Dispută între şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, şi şefa CSM pe tema legalităţii numirii Corinei Corbu la conducerea Instanţei supreme

Lia Savonea

Preşedintele Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a susţinut, joi, că procedura pentru desemnarea şefului instanţei supreme nu respectă Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor. În replică, CSM a transmis printr-un comunicat că procedura a respectat normele legale, afirmând „că este regretabil modul în care Cristian Tarcea a ales să se manifeste faţă de succesoarea ei”.

Cristina Tarcea, actualul preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Justiţie, a spus joi în timpul audierii Corinei Corbu, care doreşte să îi fie succesor, că procedura ar fi trebuit să fie declanşată la 30 de zile după vacantarea funcţiei, aşa cum arată modificările făcute de coaliţia PSD-ALDE la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.

Cum mandatul Cristinei Tarcea expiră în luna septembrie, înseamnă că CSM a demarat această procedură cu 3 luni si 2 saptamani mai devreme decât termenul stabilit de lege.

Potrivit Legii nr. 303/2004, procedura de numire a unui nou presedinte trebuia demarată după ce postul se vacantează. Totusi, CSM a declanşat procedura pe 30 mai 2019, cu 3 luni si 2 saptamani mai devreme decat termenul stabilit de lege.

Articolul 53, alineatul (4) spune clar : "Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1) isi pot depune candidaturile pentru functia de presedinte sau vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie ori presedinte de sectie, la Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii,in termen de 30 de zile de la data la care functia de presedinte, vicepresedinte sau presedinte de sectie a devenit vacanta."

Avocatul Toni Neacşu arată, într-o postare pe Facebook, că în cazul în care instanţa o să fie sesizată, această procedura o să fie anulată uşor.

"Procedura desfăşurată la CSM pentru numirea preşedintelui ICCJ este nelegală şi o instanţa de contencios administrativ, sesizată fiind în acest sens, o va anula uşor. D-na preşedinte Cristina Tarcea are, riguros vorbind, dreptate, nu face altceva decât să reproducă ce spune legea în vigoare, care ar fi trebuit să fie obligatorie şi pentru Secţia pentru judecători a CSM. Prejudiciile pentru credibilitatea Secţiei sunt greu de evaluat, mai ales în contextul atacurilor constante la care este supusă de ceva vreme", scrie avocatul Toni Neacşu.

Şefa CSM, Lia Savonea, o critică pe preşedinta ÎCCJ, Cristina Tarcea: Este regretabil modul în care a ales să se manifeste faţă de succesoarea ei

CSM a reacţionat printr-un comunicat oficial la afirmaţiile făcute de Cristina Tarcea, preşedintele ÎCCJ, în timpul interviului cu singurul candidat la succesiunea în fruntea instanţei supreme. 

"Potrivit dispoziţiilor legale, numirea în functia de preşedinte al Înaltei Curti de Casatie şi Justitie se face de către Sectia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii. În exercitarea acestei prerogative legale, Sectiei pentru judecători îi revine obligatia de a întreprinde demersurile necesare organizării procedurii de numire, aşa încât să fie asigurată continuitatea functiei, fără să fie afectată buna functionare a instanţei.

Interpretarea avansată de preşedintele în functie, respectiv că declanşarea procedurii trebuie făcută după expirarea mandatului său, tinde să acrediteze ideea că legiuitorul ar fi urmărit un interimat obligatoriu necesar derulării acestei proceduri (aproximativ două luni), distorsionând sensul reglementării care acoperă o multitudine de situatii de încetare a mandatului functiei şi nu doar ipoteza ajungerii la termen a acestuia (revocare, demisie, pensionare, deces etc.).

O atare aserţiune nu doar că este contrară voinţei legiuitorului, dar este şi surprinzătoare, în conditiile în care vine chiar de la preşedintele în functie care ar trebui să fie primul preocupat să prevină riscul unei instabilităti la vârful justitiei.

În ciuda faptului că procedura este declanşată încă din data de 30 mai 2019, preşedintele instantei supreme nu a avut nicio obiectiune până la momentul la care a adresat întrebări candidatului, în conditiile în care a existat cadrul instituţional în care ar fi putut să releve o presupusă neregularitate.

Facem precizarea, in acest context, că numirea viitorului preşedinte operează începând cu ziua următoare a încetării actualului mandat.

În concluzie, este regretabil modul în care preşedintele în functie, care nu şi-a depus candidatura pentru un nou mandat, a ales să se manifeste faţă de un judecător al instantei supreme, succesorul său", precizează CSM.