Doi români arestaţi în Irak riscă să ajungă în ştreang

Cei doi muncitori români din Irak, Ilie Nelu şi Adrian Gânceanu, care au fost arestaţi la 31 octombrie de poliţia militară americană, sub acuzaţia că au filmat şi fotografiat în incinta

Cei doi muncitori români din Irak, Ilie Nelu şi Adrian Gânceanu, care au fost arestaţi la 31 octombrie de poliţia militară americană, sub acuzaţia că au filmat şi fotografiat în incinta bazei americane, riscă să fie condamnaţi la moarte prin spânzurare dacă ajung pe mâinile justiţiei irakiene.

Purtătorul de cuvânt al MAE, Corina Vinţan, a declarat că este prea devreme să se stabilească ce pedeapsă ar risca cei doi, deoarece abia acum începe ancheta, iar autorităţile române nu pot în acest moment decât să aştepte deciziile autorităţilor militare americane. Vinţan a precizat că dialogul cu acestea se desfăşoară în condiţii excelente, în conformitate cu dreptul umanitar internaţional. Cei doi români au negat acuzaţia că ar fi filmat baza americană, dar au recunoscut că au încălcat regulamentele militare americane pe care s-au angajat să le respecte prin semnarea contractului de muncă. Potrivit MAE, aparatul de filmat şi caseta au fost reţinute de Poliţia Militară Americană pentru a fi efectuate cercetările, existând şi alte cazuri similare de cetăţeni ai unor ţări participante la Forţa Multinaţională din Irak.

Ancheta ar putea dura şi şase luni

Directorul pentru afaceri globale din MAE, Petre Dumitriu, a declarat că protecţia lor este asigurată conform celei de-a patra Convenţii de la Geneva privitoare la civilii din zonele de război. "S-ar putea să fie doar o simplă greşeală copilărească, cei doi dorind să se laude acasă cu fotografiile făcute", a spus Dumitriu, care a adăugat că autorităţile române vor avea acces la dosarul celor doi doar după formularea acuzaţiei. Procedura standard în asemenea cazuri poate dura şi şase luni, dar autorităţile de la Bucureşti au făcut demersuri pentru urgentarea acestora.

Au fost vizitaţi de un om din ambasadă

Purtătorul de cuvânt al MAE susţine că în virtutea relaţiilor excelente de colaborare dintre România şi SUA în cadrul Coaliţiei din Irak, cei doi cetăţeni români au fost vizitaţi pe 26 noiembrie de un reprezentant al Ambasdei României la Bagdad, deşi contactarea acestora este permisă, de obicei, numai reprezentanţilor Crucii Roşii. Mai mult, românii au putut să-şi contacteze familiile. Ei vor mai putea avea această posibilitate o dată la câteva săptămâni, după cum a declarat consilierul diplomatic al Ambasadei României la Bagdad, Cristian Voicu. Deocamdată, nu au nevoie de un avocat, a precizat Vinţan, deoarece, în urma anchetei preliminare, s-ar putea decide eliberarea lor. Tâmplarul Adrian Gânceanu, în vârstă de 39 de ani, din Topliţa, şi electricianul Nelu Ilie, 41 de ani, din Galaţi, acuzaţi de spionaj, lucrau, potrivit "Evenimentul zilei", pentru o firmă americană Al-Morrell Development, subcontractor al US Army, într-o fabrică de îmbuteliere a apei plate destinate soldaţilor americani.

SIE: "Cazul este de competenţa MAE"

Oficiali din Serviciul de Informaţii Externe au refuzat să comenteze cazul celor doi români arestaţi în Irak, afirmând că singura instituţie abilitată să facă precizări este Ministerul Afacerilor Externe. "Este competenţa MAE", ne-au declarat aceştia, fără alte comentarii. Procedural se ştie că, în general, în zonele de conflict, unde sunt implicate forţe armate americane, deciziile - inclusiv privind înştiinţarea opiniei publice despre incidente speciale - sunt luate de către autorităţile americane.

Bucureştiul nu poate interveni juridic

Din punct de vedere juridic, autorităţile române nu pot interveni în această fază a cercetărilor din Irak. Pe parcursul judecăţii, în cazul în care cei doi români sunt puşi sub învinuire oficial, pot solicita transferul de procedură în România, însă acesta trebuie certificat de instanţă. Procedura este însă destul de greu de realizat. Spre exemplu, în România, instanţele au acceptat transferul de procedură în Austria în cazul anchetei penale făcute de DNA pe numele omului de afaceri Marius Vizer, ca un drept fundamental al acestuia, având în vedere că are dublă cetăţenie, româno-austriacă. În cazul în care autorităţile române ar dori cercetarea lor în România, acest lucru nu ar fi posibil decât pe bază de reciprocitate, întrucât ţara noastră nu are acord de extrădare cu Irakul.