DNA solicită preşedintelui României începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu

DNA solicită preşedintelui României începerea urmăririi penale faţă de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu

Sebastian Vlădescu

DNA cere sesizarea preşedintelui pentru încuviinţarea urmăririi penale a fostului ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu, acuzat de două infracţiuni de luare de mită, într-un dosar în care a început urmărirea penală şi împotriva fostului parlamentar Cristian Boureanu, a lui Ionuţ Costea, fost secretar de stat în Ministerul Finanţelor, dar şi preşedinte al EximBank, şi a lui Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE: Fostul secretar de stat în Ministerul Finanţelor, Ionuţ Costea, urmărit penal de DNA în acest dosar, a anunţat prin intermediul avocatului său că va achita cauţiunea de 1.500.000 de euro. 

„Dorinţa de a achita cauţiunea nu poate fi interpretată ca o recunoaştere a faptei. În măsura în care dl Ionuţ Costea va achita această cauţiune şi îşi va îndeplini toate obligaţiile asumate prin acest control judiciar, cauţiunea va fi restituită. Bineînţeles, dl Costea, pe parcursul acestui proces, va face tot ce îi stă în putinţă pentru a demonstra că absolut fiecare cent care i-a intrat în cont are o provenienţă legală”, a spus Constantin Durgheu, apărătorul lui Costea, într-o intervenţie telefonică la postul Antena 3.



Ştirea Iniţială: Conform unui comunicat DNA transmis astăzi, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie a transmis procurorului general referatul cauzei, pentru sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale împotriva lui Sebastian Vlădescu, la data faptelor ministru al Finanţelor Publice, faţă de care există indicii că ar fi săvârşit două infracţiuni de luare de mită, în perioada exercitării funcţiei ministeriale.
 
În acelaşi dosar penal, procurorii DNA au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Mircea Ionuţ Costea, fost angajat al Ministerului Finanţelor, pentru - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, Mihaela Mititelu, persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., pentru trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită, fostul parlamentar Cristian Boureanu, acuzat de trafic de influenţă şi Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, pentru luare de mită. 
 
Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au stabilit cauţiuni de peste 3 milioane de euro pentru mai multe persoane faţă de care s-a dispus începerea acţiunii penale în acest dosar. Astfel, pentru Costea Mircea-Ionuţ, fost angajat al Ministerului Finanţelor, pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, şi complicitate la luare de mită s-a stabilit o cauţiune de 1,5 milioane euro; pentru Mititelu Mihaela, la data faptelor persoană apropiată de conducerea C.N. C.F.R., pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă, complicitate la luare de mită s-a stabilit o cauţiune de 1 milion de euro; pentru Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită s-a stabilit o cauţiune de 500.000 de euro; iar pentru Boureanu Cristian Alexandru, la data faptelor deputat în Parlamentul României, pentru  infracţiunea de trafic de influenţă, o cauţiune de 200.000 de euro.
 
Procurorii susţin că, în urma cercetărilor, a rezultat că, în perioada 2005-2014, oficiali români sau persoane cu influenţă asupra acestora ar fi primit, de la o companie străină, în baza unor înţelegeri, aproximativ 20 de milioane de euro pentru ca, în schimbul acestor sume, să se asigure încheierea contractelor şi plata facturilor pentru reabilitarea unor tronsoane de cale ferată a liniei Bucureşti-Constanţa, precum şi plata TVA restante pentru reabilitarea unei alte linii de cale ferată care fusese deja realizată de aceeaşi companie.
 
Banii încasaţi ilegal reprezentau procente din valoarea fiecărei plăţi făcute de statul român şi erau achitaţi succesiv, pe măsură ce compania constructoare încasa, la rândul ei, contravaloarea lucrărilor efectuate, de la statul român (respectiv de la compania C.N. C.F.R.).
 
Procurorii susţin că, potrivit anchetei efectuate în cauză, a rezultat că activitatea infracţională s-ar fi desfăşurat în două etape: prima în perioada 2005-2014, şi ulterior în perioada 2009-2014.
 
„În contextul participării companiei străine la licitaţia organizată de C.N.C.F.R. pentru reabilitarea liniei Bucureşti – Constanţa, reprezentanţii acesteia au convenit cu Vlădescu Sebastian, Costea Mircea-Ionuţ (fost angajat al Ministerului Finanţelor) şi Mititelu Mihaela (persoană apropiată de conducerea C.N.C.F.R.), să le plătească eşalonat un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român. În schimb, cei trei se angajau să facă demersuri astfel încât să fie asigurată finanţarea suplimentară în vederea încheierii contractului şi pentru ca, ulterior, plăţile pentru lucrări să fie făcute la timp. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele susmenţionate (respectiv Vlădescu Sebastian, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela). În circuitul fictiv a fost interpusă o societate de avocatură, mai multe firme afiliate acesteia şi o serie de societăţi controlate de cei trei, fiind încheiate mai multe contracte fictive”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.
 
Sebastian Vlădescu ar fi primit 1 milion de euro în această afacere
 
Astfel, conform rechizitoriului întocmit de procurorii DNA, în perioada 2008-2009, în baza acestei înţelegeri, fostul ministru al finanţelor, cu sprijinul inculpaţilor din acest dosar, Costea Mircea Ionuţ şi Mititelu Mihaela, ar fi primit, în conturile bancare ale unor firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, suma de aproximativ 1 milion de euro (reprezentând partea sa din comisionul pretins), transferurile fiind justificate prin contracte fictive.
 
În perioada 2006-2014, conform aceleiaşi înţelegeri, Costea Mircea Ionuţ a primit sume de bani totalizând aproximativ 4,5 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către persoane apropiate, (beneficiind şi de decontarea contravalorii serviciilor turistice efectuate de el şi membrii familiei în perioada 2008-2014, a primit folosinţa unui autoturism de lux, i s-a plătit aportul la majorarea capitalului unei firme.
 
De asemenea, Mititelu Mihaela este acuzată că ar fi primit sume de bani totalizând aproximativ 3 milioane de euro, în baza unor contracte fictive încheiate cu firme deţinute sau controlate de către ea sau persoane apropiate.
 
„În cursul anului 2009, pe fondul schimbărilor politice ca urmare a alegerilor parlamentare din anul anterior şi al crizei economice care a dus la întârzierea plăţii facturilor, reprezentanţii aceleiaşi societăţi au ajuns la o nouă înţelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român în baza aceloraşi contracte de reabilitare a căii ferate, către Vlădescu Sebastian, către Constantin Dascălu (secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor în perioada ianuarie 2009 - octombrie 2010) şi către Cristian Boureanu (deputat în Parlamentul României)”, se mai arată în rechizitoriul acestui dosar.
 
Procurorii susţin că, în perioada 23 decembrie 2009 - 3 septembrie 2010, Vlădescu Sebastian şi Dascălu Constantin, secretar de stat în cadrul Ministerului Transporturilor, au acceptat promisiunea remiterii unor sume de câte 2 milioane de euro de la reprezentantul în România al companiei străine, pentru ca să îşi îndeplinească atribuţiile de serviciu într-un mod care să asigure, pe de o parte, finanţarea şi plata lucrărilor efectuate la tronsonul de cale ferată Bucureşti-Constanţa şi, pe de altă parte, finanţarea şi plata efectivă a TVA restantă de la lucrările efectuate la tronsonul Bucureşti – Câmpina.
 
„La rândul său, în anul 2009, Boureanu Cristian, deputat în Parlamentul României, a acceptat promisiunea de a primi alte 2 milioane de euro pentru ca, în schimbul acestei sume, să îşi exercite influenţa asupra lui Vlădescu Sebastian, precum şi asupra conducerii Ministerului Transporturilor, în beneficiul companiei străine, în sensul celor anterior menţionate. Pentru remiterea sumelor de bani a fost creat un nou circuit fictiv, conceput pe cinci nivele, în baza căruia sumele de bani au plecat de la societatea străină şi au ajuns la persoanele susmenţionate. În circuitul fictiv au fost interpuse mai multe firme cu sedii sociale în paradisuri fiscale care aveau conturi deschise la bănci din Cipru şi Elveţia, prin care au tranzitat banii. În final, banii au ajuns în societăţi indicate de destinatarii sumelor, fie au fost retraşi în numerar, fiind transportaţi şi predaţi în România persoanelor mai sus indicate, implicate în înţelegerea iniţială”, se mai arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.
 
Din suma de 2 milioane de euro pretinsă, Vlădescu a primit, în perioada noiembrie 2011-septembrie 2013, suma de 65.000 de euro, sub forma finanţării activităţii unei companii offshore unde avea calitatea de asociat.
 
La rândul său, Dascălu, în decembrie 2010 şi mai 2011, a primit suma totală de 1.114.000 de euro în conturile bancare ale unor firme situate într-un paradis fiscal controlate de persoane apropiate.
 
În perioada 2010-2017, inculpatul  Boureanu Cristian a primit aproximativ 2,2 milioane de euro (din care 1.053.500 euro în numerar, iar restul sub forma altor beneficii materiale, respectiv plata unor servicii turistice, plata aportului la capitalul a două firme la care era asociat şi alte plăţi solicitate de către acesta).

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările