor, în legătură cu achiziţionarea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat.
 
Generalul maior în rezervă Corneliu Dobriţoiu, cadru al MApN la data faptelor, în prezent senator, a fost trimis în judecată pentru participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave, se arată într-un comunicat de presă de miercuri al DNA.
 
General de brigadă în rezervă  Traian Pigui, şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial şi o infracţiune de participaţie improprie la fals intelectual (opt acte materiale), toate în formă continuată, cu consecinţe deosebit de grave
 
General maior în rezervă  Floarea Şerban,  şef al Direcţiei Legislaţie şi Asistenţă Juridică din MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave
 
General maior în rezervă Francisc Radici, cadru al MApN (la data faptelor), acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice şi contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave.
 
 General maior în rezervă Constantin Năstase, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual (două acte materiale), toate cu consecinţe deosebit de grave.
 
General locotenent în rezervă Sergiu-Tudor Medar, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave.
 
Locotenent în rezervă Gheorghe Rotaru, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi  participaţie improprie la fals intelectual, toate cu consecinţe deosebit de grave.
 
Comandor în rezervă Gheorghe Gonciaruc, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual(două acte materiale), toate  cu consecinţe deosebit de grave.
 
Colonel  în rezervă Ionel Vizitiu, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial (participaţie improprie) şi participaţie improprie la fals intelectual(două acte materiale), toate  cu consecinţe deosebit de grave.
 
General de brigadă în rezervă Corneliu Duţă, comandant al Garnizoanei Bucureşti, (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate  cu consecinţe deosebit de grave.
 
Plutonier adjunct în rezervă  Mihaela Matei, cadru al MApN (la data faptelor), care este acuzat de participaţie improprie la abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial şi participaţie improprie la fals intelectual, toate  cu consecinţe deosebit de grave.
 
Potrivit rechizitoriului întocmit de procurori, în perioada 1999-2005, Traian Pigui, în calitate de şef al Direcţiei Domenii şi Infrastructuri din Ministerul Apărării Naţionale, s-ar fi implicat în atribuirea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu, (dintre care unele preluate de la RAPPS), pentru a fi cumpărate la preţ subvenţionat, în baza Legii 562/2004, de către beneficiari - cadre militare cu funcţii de conducere din MApN.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: