Ioan Talpeş despre noua identitate creştină a Europei

Dosarele lui Talpeş: Europa reţelelor teroriste 

Jurnalistul Cristian Unteanu şi generalul Ioan Talpeş, fost director al Serviciului de Informaţii Externe, au discutat vineri, la Adevărul Live, pe marginea unei teme care interesează, pe drept cuvânt, întreaga mass-media pe plan mondial.

Ştiri pe aceeaşi temă

 

Specialiştii caută un răspuns profesinist la întrebarea legată de naşterea şi proliferarea cu mare viteză a retelelor teroriste în Europa, despre amenintarea pe care o reprezintă în acest moment în Europa şi în România.

 
Cine poartă responsabilitatea nesemnalării la timp a acestei problematici foarte grave, există oare modalităti de reducere a riscurilor pe viitor? Vom trăi pe mai departe, cu toate riscurile aferente, într-o Europă a reţelelor teroriste sau, dimpotrivă, semnalele tragice de până acum au fost suficient de convingătoare pentru a se căuta un răspuns realist şi o soluţie comună?  
 
Cristian Unteanu: Încercăm să dăm o nouă pată de lumină pe tema reţelelor teroriste. Ne interesează raţiunea pentru care această ameninţare teroristă anunţă că va lovi în inima Europei. De ce acum, la acest început de 2015?
 
Ioan Talpeş: Dacă facem o analiză, nu putem să trecem peste faptul că ne aflăm într-un moment în care omenirea se află într-o variantă foarte angajată a unei globalizări. Să ne gândim la anarhişti. Când au apărut anarhiştii? Spre sfârşitul secolului XIX. De ce? Pentru că atunci părea că principiul de organizare pe criteriile coroanelor concentrează puterea. Pentru oamenii de atunci, această variantă de organizare a unei lumi controlate prin coroane nu era ceva acceptabil. S-ar putea ca azi să fie alţii care gândesc că există nişte forţe care promovează o formulă de organizare a umanităţii altfel decât cred ei.
 
Există foarte multe variante de gândire care sunt opuse variantei capitalului. De când există umanitatea a fost această dispută între ceea ce înseamnă Dumnezeu şi Viţelul de aur. Cui te închini? Forţez puţin lucrurile, dar uitaţi-vă: de unde vin aceştia, de unde se revendică ei? Ei sunt Statul Islamic. Există forţe şi interese care privesc altfel dezvoltarea lor, nu vor o dezvoltare de tip Occidental.
 
La început ei au vrut să lovească în SUA. Să nu credeţi că acestora le este teamă... sau că sunt prea eficienţi americanii, că au mijloace de au contracara. Nu, ei au vizat acum Europa, pentru că Europa s-a angajat în mod direct. În trecut, europenii au încercat să evite conflictul.
 
Noi va trebui să înţelegem raţiunile acestui joc. A fost în Franţa. Păi, tot nordul Africii este direct pe francezi. Nu mai vorbim de Egipt şi Siria.
 
Eu cred că terorismul este o formă de confruntare între două lumi. Lumile acestea sunt mult mai sensibile decât în perioada anterioară, când existau forţe coloniale.
 
Cristian Unteanu: Dacă până acum puteam să acceptăm că există o ciocnire a civilizaţiilor între lumi compacte, ceea ce este nou e că o parte dintre jucătorii pe care se bazează reţelele teroriste nu mai sunt oameni „paraşutaţi“ din Magreb sau Orientul Apropiat, ci sunt cetăţeni europeni pur-sânge, care brusc devin fanatici de partea Statului Islamic. Cum se justifică apariţia unor asemenea actori?
 
Ioan Talpeş: Ne aflăm în faza unor dispute la nivelul doctrinelor religioase. O lume întreagă a înţeles că secolul XXI va fi religios sau nu va fi. Ne-a urmărit această expresie înainte de 1989. Dar, oare, toţi au înţeles la fel? Statul islamic nici nu discută problema religiei. Statul Islamic vrea universalizarea şi preluarea teritoriului.
E vorba şi de o evoluţie. Creştinii au cel puţin 300 de ani înaintea islamului. Deci au şi ei dreptul la încă 300 de ani până să-şi rezolve problemele în materie de viziune universală prin prisma credinţei.
 
Cristian Unteanu: Ce s-a întâmplat greşit în această Europă încât să apară luptători străini, oameni care să creadă cu atâta tărie în Islam?
 
Ioan Talpeş: Păi, se putea vorbi înainte de o prezenţă atât de mare a unei populaţii de sorginte musulmană în Europa? Acum 30 de ani o asemenea deschidere era de neconceput în Europa. 
 
Cristian Unteanu: A greşit Europa prin neadaptare?
 
Ioan Talpeş: Niciodată Europa nu greşeşte. Pot să greşească grupuri de acţiune din Europa, dar nu Europa.
 
Cristian Unteanu: Tema emigraţiei ilegale, tema controlului de frontieră... adaptarea acestor comunităţi la idealulurile de civilizaţie ale Europei s-a dovedit un eşec?
 
Ioan Talpeş: Tot ce trăim noi azi are ca recurs nevoia de restabilire a limitelor teritoriale. Lumea a fost împăţită în pământ creştin, pământ sovietic din 1918 şi pământ islamic. Eu cred că foarte mult din toate demonstraţiile acestea vizează obligarea Occidentului la măsuri care să blocheze această migrare a musulmanilor spre Occidnet.
 
Cristian Unteanu: Până acum, această migrare nu numai că a fost permisă, dar a fost favorizată prin toate mijloacele...
 
Ioan Talpeş: Eu cred că 1989 a fost o consecinţă a faptului că occidentalii şi-au dat seama cât de costisitor e implantul musulman, african şi asiatic.
 
Cristian Unteanu: Domnule general. Nu este aşa. Statul occidental va proteja cu mult mai mult cetăţeanul din Magreb venit ilegal decât un cetăţean română în căutare de loc de muncă.
 
Ioan Talpeş: La ora actuală, eu cred că ne aflăm într-un moment de cotitură în care jocurile cu bulgarii şi românii, Schengen-ul, vor trebui depăşite şi va trebui să fie lucrurile clare în materie de globalizare. Ne aflăm într-un moment în care e dificil de stabilit nişte reguli. Regulile pe care le-am stabilit ieri nu mai sunt valabile mânie sau poimâine.
 
Cristian Unteanu: Europa şi-a pierdut identitatea. Reţelele teroriste sunt mai purternice pentru că iau convertiţii din disperare, iau oamenii care nu se mai regăsesc în identitatea europeană.
 
Ioan Talpeş: Categoric. Europa se află în căutarea propriei identităţi. În asta ne aflăm acum. Or, ea continuă să gândească la parametri specifici anilor interbelici.
 
Cristian Unteanu: Se mai poate ca această nouă identitate să fie axată pe ideea identităţii creştine a Europei? Există primejdii, avantaje, dar şi posibile puncte de rupere care ar putea să evolueze dramatic dacă această identitate va fi asumată ca lege. Una din cauzele de conflict intern se estimează a fi posibilitatea de retragere a cetăţeniei pentru persoanele care activează în reţele teroriste.
 
Ioan Talpeş: Cred că o asemenea măsură e normală. Eu aş zice că nu e de ajuns o identitate creştină, ci iudeo-creştină. E clar că aici e diferenţa. Nu pot să nu îmi amintesc ce înseamnă această rădăcină. Fără ea nu văd cum ar fi fost creştinismul. Există unele formule de reacţie care pot să ducă la astfel de acţiuni care sunt reprobabile.
 
Cristian Unteanu: Ce facem cu drepturile şi libertăţile fundamentale pe care tot noi, europenii, le-am impus?
 
Ioan Talpeş: Este o problemă de teritorii şi doctrine religioase. Aproape că ceea ce înseamnă terorism nu mai contează. Acestea nu sunt decât instrumente.
 
Cristian Unteanu: Acum doi ani a fost un scandal la Bruxelles: interzicem celebra sărbătoare a Pomului de Iarnă, pe motiv că este o sfidare la sensibilitatea concetăţenilor noştri musulmani. Asta a fost soluţia pentru care au votat consilierii municipali. Despre ce vorbim? Vorbim de o Europă care să revitalizeze sensibilitatea creştină?
 
Ioan Talpeş: Aşa cum s-a făcut aşa se poate şi schimba. Europa de acum nu va fi la fel peste 20 de ani. Eu cred că va urma o resurecţie pe celălalt plan.
 
Cristian Unteanu: Trebuie ca cineva să mai şi vrea această resurecţie pe celălalt plan. Cine mai vrea o reîntoarcere la creştinism în Europa?
 
Ioan Talpeş: Nu cred că e vorba de creştinismului lui Toma de Aquino. Se va ajunge să se înţeleagă că e nevoie de asta. Cred că ne vom adapta la aceste provocări.
 
Cristian Unteanu: Credeţi că atentatul terorist de la Paris a fost real, sau credeţi în teoria conform căreia a fost o înscenare a unei minţi criminale care vrea să ridice nivelul de conflict în Europa?
 
Ioan Talpeş: Nu cred aşa ceva. Am ajuns în faza cea mai periculoasă în care nu mai e necesar să avem organizaţii teroriste ca să se ajungă la astfel de gesturi. Suntem în situaţia în care aceste lucruri pot fi la nivelul străzii. Nu e nevoie de minţi care le organizează şi le finanţează. Sunt grupuri ad-hoc care pot fi manevrate uşor.
 
Cristian Unteanu: Credeţi că actualele servicii de informaţii sunt suficient de puternice pentru a face faţă ameninţărilor? Credeţi că decidenţii politici au înţeles că ameninţarea e reală?
 
Ioan Talpeş: Noi venim după experimentul acela de dictatură proletară. Noi considerăm că a institui nişte forme de control suplimentare loveşte în drepturile noastre de libertate absolută. E o aberaţie. Noi trăim azi într-un stat democratic. Nu mai avem pe unul care ne conduce şi pe ceilalţi în sistem. A gândi aşa înseamnă a îngreuna acţiunea sericiilor. Una este să reacţionezi şi alta e să preîntâmpini.
 
Cristian Unteanu: Să seprăm că vom trăi într-o lume mai sigură!
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: