DEZBATERE Fost director adjunct la „Europa Liberă”: Ne-am înşelat în privinţa lui Ion Mihai Pacepa

0
Publicat:
Ultima actualizare:
La
finalul dezbaterii, mai mulţi participanţi au concluzionat că generalul Pacepa a
fost susţinut şi reabilitat artificial
La finalul dezbaterii, mai mulţi participanţi au concluzionat că generalul Pacepa a fost susţinut şi reabilitat artificial

Istorici şi specialişti de marcă s-au reunit în taină la sfârşitul săptămânii trecute în jurul scriitorului Stelian Tănase, pentru a dezbate cazul Pacepa, în special efectele defectării acestuia în Statele Unite.

Fostul director adjunct al postului de radio Europa Liberă, Liviu Tofan, fostul şef al Serviciilor de Informaţii Externe Cătălin Harnagea, fostul şef al ziarului „România liberă“ Petre Mihai Băcanu, secretarul Centrului pentru Studii asupra Comunismului şi Postcomunismului, Andrei Muraru şi jurnaliştii Ovidiu Ohanesian şi Liviu Mihaiu, au dezbătut împreună cu invitaţii lor cazul Pacepa, cei mai mulţi dintre ei revizuindu-şi atitudinea faţă de personalitatea generalului defector Ion Mihai Pacepa.

Acuzaţiile de corupţie ce îi erau aduse de conducerea statului şi intenţiile de mărire şi răzbunare personală faţă de cuplul Ceauşescu au fost principalele teme de la care au plecat specialiştii încercând să motiveze plecarea generalului din ţară. Niciunul dintre aceştia nu a mai adus în discuţie – aşa cum făceau odinioară la postul de radio „Europa liberă“ sau în cotidianul „România Liberă“ – importanţa defectării lui Pacepa ca simbol al anticomunismului.

Dezbaterea care a avut loc la Muzeul Ţăranului Român a plecat de la scandalurile în care era implicat Ion Mihai Pacepa chiar înainte să plece din ţară, precum afacerea Fokker (prin care promisese germanilor că România va achiziţiona avioanele lor ce aveau această marcă) sau a TIR-ului cu electrocasnice din Beirut. În opinia celor prezenţi la întâlnirea de săptămâna trecută, generalul ar fi urmat să fie anchetat în aceste două dosare, motiv care l-ar fi determinat să defecteze.

Istoricul Lavinia Betea este însă de părere că defectarea lui Pacepa a fost de fapt decizia unui om orgolios care şi-a dat seama că nu va mai înainta în carieră. La rândul lor, atât fostul director adjunct al postului de radio „Europa Liberă“, Liviu Tofan, cât şi istoricul Stelian Tănase pun la îndoială şi veridicitatea faptelor prezentate de Pacepa în cărţile sale, arătând astfel că toate dezvăluirile generalului sunt nesemnificative pentru munca unui istoric sau a unui cercetător.

„De-a lungul timpului, Pacepa mi s-a prezentat mie ca un personaj tot mai dubios şi care a contribuit de o manieră foarte bizară el însuşi la propria lui discreditare, prin poveşti fantasmagorice evidente care pot fi dovedite foarte uşor şi care pur şi simplu l-au discreditat. Ceea ce scrie el seamănă cu improvizaţiile unui ziarist începător la un tabloid de mâna a treia“, spune Liviu Tofan.

Opinia lui Tofan este împărtăşită şi de istoricul Stelian Tănase, care consideră că „Pacepa a fost una dintre bolile cronice ale sistemului“. „Mă refer la corupţie, la tot sistemul nepotist, clientelar ce reuniste Securitatea cu vârful Partidului Comunist“, opinează scriitorul  Stelian Tănase.

Petre Mihai Băcanu: Pacepa nu a trădat

La rândul lui, fostul şef al cotidianului „România liberă“, Petre Mihai Băcanu susţine că Pacepa nu avea nici cum să le fie de prea mare ajutor americanilor. „Nu avea suficiente cunoştinţe ca să poată deconspira agenţi ai Direcţiei de Informaţii. Un ofiţer ştia maximum cinci alţi agenţi ce aveau misiuni în alte ţări“, arată Băcanu.

„Eu n-am auzit de vreun element care să indice cum a trădat Pacepa România“, spune Mihai Băcanu în apărarea generalului.

„Ce mari secrete deţinea România când americanii fotografiau prin satelit fiecare pietricică? Ce, nu ştiau ei, aşa, grosso modo, câte puşti şi tancuri din Primul Război Mondial avem noi? Americanii, dacă l-au stors de informaţii, l-au stors de informaţii privind regimul de la Bucureşti. Eu nici nu cred că ştia mari secrete militare“, mai spune jurnalistul. În această logică, Băcanu susţine că Pacepa nu a trădat România, ci doar pe Nicolae Ceauşescu. „A-l trăda pe Ceauşescu nu te face trădător de ţară, iar eu nu am auzit de un alt element care să indice trădarea“, a mai spus Băcanu.

„Cei care au contribuit în epocă cel mai mult la statuia lui Pacepa am fost noi, cei de la Europa Liberă, difuzând din ianuarie 1988 în serial fragmente din „Orizonturi Roşii“. Astăzi am putea să ne întrebăm – ştiind despre Pacepa ceva mai multe – cât de inspirată a fost acea decizie“, a concluzionat Liviu Tofan.

Răzgândirea fostului şef SIE, Cătălin Harnagea

Prezent la dezbaterea „Bucureşti. Strict Secret“, Cătălin Harnagea a reiterat şi el impactul pe care l-a avut plecarea lui Pacepa din ţară. Acesta a explicat că, urmare a defectării lui Pacepa, Nicolae Ceauşescu a fost nevoit să restructureze cu totul Direcţia de Informaţii Externe. Mai întâi a transformat Direcţia în Centru şi apoi l-a numit la cârma instituţiei pe istoricul Remus Dima, deci o persoană care nu avea legătură cu lumea spionajului şi a serviciilor de informaţii, pentru a diminua importanţa acestei direcţii şi deci a generalului Pacepa.

„Ceea ce puţină lume ştie este că fuga lui Pacepa a dus la desfiinţarea Unităţii de Fantome, astfel că toţi agenţii sub identitate falsă şi chiar uitată în ţară, ce aveau un contact sporadic cu România, au fost chemaţi înapoi“, spune Harnagea.

Vorbind însă despre casarea sentinţei de condamnare la moarte de către Curtea Supremă de Justiţie, Cătălin Harnagea a explicat că aceasta a fost o decizie luată de Completul de nouă judecători pe procedură, şi nu pe fondul acuzaţiilor.

„Decizia Curţii Supreme a fost în 1997 şi ea a venit pe lipsă de proceduri. Niciodată procesul lui Pacepa nu s-a judecat pe fond. A fost o listă de proceduri invocate la acel moment de fostul ministru al Justiţiei Valeriu Stoica, care a cerut preşedintelui Emil Constantinescu să îl graţieze pe Pacepa. Inculpatul nu era prezent la proces, iar procurorii care au făcut dosarele erau de la Direcţia 6 a Securităţii, deci nu era un procuror civil, ci procurorii Securităţii. Invocându-se aceste neconcordanţe, Ministrul Justiţiei a decis să ceară graţierea lui Pacepa şi restituirea gradului şi aşa mai departe“, a explicat Harnagea. 

Stelian Tănase: Pacepa a defectat de frica închisorii

În cadrul dezbaterii de la Muzeul Ţăranului Român, Fundaţia Orient Expres a prezentat un documentar regizat de Stelian Tănase în care erau analizate motivele defectării lui Pacepa. Pornind de la ipoteza lansată de Larry Watts în cartea ce va fi lansată luna aceasta, potrivit căreia generalul Ion Mihai Pacepa ar fi putut defecta la ordinele KGB. „Adevărul” a lansat o serie de dezbateri pe marginea acestei ipoteze. Istoricul Stelian Tănase reia o parte dintre ele, enunţând cele mai importante scenarii care l-ar fi putut conduce pe general să fugă din ţară. Atât Watts, cât şi Tănase, prezentatorul documentarului, sunt reticenţi în faţa ipotezei defectării lui Pacepa din motive ideologice.

Însă, dacă istoricul Larry Watts consideră că efectele acţiunilor lui Pacepa în Statele Unite se potrivesc dezinformărilor sovietice din epocă, Stelian Tănase pune accentul pe acuzaţiile de corupţie ce i se imputau generalului. În opinia lui Tănase, aceste acuzaţii odată scoase la iveală l-ar fi putut costa funcţia sau chiar libertatea. „Ion Mihai Pacepa era un general corupt care îşi făcuse cariera doar mituind diverse personaje de la vârful partidului, inclusiv pe Elena Ceauşescu”, spune Tănase în film. 

De aceeaşi părere este şi istoricul Lavinia Betea, care îl portretizează pe Pacepa drept un „carierist”. „Pacepa l-a trădat pe Ceauşescu ştiind că i se apropie sfârşitul carierei şi nu ar fi putut îndura această ruşine”, spune Betea.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite