DOCUMENT Cum justifică Avocatul Poporului faptul că nu a sesizat Curtea Constituţională pe Legile Justiţiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Instituţia Avocatului Poporului a transmis, luni, Forumului Judecătorilor din România, motivele pentru care a respins solicitările asociaţiei de magistraţi de sesizare a Curţii Constituţionale în cazul Legilor Justiţiei. Printre justificările invocate se numără idea că aceste modificări sunt expresia legiuitorului sau că nu aduc atingere legii fundamentale.

Modificările sunt "expresia opţiunii legiuitorului", "criticile de neconstituţionalitate nu pot fi primite" sau "noile reglementări nu sunt de natură să aducă atingere legii fundamentale", sunt o parte din concluziile Avocatului Poporului, privind modificările la Legile Justiţiei. Ele reprezintă răspunsul dat cererii de sesizare a Curţii Constituţionale a României (CCR) formulate de către Asociaţia Forumului Judecătorilor din România în  23 iulie 2018, 10 septembrie 2018 si 12 septembrie 2018.

FJR a cerut Avocatului Poporului (AP), Victor Ciorbea, sesizarea imediată a Curţii Constituţionale, în ceea ce priveşte dispoziţiile Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.234/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.  Avocatul Poporului a răspuns pe 10 pagini că în acest caz nu se impune sesizarea CCR. De altfel, se arată chiar în primele rânduri că, din punctul său de vedere transmis la CCR, aceste modificări sunt constituţionale. Singurele hibe identificate de AP au fost suprapunerea unor norme legale şi formularea imprecisă a unor articole, dar care ar fi fost remediate de CCR.

Avoatul Poporului despre opiniile Comisiei de la Veneţia

În cazul opiniilor formulate de Comisia de la Veneţia, Avocatul Poporului face trimitere la unele decizii date de CCR anul acesta, în cazul unor excepţii referitoare la modificările aduse Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

"Având în vedere însă stadiul procedurii legislative constituţionale în care se află Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, respectiv faptul că procedura parlamentară de adoptare a actului normativ s-a finalizat, Parlamentul adoptând o lege, care este supusă controlului de constituţionalitate, Curtea constată că, din perspectiva atribuţiilor sale şi a controlului pe care această îl realizează exclusiv prin raportare la normele constituţionale, opinia transmisă de Comisia de la Veneţia nu poate fi valorificată în cadrul examenului de constituţionalitate.

Recomandările formulate de forul internaţional ar fi putut fi utile legiuitorului, în procedura parlamentară de elaborare sau modificare a cadrului legislativ, Curtea Constituţională fiind abilitată la efectuarea unui control de conformitate a actului normativ adoptat de Parlament cu Legea fundamentală, şi nicidecum la verificarea oportunităţii unei soluţii legislative sau alteia, aspecte care intră în marja de apreciere a legiuitorului, în cadrul politicii sale în materia Legilor Justiţiei", arată Decizia CCR 357/2018 din 8 iunie 2018.

Investigarea magistraţilor ţine de Legislativ

Referitor la criticile privind înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie, Avocatul Poporului precizează că această nu constituie o problema de constituţionalitate, ci reprezintă expresia opţiunii legiuitorului.

"Înfiinţarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenţă materială (DNA şi DIICOT) sau personală (Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie) constituie expresia opţiunii legiuitorului, care, în funcţie de necesitatea prevenirii şi combaterii anumitor fenomene infracţionale, decide cu privire la oportunitatea reglementării acestora", explică Avocatul Poporului.

   

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite