Dinu Patriciu va fi înmormântat la Londra. Pe mâna cui va ajunge averea lui

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Averea lui Dinu Patriciu este disputată de moştenitorii legali, dar şi de stat, care vrea să recupereze, în dosarul Rompetrol, o creanţă de 85 de milioane de dolari. O altă necunoscută este dimensiunea reală a averii sale.

Dinu Patriciu va fi înmormântat la Londra, acolo unde omul de afaceri a murit marţi la vârsta de 64 de ani. Acesta a lăsat în urmă o avere uriaşă, pentru care se vor lupta soţia de care n-a mai apucat să divorţeze, fetele sale, dar şi femeia care i-a stat alături în ultimii ani.

Dinu Patriciu a fost căsătorit de două ori, având copii doar din primul mariaj: Ana (31 de ani) şi Maria (26 de ani). Cea de-a doua soţie are şi ea un fiu dintr-o căsătorie anterioară, Andrei Ştefan (36 de ani), dar care însă nu are drept de moştenire.

Potrivit Noului Cod Civil, soţia lui Dinu Patriciu ar primi o pătrime din avere, restul urmând să se împartă în mod egal între cele două fiice.

În cazul unui testament valid, însă, averea se va împărţi în funcţie de dorinţa omului de afaceri. Deocamdată nu se ştie cu certitudine de existenţa unui astfel de document. În 2012, pe când se afla încă în aşteptarea unui transplant de ficat, acesta a spus că şi-a scris testamentul.

Proces de divorţ cu scandal

Apropiaţii spun că omul de afaceri s-a gândit să-şi lase averea prin testament din pricina divorţului prin care trecea. Patriciu s-a luptat mult timp cu soţia sa, Dana, pentru averea estimată, la momentul respectiv, la 2,3 miliarde de euro.

În decembrie 2012, Dana Patriciu a intentat proces de separare a patrimoniului, susţinând că, pe fondul unei relaţii extraconjugale şi a stării de sănătate precare, soţul său a înstrăinat anumite bunuri comune. Dinu Patriciu a răspuns intentând proces de divorţ. Odată cu moartea magnatului, procesul de divorţ şi de partaj au rămas fără obiect şi încetează, susţin specialiştii în drept.

Dana şi Dinu Patriciu 

image

Nu doar familia lui Dinu Patriciu revendică averea omului de afaceri, ci şi statul. Înainte să moară, Patriciu era judecat într-un dosar în care procurorii îl acuzau că şi-a însuşit ilegal „creanţa Libia“. Mai exact, în perioada septembrie 1999 - noiembrie 2001, acesta ar fi încasat ilegal suma de 85 de milioane de dolari, sume investite în Libia de către regimul Ceauşescu şi, deci, cuvenite bugetului statului, spun procurorii.

Enigma averii lui Dinu Patriciu

Averea exactă a lui Dinu Patriciu nu se cunoaşte, dar, potrivit ediţiei din 2013 a topului „Forbes 500 Miliardari“, omul de afaceri avea o avere estimată la 250 de milioane de dolari.

Principalele sale investiţii sunt adunate în grupul DP Holding, înregistrat în Olanda. Acesta deţine în portofoliu o serie de mari proiecte imobiliare, evaluate la un miliard de euro, principalele investiţii fiind realizate în Germania, Suedia şi România. De asemenea, el a cumpărat în 2009 o bancă din Georgia, împreună cu fostul premier georgian Vladimir Gurgenidze.

Marexin este o altă companie în care Dinu Patriciu şi-a pus mari speranţe. Compania explora în Marea Neagră după nămol sapropelic. De asemenea, holdingul său deţinea o serie de fabrici de turbine eoliene şi panouri solare în Olanda şi Marea Britanie. Patriciu a devenit miliardar după ce a vândut în 2007 grupul Rompetrol către compania kazahă de stat KazMunaiGaz. Grupul Rompetrol a fost evaluat atunci la 3,6 miliarde de dolari. 

A trăit pentru afaceri

1978 – 1989

- A fost profesor la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu“ din Bucureşti. Şi-a suplimentat veniturile făcând meditaţii de desen tehnic cu elevii care doreau să devină arhitecţi. După spusele sale, pregătea câte 85 de elevi pe an.

- În 1984, împreună cu câţiva colegi, a câştigat un concurs internaţional pentru construirea unui palat la Abu Dhabi pentru fiul şeicului Reza.

- În perioada 1984-1990, a făcut mai multe deplasări în Emiratele Arabe Unite, unde a participat la realizarea unor proiecte asemănătoare. În perioada regimului comunist, Patriciu a finalizat peste 40 de proiecte locative şi de spaţii comercialeîn România şi mai mult de 25 de complexuri imobiliare de lux, clădiri de birouri şi hoteluri în Emiratele Arabe Unite. În România, el a proiectat magazinele universale din Focşani şi Bârlad. Patriciu spunea, la un moment dat, că banii încasaţi pentru premiul câştigat pentru Abu Dhabi ar fi fost încasaţi de Securitate prin intermediul Institutului Român de Consulting Romconsult. Într-un număr al „Scânteia“ din acei ani, s-a precizat că, de fapt, banii câştigaţi, câteva zeci de mii de dolari, ar fi fost donaţo de Patriciu statului român.

1990

- Înfiinţează S.C. Alpha Construcţii şi Investiţii Imobiliare S.A., care a obţinut autorizaţia de funcţionare numărul 1, fiind prima firmă privată înfiinţată în România postcomunistă. Firma avea ca obiect de activitate efectuarea de proiecte de arhitectură. „Primul milion de dolari l-am obţinut din proiectare de arhitectură şi dezvoltare imobiliară. Fără legătură cu petrolul“, spunea Patriciu în 2005, într-un interviu pentru „Evenimentul Zilei“.

1996

- Agenţia Reuters îl include pentru prima dată pe Dinu Patriciu într-un top al „noilor îmbogăţiţi din România“ care au făcut rapid avere dupa evenimentele din decembrie 1989.

1998

- Dinu Patriciu cumpără compania Rompetrol, care avea să-l propulseze ca unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa energetică a României. După această achiziţie, un prim scandal a fost legat de „creanţa Libia“ – în cuantum de 75 de milioane de dolari, pe care Patriciu şi-a însuşit-o prin Rompetrol, dar pe care statul a încercat apoi de mai multe ori să o recupereze.

1999

- Preia rafinăria Vega, de lângă Ploieşti.

2000

- Rompetrol preia Petros, furnizor de servicii la sondă, şi redenumeşte compania Rompetrol Well Services.

2001

- Rompetrol achiziţionează de la statul român rafinăria Petromidia. Datoriile acesteia, în valoare totală de 603 milioane de dolari, sunt transformate de stat, în anul 2003, în obligaţiuni convertibile pe şapte ani.

2001-2005

- Extinde grupul Rompetrol la nivel internaţional, în Balcani, Moldova, Georgia şi Ucraina.

2005

- Rompetrol cumpără grupul Dyneff SA, cel mai mare distribuitor independent de produse petroliere din Franţa, care activează şi în Spania.    

2006

- În luna iulie, Dinu Patriciu cumpără de la Ana Maria Tinu, fiica lui Dumitru Tinu, pachetul majoritar de acţiuni al societăţii Adevărul. Valoarea tranzacţiei realizate prin Rompetrol Holding nu a fost dezvăluită niciodată. Folosind sintagme precum „fabrică de conţinut“, Patriciu a investit mult, prea mult, spun unii, şi a creat Adevărul Holding. Pe lângă publicaţiile din România, holdingul includea, la un moment dat, un cotidian tabloid în Ucraina şi revistele-satelit ale acestuia (TV, sănătate, femei, gătit) şi o divizie TV, un post de radio, patru tipografii, propria agenţie de publicitate, un magazin online şi un serviciu de mică publicitate. În intervalul 2006-2012, omul de afaceri ar fi investit 200 de milioane de dolari pentru ridicarea grupului de presă. 

2007

- În august 2007, Patriciu a vândut 75% din acţiunile Rompetrol Holding, care deţinea grupul Rompetrol, către compania petrolieră de stat KazMunaiGaz din Kazahstan. În urma tranzacţiei, a devenit cel mai bogat român, cu o avere estimată la 3,5 miliarde de dolari, din care 2,7 miliarde de dolari din vânzarea pachetului de acţiuni deţinute la Rompetrol. 

2008

- În decembrie 2008, omul de afaceri achiziţionează fondul de investiţii Fabian România. Valoarea tranzacţiei a depăşit 50 de milioane de euro şi l-a propulsat pe Patriciu în topul celor mai mari proprietari de spaţii de birouri din Bucureşti.

AVERE: Patriciu ocupă locul 462 în topul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată 2,5 miliarde de dolari.

2009

- KazMunaiGaz cumpără şi restul de 25% din acţiunile grupului Rompetrol, pentru 108 milioane de dolari. Omul de afaceri a investit banii obţinuţi din afacerea Rompetrol în patru mari sectoare: energie, IT, imobiliare şi în sectorul bancar. Afacerile sunt derulate prin DP Holding, fostul Rompetrol Holding, denumire nou-adoptată pentru a se delimita de compania petrolieră. A cumpărat acţiuni la câteva fabrici de turbine eoliene şi panouri solare din marea britanie şi Olanda.

Pariul din energie îl constituie explorarea fundului Mării Negre pentru a găsi nămol sapropelic, o resursă energetică neconvenţională pe care Patriciu o considera ca fiind „viitorul energetic al omenirii“. Omul de afaceri anunţa, în 2009, că a investit peste 100 de milioane de dolari în Marexin - firma care derulează acest business, dar că nu se va opri aici, ci va merge chiar până la alocarea de miliarde de euro în noua resursă. 

Patriciu preia două fonduri de investiţii listate pe bursa de la Londra – Deutsche Land şi Rutley – care aveau proprietăţi pe pieţe precum Germania, Polonia sau Suedia. Achiziţia acestor două fonduri, care aveau un grad ridicat de îndatorare, a dus portofoliul imobiliar al omului de afaceri la 1,3 miliarde de euro, acesta fiind momentul în care decide să-şi pună numele pe afacerea imobiliară care a fost reunită sub umbrela Dinu Patriciu Global Properties.

Tot în 2009, alături de fostul premier georgian Lado Gurgenidze, Patriciu a cumpărat prin intermediul unui fond de investiţii creat de ei, Liberty Capital, a şaptea cea mai mare bancă din Georgia, Banca Populară, pentru 15 milioane de dolari.  

AVERE: Patriciu ocupă locul 397 în topul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată 1,8 miliarde de dolari.

2010

Patriciu investeşte la Adevărul Holding pentru înfiinţarea şi echiparea diviziei TV, suma s-ar fi ridicat la 30 de milioane de euro. Deschide şi reţeaua de magazine de proximitate Mic.ro, afacere derulată prin Mercadia Holland, firmă înregistrată în Amsterdam. Investeşte, tot prin Mercadia, în lanţul de agenţii de pariuri sportive Bet Cafe Arena. 

AVERE: Patriciu ocupă locul 437 în topul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată 2,2 miliarde de dolari.

2011

Patriciu vinde cotidianul „Blick“ şi celelalte publicaţii din Ucraina. Proiectul „Adevărul de Seară“ este transformat în săptămânalul local „ADS“, la care Adevărul Holding renunţă în octombrie 2011. În luna august, Adevărul Holding preia City FM, rebranduit în Click FM.

La începutul lui 2011, reţeau Mic.ro număra 500 de magazine, fixe sau mobile, iar Patriciu îşi propusese să ajungă la 1.300 la sfârşitul anului. Spre sfârşitul anului, Patriciu spunea că este nevoit să restructureze compania pentru că băncile nu sunt deschise să acorde finanţare. La acel moment, avea 800 de magazine Mic.ro fixe şi 110 mobile, iar macro, noul brand Minimax, număra şase unităţi.

Patriciu începe să facă curat în portofoliile de imobiliare şi vinde o parte din proprietăţile din Suedia şi din Germania.

AVERE: Patriciu ocupă locul 540 în topul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată 2,2 miliarde de dolari.

2012

Conducerea Adevărul Holding anunţă, în luna februarie, că se renunţă la proiectul diviziei TV. Mic.ro intră în insolvenţă, apoi şi Minimax şi Macro.

AVERE: Patriciu ocupă locul 854 în topul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume, cu o avere estimată 1,5 miliarde de dolari.

2013

Vinde clădirea de birouri Lakeview, din zona Barbu Văcărescu din Capitală, aflată în portofoliul fondului Fabian, pentru 62 de milioane de euro. 

AVERE: Patriciu nu mai apare în clasamentul american „Forbes“ al celor mai bogaţi oameni din lume. Publicaţia locală „Forbes 500 Miliardari“, îl plasează pe locul 15 în rândul celor mai bogaţi români, cu o avere estimată la 190 de milioane de euro (250 de milioane de dolari). 

2014

În iunie, Patriciu vinde un complex de birouri din zona centrală a Berlinului. Portofoliul imobiliar din România al lui Dinu Patriciu cuprinde Romană Offices, Cubic Center şi Evo Center (în Pipera), Băneasa Business Center, Cascade Offices (Buzeşti) sau Floreasca 2 Business Center.

Printre proprietăţile deţinute de Dinu Patriciu se numară şi o vilă în cartierul Primăverii din Capitală, o proprietate lângă Guvern şi mosia din Snagov, toate acestea erau disputate de soţii patriciu în procesul de partaj.

Răzvan Corneţeanu despre „lumea paralelă a lui Patriciu“

Răzvan Corneţeanu, omul care a condus Adevărul Holding între 2006 şi 2010, a publicat, pe site-ul www.reportervirtual.ro, un articol despre cei patru ani petrecuţi în preajma lui Dinu Patriciu. Redăm mai jos câteva pasaje:

„Dinu Patriciu a fost un om complicat. Nu a avut niciodată miliardele de care vorbeşte lumea. Totul a fost o minciună. Avea un mare motiv să pară mai bogat: atrăgea mai repede şi mai uşor finanţări şi era păsuit lejer de creditori. De aici şi diferenţa uriaşă când s-a făcut socoteala banilor la divorţ. Unii jurnalişti ştiau adevărul, dar le convenea senzaţionalul minciunii. Era mai «vandabil».

Într-un fel a fost sclavul băncilor. Trebuia să pară mai bogat decât era pentru ca băncile să îi finanţeze ideile. Trebuia să pară mai sănătos decât era pentru ca băncile să nu se sperie. Trebuia să pară mai în siguranţă decât era (mă refer la lejeritatea cu care trata măsurile de siguranţă) pentru ca băncile să fie şi ele asigurate. Trebuia să pară pro-european deşi avea prieteni ruşi care îl încântau. Trebuia, trebuia…

Nu e deci nicio surpriză că îşi crea o lume paralelă. O lume a lui. În care era adulat, mângâiat, lăudat non-stop (îi plăceau totuşi laudele făcute inteligent). Adora să simtă respectul, admiraţia celor din jur faţă de persoana lui. Îi plăcea mult să tragă sforile. Era a doua lui natură să facă asta. Lumea era pentru el o mare tablă de şah şi se pricepea foarte bine să pună piesele la locul lor.
Dinu era un vizionar. Avea idei mari, înţelegea proiectele mari şi ştia, ca şi Voiculescu, Sârbu şi Vîntu, să îşi aleagă foarte bine oamenii. Minţea mult. El nu numea asta «minciună». El «coafa» adevărul. Orice lucru care considera că nu sună bine era «trecut» prin salonul de coafat al realităţii lui. Rezultatul era tot aia, dar suna altfel. Noi ăştialalţi vedeam că e minciună. Şi de obicei îi spuneam. El tot de obicei o ţinea pe a lui. Era şarmant. Cel puţin în prima fază convingea pe toată lumea.
(…) L-am întrebat de mai multe ori în aceşti 4 ani: «De ce te trezeşti dimineaţa din pat dacă ai atâţia bani? De ce faci toate astea, atâta agitaţie şi stres?». Nu a ştiut niciodată să-mi explice. Era o chestiune de reflex. În plus, lumea lui paralelă nu putea să existe dacă el nu era foarte activ. Şi adora lumea lui paralelă.

A fost întrebat de către excelenta moderatoare Eugenia Vodă: «Cum v-aţi dori să muriţi?». «După ce voi fi avut o lungă perioadă de linişte în care să nu mai alerg», a răspuns Dinu. «Păi şi cine vă împiedică să faceţi asta?», a continuat Eugenia Vodă. «Un drăcuşor al jocului», a venit răspunsul prompt”. 

Pe aceeaşi temă:

Dinu Patriciu a murit. Cine a fost omul de afaceri şi cum a intrat în politică

Dinu Patriciu a murit astăzi, la Londra, la vârsta de 64 de ani. Pe numele complet Dan Costache Patriciu, mogulul a fost un om de afaceri şi politician român, devenit miliardar de pe urma afacerilor din domeniul petrolier.

De ce facem cancer de ficat, boala care l-a învins pe Dinu Patriciu

Dinu Patriciu suferea de ani buni de cancer hepatic. Afecţiunea este a treia cauză de deces prin cancer în lume şi afectează mai des bărbaţii decât femeile.

Dinu Patriciu a murit. Reacţiile politicienilor. Gorghiu: A rostiti răspicat cuvântul liberalism când altora le era frică să-l pronunţe

Dinu Patriciu a murit, astăzi, la vârsta de 64 de ani, internat fiind la un spital din Londra din cauza complicaţiilor cauzat de cancerul de care suferea. Adevarul.ro vă prezintă principalele reacţii ale politicienilor care l-au cunoscut şi au lucrat alături de Dinu Patriciu.

Dinu Patriciu a murit. Cum a eşuat Patriciu în afacerea lui de suflet. „Mulţi l-au căpuşat de l-au rupt. Mulţi l-au furat, chiar dintre cei angajaţi de el, personal“

Dinu Patriciu a murit în această dimineaţă la Londra. El lasă în urmă o istorie zbuciumată, presărată cu ascensiuni fulminante şi eşecuri răsunătoare. Într-o perioadă în care averea şi popularitatea sa ajunseseră la apogeu, orgoliul lui Dinu Patriciu a fost zgândărit de o idee măreaţă: construirea unui trust de presă care să devină cel mai puternic din România.

Dosarul „Rompetrol” ar putea ajunge din nou la Curtea de Apel după ce avocaţii au cerut declinarea de la Curtea Supremă

Dosarul „Rompetrol” ar putea ajunge din nou la Curtea de Apel Bucureşti, în apel, după ce avocaţii celor din dosar au arătat că, deşi Sorin Roşca Stănescu este senator, şi potrivit legii cazul ar trebui judecat la Curtea Supremă, se încalcă alte normative judiciare ce ar determina judecarea la Curte.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite