"Dosarul brăţărilor, făcut pentru înfundarea lui Năstase"

Iulian Ceia, alias "Pionul", din dosarul Sarmizegetusa, face dezvăluiri senzaţionale Aşa cum ziarul Adevărul anunţa săptămâna trecută, în ultimul episod al serialului "Afacerea

Iulian Ceia, alias "Pionul", din dosarul Sarmizegetusa, face dezvăluiri senzaţionale

Aşa cum ziarul Adevărul anunţa săptămâna trecută, în ultimul episod al serialului "Afacerea Brăţărilor dacice", prezentăm azi o parte a dezvăluirilor făcute de Iulian Ceia, alias "Pionul", principalul acuzat din dosarul"Tezaurul de la Sarmizegetusa". Acesta relatează cu lux de amănunte de ce dosarul "Brăţările dacice" nu are ca mobil principal controversatele obiecte de tezaur răscumpărate de statul român cu bani grei şi explică faptul că miza afacerii este discreditarea unui important personaj politic.

Potrivit declaraţiilor lui Iulian Ceia, ţinta principală a procurorilor din Alba Iulia ar fi fost nimeni altul decât Adrian Năstase. Şi, alături de Năstase, în vizorul procurorilor s-a mai aflat şi acuzarea altor personaje VIP, precum Dan Iosif, Marian Iancu, Ovidiu Tender, Ioan Talpeş sau Sergiu Nicolaescu. În afara dezvăluirilor privind latura politică a afacerii judiciare "Brăţările dacice", Iulian Ceia este cea de-a treia persoană care susţine că brăţările repatriate de autorităţile române sunt false. Mai mult, Ceia confirmă dezvăluirile, pe care Adevărul le-a publicat, despre "istoria" aşa-ziselor obiecte de patrimoniu. "Pionul" ştie, la rându-i, cine este făuritorul de tezaure: Sorin Popa, bijutierul din Călan, decedat în mod suspect în timpul anchetei autorităţilor. Alături de declaraţiile-şoc ale "Pionului" Ceia, prezentăm şi cazul presupuselor falsuri antice de la Alba Iulia, expuse de autorităţi alături de brăţările dacice.

Iulian Ceia, pericol public sau personaj incomod?

Cine este, de fapt, Iulian Ceia? La ultimul termen de judecată din procesul "Brăţările dacice", procurorii au cerut arestarea câtorva inculpaţi care susţinuseră că au văzut brăţările doar la televizor. Printre aceştia se afla şi Iulian Ceia, supranumit "Pionul". În mod ciudat, acuzarea a cerut să fie arestat Iulian Ceia, pentru că acesta ar intimida procurorii şi că ar încerca să influenţeze martorii, în special, prin lansarea în ziarul Adevărul a ipotezei brăţărilor false. Este de menţionat faptul că Iulian Ceia nu a devenit un personaj interesant pentru ziarul nostru decât după cele întâmplate în instanţă, la Hunedoara. Iată de ce încă o dată putem să tragem concluzia că, în acest dosar, procurorii acuză fără probe. Toate acestea ne-au determinat să aflăm dacă, într-adevăr, Iulian Ceia este un pericol public, aşa cum îl prezintă rechizitoriul din dosarul "Brăţările dacice", sau este un personaj incomod pentru mulţi dintre cei implicaţi în acest dosar judiciar cu vădită tentă politică.

Martorul-cheie şi-a schimbat de trei ori declaraţia

"Eu am fost arestat în baza unei declaraţii a unui om care, la rândul lui, a fost arestat în baza dezvăluirilor mele. Este vorba de Niţu Cristian (n.r.- personaj din reţeaua "Spumă şi Bibanu'"), arestat într-un dosar cu droguri. Prima dată, Niţu Cristian a zis că i-am vândut brăţara lui Năstase. Pe urmă, că i-am dat-o lui Bivolaru. Acum, pentru a treia oară, vine şi spune că i-aş fi vândut-o lui Marian Iancu. Mai mult, cere să nu mai fie chemat ca martor în instanţă", poveşteşte Iulian Ceia. Iată un exemplu de consecvenţă în dosarul "Brăţărilor dacice": "Revin şi arăt că este adevărat că Iulian Ceia i-a vândut brăţara dacică lui Marian Iancu la Bucureşti, dar acesta i-ar fi achitat-o integral, iar Gabriel Bivolaru nu are nicio legătură cu această tranzacţie"! Aceasta este ultima dintre declaraţiile lui Niţu Cristian, cel care, din puşcărie, i-a trimis o scrisoare cu scuze lui Adrian Năstase. Întrebarea este ce credibilitate mai poate avea acest om, folosit de procurori ca martor-cheie?

"Asta vreau să scrii despre Năstase!"

"De ce eu? Pentru că sunt singurul dintre cei vizaţi care avea legături cu Bucureştiul. Cu Dan Iosif, cu VGB, cu Gabriel Bivolaru. În mai-iunie 2005, când a fost perioada cu anticipatele. Nimeni nu-l arestează pe Năstase pentru o prostie. Ei au ştiut de la început că asta, chestia cu brăţările nu ţine (...) Există la dosar toate înregistrările ambientale dinaintea arestării mele. Lazăr mi-a pus hârtia în faţă şi mi-a spus: <> Eram cu avocata mea care, la un moment dat, a ieşit afară. Şi Lazăr mi-a vorbit despre patriotism, despre credinţă. L-am ascultat şi, la sfârşit, i-am spus: <> . Singurul adevăr este că sunt prieten cu Dan Iosif şi că i-am dat lui Dan Iosif un ciob şi o chestie de lut. Discuţia a degenerat şi m-a ameninţat că o să mă aresteze. Şi, într-adevăr, după trei zile, m-a arestat la Bucureşti", ne spune Iulian Ceia. Cu toate acestea, la un moment dat, într-un ziar central, în iunie 2005, procurorul Lazăr a afirmat că Iulian Ceia a declarat că "Adrian Năstase şi Ioan Talpeş au cumpărat brăţări dacice de la traficanţii de obiecte din Munţii Orăştiei". Ca să acuzi nişte oameni de fapte atât de grave trebuie să ai probe. Şi, după câte a declarat în exclusivitate pentru Adevărul Marius Iacob, şeful Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică din Parchetul General, "nu există probe".

Declaraţii la pachet pentru Parchet

"Am să vă demonstrez de ce aceste brăţări trebuie neapărat să fie autentice. Fiindcă o cere tăvălugul juridic care s-a creat în urma chixului procurorilor. Dosarul acesta nu a fost cu brăţări, a fost cu Adrian Năstase. Chiar şi cei din serviciile secrete ştiu că dosarul este un bluf şi că, de fapt, dosarul este un dosar cu Adrian Năstase"! Aşa încep senzaţionalele dezvăluiri ale lui Iulian Ceia, alias "Pionul", unul dintre cei mai controversaţi inculpaţi din dosarul "Brăţările dacice - tezaurul de la Sarmizegetusa", chiar cu această mărturie-şoc: dosarul "Brăţărilor" a fost instrumentat de procurorii de la Alba Iulia pentru a se ajunge la Adrian Năstase. Pentru a-l înfunda pe Adrian Năstase, fost şef al PSD şi fost prim-ministru al României în periada 2000-2004. Iulian Ceia susţine că "treizeci de oameni, inculpaţi şi martori pot confirma că au fost puşi să declare despre Adrian Năstase".

Poveşti de adormit copiii?

Într-adevăr, în dosar există numeroase mărturii care par a avea un singur scop: să-l "dovedească" pe Năstase. "Cred că aceste brăţări sunt la Năstase, la Talpeş, la Tender. Ăştia trei. Nu ştiu dacă nu are şi Dan Iosif una (…) S-ar părea că o brăţară a ajuns la prim-ministrul Adrian Năstase. Şi această brăţară ar fi fost scoasă la o licitaţie undeva, nu ştie, în Norvegia sau în Elveţia şi a fost cumpărată de un prinţ norvegian, la suma de 2,5 milioane de euro şi persoana respectivă mi-a spus că a văzut, i s-au arătat hârtiile de licitaţie în biroul lui Dan Iosif, fiind cu Ceia acolo. Din care Năstase ar fi încasat 1,3 milioane", a declarat martorul sub acoperire Popa Nicolae. "Precizez că această brăţară nu va mai putea fi recuperată, deoarece a ajuns la o persoană foarte importantă, un om prea greu, aproape cea mai mare funcţie în stat (…) Eu nu pot să probez, eu vă spun ceva (…) Este Năstase, este Tender care are aşa ceva! Aşa se spune!", a declarat şi martorul Dosa Vasile. Un al treilea personaj, Dana Bebe, a fost şi el condus de anchetatori, prin sugestii mai mult sau mai puţin directe, să facă declaraţii despre anumite personalităţi politice, şi în special despre Adrian Năstase. "Dana Bebe mi-a spus că i-au arătat cătuşele şi l-au ameninţat să declare despre Năstase", ne spune Iulian Ceia despre acest misterios personaj, Dana Bebe, care apare într-unul dintre documentele top secret ale dosarului, dar care, surprinzător, nu figurează nici ca inculpat, nici ca martor în proces. Interesant este că, într-o înregistrare ambientală, Dana Bebe pare că îşi bate pur şi simplu joc de anchetatori spunându-le: "Vreţi să vă spun poveşti? Vă spun poveşti!". În acest ritm al dezvăluirilor care tot apar una după alta, tot acest "thriller" judiciaro-politic numit "Brăţările dacice" pare din ce în ce mai mult să semene cu o poveste, pentru unii frumoasă, pentru alţii urâtă. Şi atât. Atât şi nimic mai mult.

Brăţările dacice, "însoţite" de alte posibile falsuri, la Alba-Iulia

"În data de 23.02.2005, Poliţia Alba Iulia în colaborare cu poliţiile Deva şi Bucureşti au făcut descinderi cu mandate de percheziţie la şapte persoane, care se bănuia că ar avea legătură cu comorile de la Sarmizegetusa. În urma percheziţiei s-au ridicat pentru expertizare o mulţime de obiecte.

Expertiza a fost făcută de angajaţi ai Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, care nu aveau autorizaţii de experţi - numele lor nu se regăseşte în lista experţilor autorizaţi de pe site-ul Ministerului Culturii şi Cultelor (...) Dovada clară a abuzurilor anchetatorilor (din nepricepere sau rea-voinţă) este faptul că obiectele-replici sunt expuse la Muzeul Unirii din Alba Iulia alături de brăţările din aur, ca fiind obiecte de tezaur. Pot dovedi că obiectele-replici sunt făcute de persoane cunoscute mie, unele chiar la cererea mea".

Afirmaţiile îi aparţin lui Nicolae Sularea, fost inculpat în acelaşi dosar cu Flaviu Istrate, cel care a dezvăluit pentru Adevărul că "brăţările dacice" sunt făcute de bijutierul din Călan. Informaţiile lui Sularea au fost confirmate de Nicolae Sabin Haj, din Partoş, care ne-a relatat că el este autorul uneia dintre piesele expuse alături de brăţări. Este vorba despre un cap de copil prezentat ca fiind un original de secol II-III. Intitulat "Portret juvenil - epocă romană", (foto) Haj ne-a povestit cum s-a inspirat dintr-un catalog de artă şi cum a sculptat capul de copil, prin 2004-2005, dintr-o bucată de piatră găsită pe malul Mureşului.

Lucrarea a ajuns într-un final în posesia lui Sularea. La câteva zile după discuţia avută cu cei doi, televiziunile şi mai multe ziare au prezentat declaraţiile incendiare ale acestora. Cazul presupuselor obiecte antice expuse la Alba Iulia relansează afacerea brăţărilor. Ne putem astfel întreba cine va răspunde pentru banii publici cheltuiţi de autorităţi pentru a expune, aşa cum ne-a dezvăluit Nicolae Sularea, "o mână de falsuri, fără valoare istorică sau financiară".

Afacerea "Brăţările", o "maradona" judiciară?

Iulian Ceia: "Îngropau brăţările sau alte obiecte în proximitatea unor zone unde au fost cetăţi dacice (...) Veneau victimele, italienii sau austriecii. Urma o regie bine pusă la punct. Chiar responsabilul zonal de la <> participa la astfel de <> ".
Citiţi în episodul următor