„Divorţul“ Guvern-SPP ridică probleme de legalitate

Ruptura dintre Guvern şi SPP este oficială. Premierul Viorica Dăncilă a renunţat la protecţie, şi odată cu ea toţi membrii Cabinetului. Asta după ce Liviu Dragnea l-a acuzat pe şeful serviciului că se amestecă în treburile PSD.

La 24 de ore de când s-a aflat pe surse că Viorica Dăncilă, a decis ca membrii cabinetului pe care îl conduce să renunţe la serviciile ofiţerilor de la Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), miercuri, la începutul şedinţei de Guvern, premierul a anunţat oficial că renunţă la protecţie, gest pe care îl fac toţi miniştrii. Ea a ţinut să precizeze că nu are o problemă cu ofiţerii SPP sau cu instituţia. „Am transmis Serviciului de Protecţie şi Pază încă de luni seară că nu vreau să beneficiez de protecţie. Înţeleg că toţi miniştrii au aceeaşi opţiune“, a spus Dăncilă.

Câteva ore mai târziu, Liviu Dragnea a completat că renunţarea la protecţia SPP de către membrii Guvernului nu este o decizie politică, luată la partid. Asta după ce, luni, liderul PSD Liviu Dragnea, l-a acuzat pe şeful Serviciului, generalul Lucian Pahonţu, de amestec în treburile Guvernului, dar şi ale partidului.

Deşi surse din Ministerul Afacerilor Interne spun că Viorica Dăncilă a fost adusă cu maşina Jandarmeriei la sediul Guvernului, încă de marţi, nici Ministerul Afacerilor Interne, nici Jandarmeria Română nu au confirmat înlocuirea ofiţerilor SPP.

„Nu avem o poziţie oficială în acest caz, un punct de vedere oficial va fi emis de Ministerul de Interne. Nu am mandat să comunic mai mult“, a declarat maiorul Vlad Colceriu, purtătorul de cuvânt al Jandarmeriei Române. Punctul de vedere oficial al Ministerului de Interne s-a lăsat însă aşteptat.

Ulterior, ministrul de Interne, Carmen Dan, a anunţat că Jandarmeria nu a preluat atribuţiile SPP şi că situaţia premierului Viorica Dăncilă, căreia i s-a asigurat protecţie de către Jandarmerie, este una absolut particulară, măsura în cazul său fiind una punctuală. 

„Premierul m-a informat marţi dimineaţă că renunţă la serviciile SPP. În această situaţie absolut particulară, într-un moment particular, ca măsură punctuală s-a asigurat deplasarea premierului la Palatul Victoria, deci la locul de muncă, cu un echipaj de la Jandarmerie. Nu a preluat Jandarmeria, ca şi cadru general, atribuţiile SPP, nimeni nu înlocuieşte SPP”, a spus Carmen Dan.

Membrii Cabinetului Dăncilă au păstrat tăcerea pe acest subiect. Contactată de „Adevărul“, Ana Birchall, vicepremier pentru parteneriatele strategice, s-a scuzat că este foarte ocupată şi nu poate vorbi. Nici alţi miniştri nu au fost disponibili pentru a confirma că au renunţat să fie păziţi de SPP.

Întrebat cum comentează decizia premierului şi a miniştrilor de a renunţa la paza SPP, preşedintele Klaus Iohannis a răspuns sec: „Mi se pare o non-problemă“.

Renunţarea la protecţia SPP, ilegală

Foştii membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), organismul care decide care sunt demnitarii ce trebuie păziţi de SPP, spun că renunţarea la aceste servicii nu are suport legal.

Astfel, fostul ministru de Externe Cristian Diaconescu afirmă că demnitarii nu îşi pot alege cine îi păzeşte. „Din punct de vedere legal, demnitarul nu poate alege cine îl păzeşte. Este lipsit de responsabilitate să alegi cine te păzeşte mai ales că din punct de vedere al bugetului numai SPP are bani dedicaţi pentru astfel de activităţi, care înseamnă dotarea cu maşini şi plata deplasărilor sau a oamenilor şi a orelor lor suplimentare efectuate în misiune“, a aratat Diaconescu.

Fostul ministru evidenţiază şi o latură legată de protocol între servicii. „Suntem stat NATO şi, drept urmare, demnitarul român este şi un reprezentant al Alianţei“, a precizat Cristian Diaconescu.

Consecinţele pentru demnitari

La rândul lui, generalul Corneliu Dobriţoiu, fost ministrul Apărării,  crede că acest scandal  poate avea consecinţe în planul siguranţei demnitarilor şi nu numai. „Se produce un stres suplimentar care va apăsa pe demnitari şi pe familiile acestora. Asta pentru că fără pază şi escortă apar, inevitabil, vulnerabilitaţi de securitate“, a declarat generalul Corneliu Dobritoiu.

Fostul ministru al Apărării consideră că situaţia se poate rezolva simplu prin modificarea legii. “Dacă problema este generalul Pahonţu, PSD poate modifica legea, astfel încât postul de director al SPP să poată fi ocupat de o persoană numai pentru un mandat de patru ani. Au majoritate parlamentară şi este foarte simplu de schimbat legea. Fără lamentări“ a arătat Dobriţoiu.

Altfel, scandalul riscă să producă o percepţie negativă asupra unei instituţii de elită, crede generalul. „Lucrurile curg în direcţia denigrării unui unităţi de calitate“, a conchis Dobriţoiu.

Băsescu: Daddy ordonă, Vasilica execută

Fostul preşedinte Traian Băsescu a spus că decizia Guvernului de a renunţa la protecţia SPP, „argumentată cu bârfe de partid”, demonstrează cum va fi guvernarea Vioricăi Dăncilă - „Daddy ordonă, Vasilica execută”. Băsescu a afirmat că măsura îndepărtării SPP de la îndeplinirea misiunii de protecţie a demnitarilor este ilegală şi dă o lovitură unei componente a sistemului naţional de apărare, ilegal fiind şi transferul responsabilităţii asigurării protecţiei demnitarilor către Jandarmerie, care nu are prin lege astfel de misiuni. „Lucrurile vor ieşi prost, tare prost…Daddy”, îi transmite Băsescu lui Liviu Dragnea.

SPP pazeşte demnitari ai ONU

Ofiţerii SPP au şi misiunea de a asigura protecţia personalului ONU de grad înalt, care se  deplasează în zonele de conflict. Mai mult, SPP asigură paza unui şef de misiune ONU  dintr-o astfel de zonă de conflict, în perioadele în care acesta este în misiune în teren.

Mai mult decât atât, Grupul de Protecţie rezolvă cerinţele formulate de la Sediul Central ONU, pentru a asigura securitatea şi sprijinul înalţilor oficiali şi delegaţii care se află în vizită.

Conform unor surse, echipele SPP sunt considerate de demnitarii ONU ca fiind bine pregătite şi demne de încredere. Oricum, în timp, în baza unei colaborări cu  Departamentul de Siguranţă şi Securitate al Naţiunilor Unite,  peste 350 de ofiţeri SPP români au participat la astfel de misiuni în ţări ca Afganistan, Sudan, Sudanul de Sud, Siria sau Republica Centrafricană.