Singura sa opţiune în momentul de faţă o reprezintă axa Ankara-Kremlin, din care speră să poată valorifica ceva puncte electorale, după ce democraţii lui Vladimir Plahotniuc i-au mai aplicat o suspendare temporară, cât să fie validaţi Silvia Radu şi Nicolae Ciubuc la Ministerul Sănătăţii, respectiv al Agriculturii.

Perspectiva alegerilor parlamentare din februarie 2019 i-a radicalizat pe oamenii lui Plahotniuc, care nu par să îi mai tolereze ifosele de preşedinte putinist ale lui Dodon. În fapt, problema principală o reprezintă PSRM-ul care stă bine în sondaje şi teoretic pleacă cu prima şansă pe segmentul de electorat rusofon şi putinist.

Aflat în aceste zile într-o nouă vizită la Kremlin, Igor Dodon încearcă să supraliciteze în relaţia personală pe care ar avea-o cu „Ţarul de la Kremlin“, pentru a se relegitima la Chişinău, deşi pare că este adeptul politicii fostului preşedinte ucrainean, Viktor Ianukovici.

Prin poziţiile publice exprimate în presa de la Kremlin, Dodon încearcă să pară politicianul util lui Putin la Chişinău şi totodată echilibrat în relaţia cu UE. În fond, şeful statului moldovean a ratat demult orice şansă de a fi credibil la Kremlin, atâta timp cât este sub controlul total al lui Plahotniuc, însă dacă va ceda în chestiunea Transnistriei la propunerile lui Dmitri Kozak ar putea avea soarta lui Viktor Ianukovici.

În momentul de faţă, din aşa zisa mare prietenie cu Vladimir Putin a lui Igor Dodon Republica Moldova nu a obţinut nici un avantaj în aceşti ani tulburi, în care luptele interne ale politicienilor vopsiţi în culori pro-europene, aflaţi într-o formă sau alta în siajul Moscovei, au dus statul frate dintre Prut-Nistru în pragul disoluţiei.

„Consider că avem relaţii bune, dar, în acelaşi timp, cred că prietenia este ceva mai personal. Prin urmare, să vorbim despre faptul că sîntem sau nu prieteni... Poate la o anumită etapă vom şi deveni prieteni. Vladimir Vladimirovici mi-a spus: Igor Nicolaevici, nu e o problemă cu cine doriţi să fiţi prieteni. Principalul e ca această prietenie să nu fie împotriva noastră. Noi dorim să fim prieteni şi să lucrăm împreună. Dacă veţi fi cu altcineva împotriva noastră, atunci va fi o altă situaţie“, a declarat Igor Dodon, într-un interviu acordat lensa.ru.

Cel mai probabil, Igor Dodon va deveni prietenul de nădejde al lui Vladimir Vladimirovici Putin în momentul în care va ceda teren în chestiunea transnistreană, pentru că oricum drumul pro-european este blocat, iar perspectiva reapropierii de Rusia este mai aproape ca oricând. Dacă PSRM va câştiga alegerile parlamentare de anul viitor, formaţiunile de centru-dreapta şi pro-unioniste vor plăti preţul orgoliilor mărunte şi al dezbinării. De asemenea, din această ecuaţie lipseşte Bucureştiul, care măcinat de luptele dintre Palate, a lăsat în plan secund jocul geopolitic din R.Moldova.

Aducerea în prim-plan a scenariului ucrainean din 2014 de către Dodon în presa de la Kremlin nu este decat o temă de campanie electorală indusă acestuia, de oamenii din jurul Ţarului de la Kremlin, pentru a bloca orice subiect legat de reapropierea de UE. În momentul de faţă, vinovatul principal este Vladimir Plahotniuc care i-a facilitat victoria lui Igor Dodon pe considerentul că poate fi controlat cu uşurinţă şi a încercat să pozeze în singurul personaj capabil să negocieze simultan pe axa EST-VEST.

Dodon este un pericol pentru imaginea şi credibilitatea externă a R.Moldova, iar declaraţiile sale şi spectacolul mediatic pe care-l pune în scenă cu prilejul fiecărei sale vizite la Kremlin nu face decât să aducă în derizoriu interesele legitime ale cetăţenilor R.Moldova. Nu cred că silovikii din jurul lui Putin îl văd ca pe un interlocutor credibil pe acest Igor Dodon, care gravitează numai în jurul triadei: Erdogan-Putin şi Lukaşenko.

„Dar în ultimii nouă ani anume ei au fost la putere. Însă problema nu constă în faptul că ei erau proeuropeni, ci că urmăreau o politică antirusească. Nu poţi fi proeuropean şi antirus – acest lucru e rău pentru ţară. Şi este la fel de important ca şi partenerii noştri externi să înţeleagă acest lucru. Ceea ce, din păcate, s-a întîmplat în Ucraina în 2013-2014, în opinia mea, este rezultatul unor astfel de ultimatumuri. A fost pusă condiţia: să fiţi cu noi în integrarea europeană şi, în acelaşi timp, împotriva Rusiei. Şi atunci unele regiuni au început să se revolte: de ce ar trebui să alegem? Vrem să fim prieteni şi cu Rusia“, a subliniat Igor Dodon.

Citeşte analiza completă pe Jurnalistii.ro.