Deşi mic, cutremurul de duminică seamănă cu cel din 1977. „Deocamdată nu s-a terminat activitatea de replici”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Clădirile cu bulina roşie le dau dureri de cap atât celor care le locuiesc cât şi autorităţilor    FOTO: Adevărul
Clădirile cu bulina roşie le dau dureri de cap atât celor care le locuiesc cât şi autorităţilor    FOTO: Adevărul

Considerat de seismologi unul mic, cutremurul cu magnitutidea de 5,5 pe scara Richter, înregistrat duminică, s-a resimţit pe o arie foarte întinsă, cum de regulă numai un seism cu magnitudinea mare se simte. Acesta ar putea fi un preşoc pentru un cutremur mai mare, susţin seismologii.

Cutremurul de 5,5 pe scara Richter produs duminică dimineaţa în Vrancea era unul aşteptat şi nu este exclus să fie un preşoc care să preceadă un cutremur mai mare. 

Aşa a declarat pentru „Adevărul“ directorul ştiinţific al Institutului Naţional pentru Fizica Pământului, Mircea Radulian, care spune că între seismul din noaptea de sâmbătă spre duminică, de la ora 4.37 şi cele din 1977 şi 1986 sunt multe asemănări, dar şi deosebiri.

Una dintre asemănări este faptul că aceste cutremure au o anumită radiaţie specifică a energiei după cum aţi observat şi la cel de 5,5 – destul de mic, după părerea noastră – totuşi el a fost resimţit pe o arie foarte mare, ceea ce este şi o  caracteristică a  cutremurelor mari. Într-un fel nu ne-am fi aşteptat ca la magnitudini relativ mici, ele să fie resimţite aşa, aţi văzut şi în Bulgaria, şi în Republica Moldova. E adevărat, înainte de ’77, şi înainte şi de ’86 şi chiar şi înainte de 1940 au existat nişte cutremure moderate ca cel de duminică dimineaţa care au precedat cutremurul mare. La intervale diferite: cinci luni, patru luni sau chiar şi mai puţin în cazul cutremurului din ’40. Da, teoretic, e posibil, nu putem exclude în totalitate faptul că acesta ar putea fi un preşoc. Dar, de obicei, aceste preşocuri erau ceva mai mari ca magnitudine, erau în jur de şase”, a explicat Radulian care a subliniat că ultimul cutremur atât de puternic ca cel de duminică  a avut loc în România în urmă cu 4 ani.

Seismologii se aşteaptă ca în următoarele 2-3 zile cutremurul de ieri să fie urmat de mai multe replici care n-ar trebui să fie prea mari, nici ca magnitudine, nici ca număr. De altfel, la numai câteva ore de la seismul care a trezit duminică dimineaţă România, în Vrancea au mai avut loc două cutremure de 1,9 şi respectiv 2,7 pe scara Richter.

„Sperăm să fie un cutremur care eliberează o anumită cantitate de energie şi se termină. Dacă activitatea care urmează nu este atât de rapidă şi mai urmează alte şocuri destul de importante, atunci rămâne de văzut dacă nu cumva putem să ne gândim şi la eventualitatea unui preşoc. Dar, rămâne de văzut... Deocamdată nu s-a terminat activitatea de replici. Şi, în maximum două-trei zile, mă aştept să mai avem astfel de replici“, a arătat Radulian.

Cât priveşte durata seismului de ieri, specialistul spune că acesta a fost de câteva zeci de secunde, însă nu toată lumea l-a simţit atât.

„Unii au simţit numai unda transversală, adică cea care vine mai târziu şi care este cea mai puternică. În acest caz, nu a putut să dureze mai mult de câteva secunde, deci este o mişcare destul de rapidă. Însă sunt persoane care au simţit şi unda primară, longitudinală, care vine mai repede. Diferenţa dintre unda primară şi cea longitudinală este cam de 20 de secunde pentru Bucureşti. Este posibil ca cei care le-au simţit pe amândouă să le fi simţit ca două şocuri, care se succed una alteia“, a menţionat Radulian.

Galaţiul: seism cu magnitudinea de 2,6

Şi în Galaţi s-a produs ieri un nou cutremur. La puţin timp de la seismul care a zguduit toată ţara, la ora 5.35 în zona judeţului Galaţi s-a produs un cutremur cu magnitudine 2,6, la o adâncime foarte mică, de doar 10 kilometri. „Nu putem să spunem că sunt legate între ele, dar nici nu putem să excludem aceste ipoteze“, a conchis directorul Institutului Naţional pentru Fizica Pământului. ;

Reţelele sociale au explodat de #cutremur

Cutremurul de 5,5 pe scara Richter ce a avut loc în dimineaţa zilei de ieri în România a provocat reacţii pe Facebook, unde oamenii s-au dus pentru a anunţa evenimentul, pentru a discuta, dar şi pentru a face glume. De asemenea, pe site-ul Reddit România, utilizatorii au discutat dacă au simţit sau nu cutremurul. „wow, aţi simţit?“, s-a întrebat o femeie pe Facebook, postând o imagine cu seismograful oficial.

„Şi paharele mele zdringa, zdringa şi pisica sforr, sforr“, scrie şi Cristina Constantinescu pe Facebook la hashtag-ul #cutremur. De la Târgovişte, un utilizator se întreabă: „A mai auzit cineva şi vuietul acela de dinainte?“.

De asemenea, utilizatorii au postat informaţiile de pe site-urile oficiale – cutremurul a avut loc la ora 4.39 dimineaţa. Într-adevăr, cutremurul a arătat că mulţi oameni ar scrie pe Facebook, înainte de a se adăposti sub pat sau sub tocul uşii, după cum a scris şi jurnalistul Vlad Ursulean pe Facebook: „Reacţia mea a fost să scriu pe Facebook. Am postat înainte să se termine, instinct de supravieţuire zero“. 

Dar nu toţi au fost deranjaţi. „Serios, doar eu am dormit fără să simt nimic toată noaptea?“, se întreabă Mădălin Blidaru, folosind hashtag-ul #cutremur. „Asta-i oră de cutremur? Dorm bre!“, a scris nemulţumit un utilizator de Reddit.

Profitând de un hashtag atât de popular printre utilizatorii reţelelor sociale, primii care au profitat de acest lucru, printr-o mişcare excelentă de marketing, au fost cei de la prezervativele Durex. Pe contul oficial a fost postat statusul „Acum că v-a trecut sperietura, hai recunoaşteţi şi care aţi fost de vină. #cutremur“, făcând referire la cuplurile care au făcut sex sălbatic noaptea trecută.

În plus, mişcarea pământului a fost folosită şi pentru glume, personajul central fiind Oana Roman. „Staţi liniştiţi, doar a căzut din pat Oana Roman“, a fost unul dintre mesajele populare pe reţelele sociale. O altă glumă bună a fost „Eşti atât de grasă încât cobori din pod pe scara Richter“. ;

Sfaturi în caz de seism

România n-a mai avut un cutremur devastator încă din 1977, dar seismologii avertizează de câţiva ani că unul mare s-ar putea produce oricând. Într-un caz similar cu cel din urmă cu peste 35 de ani sunt utile câteva sfaturi. În casă, cei surprinşi de cutremur ar trebui să se ferească din calea oricărui obiect care ar putea să cadă, cum ar fi lustrele sau tablourile, piesele de mobilier, sau ferestrele, acestea se pot sparge. Un loc ferit este sub tocul uşii sau într-un colţ al camerei pentru că, cel mai des, plafonul se prăbuşeşte începând din centru.

După ce cutremurul s-a oprit sau chiar în timpul acestuia, nu trebuie părăsită locuinţa pe scări sau cu liftul. De asemenea, în timpul cutremurelor ţevile de gaz se pot fisura, de aceea nu se aprinde lumina şi nici nu se folosesc chibrituri ori brichete. În cazul nefericit în care clădirea se prăbuşeşte, supravieţuitorii trebuie să facă zgomot. Astfel, echipele de salvatori vor şti pe unde trebuie să se uite şi îi vor găsi mai repede.

Ţipatul nu e recomandat, deoarece se poate inhala praf, pe când indicată e bătaia în ţevi sau folosirea unui fluier, dacă e la îndemână. Cei care conduc trebuie să tragă pe dreapta şi să aştepte până când totul s-a încheiat şi să evite podurile sau pasajele.

Cei care circulă pe trotuar trebuie să evite clădirile pentru că de pe acestea se pot desprinde bucăţi de tencuială sau pot cădea bucăţi de geamuri sparte. În cazul unui cutremur este utilă o trusă specială dotată cu tot ceea ce ar avea nevoie un supravieţuitor. Dacă nu există în casă, sunt necesare o lanternă, un briceag şi apă îmbuteliată. Şi ţevile de apă se pot fisura sau furnizarea poate fi întreruptă pentru a nu spori proporţiile dezastrului. ; Răzvan Băltăreţu

Trusa de supravieţuire

Trusa de supravieţuire trebuie să cuprindă, pe lângă apă şi alimente, medicamente şi materiale de uz medical, produse de igienă, copii ale actelor de identitate, precum şi materiale de primă necesitate, cum ar fi lanterna, pătura sau fluierul.

Notificări de cutremur

Cei cu dare de mână pot să-şi achiziţioneze în caz de cutremur un dispozitiv de alertă, care trimite SMS-uri cu câteva zeci de secunde înainte de a se întâmpla. Serviciul se numeşte „semafor seismic“, iar prognoza se primeşte de două ori pe zi. Pentru cei care vor să aibă un sistem individual de avertizare, există un avertizor, care se poate achiziţiona de pe site-uri specializate, cum ar fi cel al Institutului Român de Seismologie Aplicată, la 240 de lei şi un abonament lunar de 20 de lei.

Există avertizoare şi pentru locuinţă, cu acelaşi preţ al abonamentului, dar dispozitivul ajunge la 500 de lei. Serviciile sunt disponibile şi prin SMS, cu o întârziere de opt secunde. Utilizatorii de iPhone au la dispoziţie aplicaţia Alertă Cutremur Vrancea, care costă 10 dolari.

Galaţi: 14 zile cu peste 190 de cutremure

Cei trei specialişti ai Institutului Naţional pentru Fizica Pământului (INFP), detaşaţi încă de sâmbătă în satul Izvoarele din Galaţi pentru a desluşi misterul avalanşei de seisme din ultimele 14 zile, şi-au dat seama încă din primele secunde că seismul de duminică dimineaţă, de la ora 4.37, nu provine din zona locală. Unul dintre ei, Adrian Grigore, exclude chiar orice legătură între cutremurul din Vrancea şi cele produse în zona Izvoarele, care ar fi cutremure de suprafaţă.

„Noi credem că s-a reactivat o falie din zonă, care a mai produs cutremure cu mulţi ani în urmă. Dar, luând în calcul evoluţia din ultimele zile, putem crede că energia acumulată în zona Izvoarele s-a mai eliberat şi vom asista la o liniştire a activităţii seismice. Un lucru este cert: cutremurul din Vrancea nu are nicio legătură cu cele din Izvoarele. Unul a fost la 134 de km adâncime, celelalte sunt la 5-10 km“, a precizat Adrian Grigore.

Specialiştii de la INFP vor sta la Izvoarele aproape două săptămâni, unde vor încerca să mai culeagă informaţii despre cauzele sutelor de cutremure din zonă. Ei au montat sâmbătă un al patrulea dispozitiv de monitorizare a activităţii seismice şi până în acest moment au stabilit că seismele înregistrate în ultima perioadă în Izvoarele au cauze naturale, existând un stres puternic în scoarţa terestră, astfel că plăcile tectonice „se împing unele în altele“, iar fenomenul nu poate fi oprit.

Până ieri-dimineaţă în zonă se produseseră 191 de cutremure în 14 zile. Numai sâmbătă, aici s-au produs trei cutremure de 2,9, 3,3 şi 3,5 pe scara Richter, iar vineri au fost şase seisme, cu magnitudini între 2,5 şi 3,8.

„La Izvoarele există o propagare şi un efect de amplificare local. De asta se simt foarte bine, ca urmare a geologiei acest efect de amplificare face ca un cutremur să fie simţit mai puternic aici decât spre Slobozia, de exemplu. Din păcate, nu putem opri acest fenomen. S-ar putea ca evenimentele seismice să mai dureze. Este vorba de zile“, afirmă experţii prezenţi la faţa locului. 

Potrivit acestora, după activitatea seismică intensă din noaptea de vineri spre sâmbătă şi din cea de sâmbătă spre duminică, aceasta din urmă de mai mică intensitate, ar trebui să urmeze perioada „descrescătoare a activităţii seismice“.

De asemenea, seismologii iau în calcul inclusiv ipoteza ca inundaţiile puternice din zonă să fi influenţat activitatea seismică din ultima perioadă.

„Este vorba despre efectul apei asupra activităţii seismice, şi anume în momentul retragerii apelor apare aşa-numita seismicitate indusă. Deci poate influenţa seismic şi faptul că aţi avut o inundaţie aici“, au explicat specialiştii.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite