VIDEO Bilanţul DNA pe 2014. Kövesi: Mai avem 5.000 de dosare nesoluţionate. Avem nevoie de încă 50 de procurori

Discursul lui Victor Ponta la prezentarea bilanţului DNA

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi, a prezentat bilanţul instituţiei pe anul 2014. Printre cele mai importante, şi în acelaşi timp discutate anchete demarate anul trecut de procurori se numără dosarele „Microsoft” şi „Retrocedări ilegale”, cel din urmă ajungând deja pe masa judecătorilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bilanţul DNA pe 2014: discursul Laurei Codruţa Kövesi, procuror-şef al DNA

În 2014 s-au înregistrat mai multe premiere: cele mai multe dosare înregistrate, cele mai multe dosare soluţionate şi cei mai mulţi demnitari investigaţi.

Peste 9.100 de dosare au fost investigate anul trecut de cei 86 de procurori. Numărul rechizitoriilor a crescut la 317.

Peste 1.100 de inculpaţi au fost trimişi în judecată, de două ori mai mult ca în 2013.

Peste 1.130 de inculpaţi au fost condamnaţi definitiv, confirmând profesionismul cu care lucrează DNA. În cazul achitărilor, procentul s-a menţinut sub 9%.

„Fraudele cu fondurile europene au o pondere importantă. Peste 700 de cauze se referă la infracţiuni în achiziţiile publice. Fiecare contract este condiţionat de remiterea unei sume de bani. Domeniul este în continuare expus corupţiei“, susţine Laura Codruţa Kovesi.

„35 de magistraţi au fost trimişi în judecată anul trecut, iar 20 au fost condamnaţi definitiv. Aceste cifre nu reflectă o creştere a corupţiei în justiţie, ci o creştere a eficienţei DNA. Corupţia în justiţie reprezintă o vulnerabilitate“, mai spune Kovesi.

DNA a cerut de 12 ori incuviinţarea urmăririi penale pentru parlamentari în cazul a 9 persoane. Anchetele au vizat retrocedări ilegale, corupţie în procesul legislativ.

DNA a blocat retrocedarea ilegală a unor terenuri, evitând prejudicierea statului cu peste 300 de milioane de euro.

Structurile teritoriale au fost mai active, fiind evidenţiate cele din Braşov, Timişoara, Cluj. Toate acestea nu ar fi fost posibile fără personalul care lucrează în DNA, a specialiştilor şi a poliţiştilor.

„Cetăţenii au fost încurajaţi de anchetele deschise de DNA, dar în egală măsură şi de practica instanţelor judecătoreşti, în special a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. O treime din totalul condamnaţilor pentru fapte de corupţie sunt în închisoare. Dacă nu ar fi existat această abordare fermă şi constantă a judecătorilor, toate eforturile noastre ar fi fost inutile“, a spus Kovesi.

„Suntem conştienţi că un nivel ridicat de încredere înseamnă şi o responsabilitate pe măsură. Ştim că există un nivel uriaş de aşteptare al societăţii, dar asta ne motivează să continuăm ca şi până acum lupta cu corupţia la nivel înalt. Vă asigur că vom folosi această încredere cu bună credinţă şi determinare“, a mai spus şefa DNA.

„Peste 303 milioane euro au fost bunurile indisponibilizate în 2014, ceea ce reprezintă peste 13 ori bugetul DNA. Este impotant ca organele fiscale să execute aceste hotărâri. Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat în această perioadă. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310.000.000 Euro, de 3 ori mai mult decât în anul 2013“, a explicat Kovesi.

Noile Coduri au creat dificultăţi DNA, de aceea am înaintat mai multe propuneri de modificarea legislaţiei pentru a optimiza activitatea procurorilor.

Mai avem 5.000 de dosare

Interesul faţă de activitatea DNA se reflectă şi în accesarea site-ului DNA, care a crescut ca vizitatori de două ori.

O treime dintre cei condamnaţi pentru corupţie, dar fără aportul judecătorilor nu am fi ajuns la aceste rezultate.

La fel ca şi în anii anteriori, Comisia Europeană a apreciat activitatea DNA.

Volumul de lucrări este triplu faţă de anul înrfiinţării şi dublu faţă de acum cinci ani, iar numărul procurorilor a rămas acelaşi. Am ajuns ca la sfârşitul anului 2014 să mai avem de soluţionat 5.000 de dosare. Ar trebui să nu mai intre noi dosare ca să le finalizăm pe acestea.

Avem nevoie de încă 50 de procurori

Perioada de soluţionare a dosarelor variază în funcţie de natura faptei, de modalitatea de strângere a probatoriului şi nu depinde doar de procuror. Un procuror nu poate face mai multe dosare e4ficient în acelaşi timp, de exemplu dosarul Microsoft sau dosarul retrocedărilor ilegale. Căutăm soluţii, iar una dintre ele este majorarea numărului de procurori cu 50 de magistraţi.

Priorităţile vor fi în continuare fraudele în achiziţiile publice, cu fondurile europene, corupţia în justiţie, educaţie, sănătate.

Le mulţumesc tuturor procurorilor, poliţiştilor, specialiştilor pentru colaborarea şi rezultatele foarte bune din acest an. DNA nu este un om, este o instituţie. Ne-am angajat să lucră cu profesionalism şi corectitudine. Am fost atacaţi în mod constant. Am răspuns prompt, dar nu personal şi ne-am continuat ancheta. Nu contează poziţia socială sau banii din conturi. Fiecare atac ne-a mobilizat.

Bilanţul DNA pe 2014. Preşedintele Iohannis: DNA a funcţionat cu motoarele turate în 2014

De la momentul înfiinţării instituţiei, faţa societăţii este profund schimbată. Nu mai suntem la fel ca în 2005. 10 ani pot părea un termen scurt. Dar în aceşti 10 ani am fost martorii unei importante schimbări.

În viaţa publică nu există altă cale decât corectitudinea şi respectarea legii. cine sae abate, să răspundă în faţa legii. România lucrului bine făcut înseamnă că lupta împotriva corupţiei să fie bine făcută.

Datele din raportul de activitatea reflectă că DNA a funcţionat cu motoarele turate în 2014. Vă felicit!

Vreau să mă refer la anchetele DNA din sfera publică, mai ales politicieni. Trebuie să depăşim momentele în care Parlamentul se opune anchetării mebrilor săi. Mi-aş dori să nu mai existe presiuni asupra justiţiei din zona politică, să nu mai avem declaraţii politice cu privire la activitatea procurorilor.

Există în România şi mulţi oameni oneşti. Este de dorit să se implice cât mai mult în viaţa publică. În acest fel va reapărea încrederea cetăţenilor pentru clasa politică.

România se transformă treptat în model pentru alte ţări în ceea ce priveşte lupta împotriva corupţiei.

Nu aş putea încheia acest discurs fără a mă referi la două importante chestiuni, devenite recurente în ultimul timp: recuperarea prejudiciilor şi resursele de care dispune parchetul anticorupţie. Situaţia din prezent - în care gradul de recuperare şi executare a prejudiciilor de către Ministerul Finanţelor este în cuantum de aproximativ 10% - este, pur şi simplu, inacceptabilă. De aceea, trag un semnal de alarmă şi solicit factorilor decizionali să ia în serios această problemă, care devine una de importanţă deosebită. Vreau să subliniez foarte clar că recuperarea prejudiciilor este, asemenea executării pedepsei, obligatorie, nu opţională pentru autorităţile statului.

Am spus răspicat: vreau să punem România pe picioare. Avem nevoie de instituţii puternice, iar DNA este o instituţie cheie. Voi sprijini şi voi încuraja şi alte instituţii să atingă acest scop. Sunt aliatul vostru necondiţionat pentru combaterea corupţiei şi apărarea statului de drept.

Discursul integral al preşedintelui Klaus Iohannis la prezentarea bilanţului DNA pe 2014

Bilanţul DNA pe 2014. Ponta: Nu pot decât să vă felicit

Ne-am văzut în urmă cu un an la bilanţ, iar doamna Kovesi aprecia că urmează un an dificil. Nu pot decât să vă felicit. Vă asigur de stabilitatea legislativă şi colaborare între Guvern şi Justiţie va rămâne. Şi când a fost nevoie de intervenţii de urgenţă, le-a dat, chiar dacă am fost criticaţi apoi că dăm prea multe ordonanţe de urgenţă.

Se vorbeşte despre finanţare. I-am cerut domnului ministru Vâlcov situaţiile pentru ultimii cinci ani. Este o creştere constantă, necesară.

Trebuie să continuăm eforturile de combatere a evaziunii fiscale, pentru că altfel nu avem bani de finanţări. Activitatea ANAF coordonată cu magistraţii au adus venituri suplimentare. Doamna Kovesi menţiona 300 de milioane de euro indisponibilizate, dar bugetul de stat are recuperat 10 miliarde de euro de la firmele aflate în insovenţă.

Vreau să vă felicit pentru anchetele făcute împotriva magistraţilor corupţi care favorizau pe acei care făceau evaziune fiscală.

Aş dori să vă cer sprijinul pentru a lucra împreună pentru clarificarea legislaţiei româneşti, între legalitate şi oportunitate. cred că trebuie să sancţionaţi cu toată asprimea, dar oportunitatea unor aleşi trebuie sancţionată de electorat. 



În prim plan: preşedintele României, Klaus Iohannis, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. În plan secund: premierul Victor Ponta FOTO Mediafax

Bilanţul DNA pe 2014: discursul lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României

Procurorul general Tiberiu Niţu nu poate participa la acest bilanţ, astfel că m-a mandatat pe mine.

Principalele provocări au fost intrarea intrarea în vigoare a noilor Coduri. Au fost declarate neconstituţionale şi unele legi, cum ar fi cele Big Brother. Procurorul general vă transmite că este preocupat de rezolvarea problemelor dumneavoastră. Aţi fost supuşi la atacuri din mediul politic şi media, dar aţi reuşit să vă păstraţi echilibrul.

În 2014 aţi avut deficit de personal, sperăm să completăm anul acesta. Anul trecut însă v-a fost suplimentat cu 50 de posturi în rândul poliţiştilor şi cu 20 numărul specialiştilor.

Sunteţi şi rămâneţi o unitate de elită a Ministerului Public şi vă felicităm pentru rezultatele obţinute.

„Este extraordinar ceea ce faceţi, vă admir şi vă felicit“, le-a transmis procurorul Bogdan Licu celor care lucrează în DNA.

Bilanţul DNA pe 2014: discursul lui Marius Tudose, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii

Prezentarea raportului pe 2014 al DNA este unul dintre cele mai aşteptate evenimente urmărite de către societate, justiţie şi mass-media. Această notorietate evidenţiază importanţa, dar şi dimensiunea îngrijorătoare a fenomenului corupţiei în România.

Constatăm că numeroşi demnitari au subevaluat activitatea DNA implicându-se în infracţiuni, aducând prejudicii de imagine şi la bugetul de stat. Este de remarcat consecvenţa recuperării prejudiciilor. Apreciez că recuperarea de către instituţiile abilitate pot contribui serios la descurajarea fenomenului corupţie.

CSM a intervenit şi va interveni prompt când se pune problema încălcării independenţei justiţiei.

Bilanţul DNA pe 2014: discursul lui Robert Cazaciuc, ministrul Justiţiei

Cea mai bună reflectare a bilanţului DNA se află în MCV.

"Trebuie remarcat, însă, că a existat un trend ascendent în ceea ce priveşte numărul dosarelor de corupţie la nivel înalt soluţionate, dar şi creşterea numărului persoanelor cobdamnate definitiv. Respectarea legii este un principiu, din păcate realitatea ne-a arătat că dacă o lege nu prevede şi o sancţiune, aplicarea ei poate fi uneori dificilă. România nu a dus lipsă de legi ci de instituţii puternice care să le aplice pentru toţi fără părtinire, fără imunităţi. Combaterea corupţiei ca fenomen trebuie să se axeze pe două componente. Conştientizarea rigorilor legii este cea mai bună cale de a proteja interesele societăţii pentru că fiecare cetăţean trebuie să ştie că nimeni nu rămâne nepedepsit în cazul în care a comis o infracţiune.

Bilanţul DNA pe 2014: discursul lui Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Externe

Aprecierile pozitive din raportul MCV al Comisiei Europene nu au fost o surpriză. Ca structură specializată, DNA a demonstrat că potate investiga persoane din orice zonă a societăţii româneşti. Ca vicepremier, consider că progresele muncii dumneavoastră au un impact impresionant.

„Avem 203 poliţişti din MAI detaşaţi la DNA, toţi sunt profesionişti. Încrederea cetăţenilor în DNA este pe un trend ascendent, iar meritul este al dumneavoastră“, a spus Gabriel Oprea.

Bilanţul DNA pe 2014: discursul Liviei Stanciu, preşedintele ÎCCJ

Mărturisesc că este o plăcere pentru mine să mă aflu aici, la bilanţul DNA.

Felicitări pentru rezultatele remarcabile, mai mult decât semnificative pe care le-aţi înregistrat şi în 2014 în lupta pe care o duceţi împotriva corupţiei.

Despre lupta anticorupţie se vorbeşte din ce în ce mai des în ultimii ani. Dincolo de vorbe, societatea românească aşteaptă fapte şi rezultate concrete. Activitatea DNA oferă aceste rezultate concrete.  Procurori şi judecători, în lupta împotriva corupţiei, ne aflăm pe aceleaşi baricade.

Intrarea în vigoare a noilor Coduri a adus o serie de provocări pentru instanţe şi parchete: de modul de interpretare, de aplicare a unor prevederi insuficient edictate sau provocări de ordin material, logistic şi de personal. Ar fi fost de la sine înţeles ca toate aceste provocări să genereze obstacole în calea DNA. Din fericire, nu s-a întâmplat.

Constatăm o adevărată dezlănţuire a fenomenului corupţiei. Vă felicit pentru anchetele profesionist efectuate, care demonstrează că DNA este o instituţie eficientă şi aţi aplicat legea fără menajamente, indiferent de cine sunt infractorii. Aţi câştigat respectul cetăţenilor României.

Nu poţi să nu te înfiori citind lista celor anchetaţi de DNA: miniştri, prim-miniştri, judecători, procurori, secretari de stat, primari, consilieri, directori de instituţii.

Avem cu toţii datoria să nu ne permitem să facem vreo greşeală. Orice greşeală va fi speculată de cei care încă mai cred că se pot situa deasupra legii. Am toată încrederea că împreună vom reuşit, am încredere în voi, dragi colegi procurori, care lucraţi zi şi noapte, cu eforturi supraomeneşti pentru a sluji dreptatea şi adevărul.

Magistraţii oneşti şi integri trebuie să devină simbolul societăţii româneşti dacă vrem să ne opunem flagelului corupţiei.

Aştept ziua în care corupţia va deveni un factor accidental, sporadic, nu un fenomen. Am toată încrederea că va veni.

 

Anul trecut, procurorii anticorupţie aveau să zguduie din temelii clasa politică din România cu una dintre cele mai mari anchete investigată de autorităţile din România până în prezent. Este vorba despre dosarul „Microsoft”, caz în care nu mai puţin de nouă foşti miniştrii, dar şi afacerişti de renume au ajuns în atenţia anchetatorilor, unii dintre ei fiind trimişi în spatele gratiilor pentru corupţie.

Fostii miniştri anchetaţi pentru corupţie în acest caz sunt: Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme, Şerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Ţicău, Gabriel Sandu, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu si Mihai Tănăsescu.
 
Iniţial, fostul ministru Gabriel Sandu, primarul municipiului Piatra Neamţ şi oamenii de afaceri Dorin Cocoş şi Nicolae Dumitru au fost arestaţi preventiv. Însă, după ce au colaborat cu anchetatorii, Sandu şi Niculae au fost plasaţi în arest la domiciliu. Cocoş ar fi avut aceeaşi soartă dacă pe numele său nu ar mai fi fost emis un mandat de arestare. În schimb, Gheorghe Ştefan nu a recunoscut până la acest moment implicarea sa în acestă „afacere”, astfel că va fi cercetat în continuare în arest preventiv.
 
Dosarul „Retrocedări ilegale”
 
Mii de hectare de pădure din judeţul Bacău urmau să ajungă ilegal pe mâna mai multor politicieni şi oameni de afaceri din România. Asta dacă procurorii anticorupţie nu intrau pe firul „afacerii” ca să destructueze aşa-numitul grup infracţional organizat format din o parte din greii politicii din România. 
 
În acest caz, potrivit anchetatorilor, fostul senator Viorel Hrebenciuc, deputatul Ioan Adam, Paltin Gheorghe Sturdza şi Dan Costin Bengescu sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional prin care urmăreau să obţină venituri prin cumpărare de influenţă sau folosirea funcţiilor. Dosarul vizează retrocedarea a peste 43.000 de hectare de pădure în judeţul Bacău, în baza unor decizii ilegale ale unor judecători, cu implicarea unor parlamentari, pentru obţinerea ilegală a unor sume mari de bani. 
 
Grupul infracţional ar fi folosit inclusiv firme off-shore pentru a ascunde provenienţa banilor. Păgubită în acest caz este Romsilva, care a pierdut aproape 304 milioane de euro după ce Sturdza a reuşit să intre în posesia celor peste 43.000 de hectare de pădure.
 
Din 10 ianuarie în dosar a fost pus sub învinuire şi senatorul Tudor Chiuariu, fost ministru al Justiţiei, în cazul căruia procurorii DNA Braşov au luat măsura controlui judiciar, pentru trafic de influenţă şi spălare de bani. Iniţial, procurorii i-au adus la cunoştinţă că este acuzat că ar fi stabilit să primească 2,5 milioane de euro, pentru intervenţii privind retrocedarea în cazul lui Gheorghe Paltin Sturdza, banii fiind disimulaţi prin încheierea unui contract de asistenţă juridică. Dosarul se află deja pe masa judecătorilor de la Curtea Supremă care urmează să soluţioneze acest caz.
 
Dosarul „Bica”
 

Un alt dosar instrumentat de procurorii anticorupţie anul trecut şi care a scandalizat opinia publică a fost cel în care şefa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminaliate Organizată şi Terorism (DIICOT), Alinei Bica este acuzată de corupţie.

Pe 20 noiembrie, procurorii o reţineau pe Alina Bica pentru abuz în serviciu, iar două zile mai târziu şefa anti-mafia era arestată preventiv de magistraţii Curţii Supreme. Ulterior, pe 15 decembrie, la mai puţin de o lună de la demararea anchetei, DNA a decis trimiterea acesteia în judecată.
 
Bica, alături de Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, Sergiu Diacomatu, deputatul Florin Cătălin Teodorescu, Remus Virgil Baciu, fost vicepreşedinte al ANRP, Oana Vasilescu, jurist în cadrul MJ, George Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru, toţi membri ai Comisiei de stabilire a despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, sunt acuzaţi de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.
 
Membrii comisiei ar fi aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Emil Nuţiu, prin care, valoarea unui teren de peste 13 hectare, pentru care a solicitat despăgubiri omul de afaceri Stelian Gheorghe, a fost stabilită la suma de 377.282.300 lei. 
 
Membrii Comisiei s-au făcut că nu văd că, în raportul său expertul a folosit, pentru a stabili valoarea, terenuri care nu erau asemănătoare. În acest fel, despăgubirea acordată lui Stelian Gheorghe a fost supraevaluată cu peste 263 milioane de lei (circa 60 de milioane de euro).
 
Condamnările în dosarul „Transferurilor”, un succes al procurorilor DNA
 
Un succes notabil al procurorilor anticorupţie a fost condamnarea a nu mai puţin de opt oameni din fotbalul românesc, în dosarul „Transferurilor”. Cazul a fost instrumentat de procurorii DNA care au decis trimiterea acestuia în judecată în septembrie 2008.
 
Astfel, după aproape şase ani de procese, o rejudecare şi zeci de termen de judecată, pe 4 martie 2014, Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv pe George Copos, Mihai Stoica, Cristi Borcea, Ioan Becali, Victor Becali, Jean Pădureanu, Gică Popescu, Gigi Neţoiu, la pedepse cuprinse între doi şi şase ani de închisoare cu executare. 
 
Mai multe ştiri pe aceeaşi temă:
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 

Udrea a repetat gestul cu degetul la nas la intrarea la Curtea Supremă, unde se discută arestarea ei

Elena Udrea, reţinută pentru 24 de ore: Cum i-au dispărut cătuşele de la sediul DNA până în arestul Capitalei

Udrea, pe Facebook : „Dinu Pescariu m-a rugat să intervin la generalul Coldea pentru a-i debloca un cont“

Schimbul de mesaje dintre Elena Udrea şi Sebastian Ghiţă

Udrea: Domnul Ghiţă l-a vizitat la închisoare pe Dorin Cocoş

Traian Băsescu, despre reţinerea «Elenei»: Cred în omul acesta. Se va bate să-şi dovedească nevinovăţia

De ce vorbeşte Elena Udrea despre ea însăşi la persoana a III-a: Gaddafi, Iulius Cezar, Ludovic al XIV-lea aveau acelaşi stil oratoric

VIDEO Elena Udrea, vedetă sexy în tabloidele internaţionale. „Notorie pentru relaţia apropiată cu fostul preşedinte al României“

Reacţie ironică a lui Ionuţ Budişteanu, după reţinerea Elenei Udrea: “Mai bine îi cumpăram din banii contribuabililor şi nişte cătuşe cu diamante swarovski”

Elena Udrea, reţinută în dosarul Microsoft: cum îşi petrece cele 24 de ore în arest

 
 

 

Raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014 a fost prezentat, marți (24 februarie 2015), la Cercul Milital National. În imagine: ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, președintele României, Klaus Iohannis, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Koveși, prim-adjunct al procurorului general al României Bogdan Licu, premierul Victor Ponta și ministrul Afacerilor Interne, Gabrie Oprea FOTO presidency.ro.

Imagini din aceeasi galerie
  • Raportul de activitate al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe anul 2014 a fost prezentat, marți (24 februarie 2015), la Cercul Milital National. În imagine: ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, președintele României, Klaus Iohannis, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Koveși, prim-adjunct al procurorului general al României Bogdan Licu, premierul Victor Ponta și ministrul Afacerilor Interne, Gabrie Oprea FOTO presidency.ro.
  • De la stânga la dreapta: președintele ÎCCJ, Livia Stanciu, președintele Klaus Iohannis, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kövesi FOTO presidency.ro
  • În prim plan: preşedintele României, Klaus Iohannis, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi. În plan secund: premierul Victor Ponta FOTO Mediafax
  • Președintele României, Klaus Iohannis, în timpul discursului susținut în cadrul conferinței de prezentare a Bilanțului DNA pe 2014 FOTO presidency.ro
  • Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kövesi, a prezentat bilanţul instituţiei pe anul 2014 FOTO Mediafax
  • Președintele României, Klaus Iohannis, în timpul discursului susținut în cadrul conferinței de prezentare a Bilanțului DNA pe 2014 FOTO Mediafax
  • Raportul de activitate a DNA pe 2014 a fost prezentat, marți (24 februarie 2015), la Cercul Militar Național din București FOTO Mediafax
  • De la stânga la dreapta: ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, preşedintele CSM, Marius Tudose, preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, preşedintele României, Klaus Iohannis, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kövesi, procurorul Bogdan Licu, premierul Victor Ponta, ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea FOTO Mediafax
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: