Depoziţia lui Adi Despot în faţa procurorilor, despre incendiul de la clubul Colectiv

Publicat: 03.11.2015 16:57

Ultima actualizare: 06.08.2022 16:40

Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Cătălin Gancea au fost arestaţi preventiv, prin decizia Judecătoriei Sectorului 4, pentru ucidere din culpă ca urmare a incendiului care a izbucnit vineri seara în Clubul Colectiv, la care cei trei sunt acţionaţi, în timpul unui concert susţinut de trupa de rock Goodbye to Gravity.

Potrivit anchetatorilor, Gancea, Anastasescu şi Mincu, în calitate de administratori ai clubului SC Colectiv Club SRL, „au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol pirotehnic (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4, Bucureşti, în condiţiile amenajărilor interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi şi tavan, respectiv burete antifonant), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a persoanelor menţionate mai sus, rezultat care s-a produs în seara zilei de 30.10.2015”.

„Potrivit documentaţiei existente la dosarul cauzei, rezultă că suprafaţa incintei în care a avut loc evenimentul este de 425 metri pătraţi, iar administratorii SC COLECTIVCLUB SRL, inculpaţi în prezenta cauză, pentru evitarea prevederilor legale în domeniu, respectiv obţinerea avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu, potrivit declaraţiei din data de 06.11.2014, dată de inculpatul Gancea Paul Cătălin, a fost declarat ca număr al locurilor pentru consumatori 80 locuri scaun, astfel pentru începerea lucrărilor de modificare şi/sau schimbarea destinaţiei localului cu activităţi culturale, în situaţia în care acesta are funcţiunea de alimentaţie publică, cu suprafaţa desfăşurată mai mare sau egală de 200 de metri pătraţi, se face numai după obţinerea avizului de securitate la incendiu în condiţiile art. 3 alin. 1 lit. a şi lit. b din OMAI nr. 3/2011; punearea în funcţiune a obiectivului se face numai după obţinerea autorizaţiei de securitate la incendiu, conform prevederilor art. 30 din Lega nr. 307/2006, cu completările şi modificările ulterioare coroborat cu prevederile art. 1 litera g din HGR nr. 1739/2006, completată şi modificată cu HGR nr. 19/2014”, potrivit procurorilor Parchetului General.

Anchetatorii precizează că obţinerea avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu este obligatorie, în condiţiile prevederilor legale, atunci când spaţiul respectiv este definit ca sală aglomerată (suprafaţă ce-i revine unei persoane este mai mică de patru metri pătraţi şi în care se pot întruni cel puţin 150 de persoane, când sunt situate la parter, se consideră săli aglomerate cele cu mai mult de 200 de persoane), amplasate în clădiri independente sau în clădiri cu funcţiuni mixte, indiferent de aria construită, regimul de înălţime sau destinaţie.

De asemenea, Parchetul General mai arată că încălcarea obligaţiei luate prin declaraţia dată, este relevată prin numărul mare al persoanelor prezente la data producerii incendiului, aproximativ 400 de persoane (dintre care 170 de persoane au suferit grave leziuni traumatice produse prin arsură, unele dintre acestea fiind în prezent decedate).

Procurorii precizează că între Clubul Colectiv şi Digidream SRL a fost încheiat un contract, pe 30 octombrie 2015, iar la capitolul privind obligaţiile locatarului„ se prevede obligaţia „să asigure participarea unui număr de minim 400 de participanţi la acest eveniment în spaţiul Colectiv, în caz contrar, nu i se va rambursa suma prevăzută la capitolul IV din prezentul contract în termenele şi condiţiile prevăzute de acesta; numărătoarea va fi ţinută de locator cât şi de locatar şi poate fi dovedită în prealabil prin materialul video asigurat de camera de monitorizare de la intrarea în club. Dacă totuşi locatorul asigură între 250 şi 400 de participanţi i se va rambursa jumătate din chirie”.

Mai mult, potrivit unei adrese a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dealu Spirii”, rezultă că nu au fost efectuate controale privind verificarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor întrucât „acest obiectiv nu nu figurează în baza noastră de date, nu am fost informaţi de nici o altă autoritate de existenţa acestuia şi nu au existat solicitări de emitere a avizului/autorizaţiei de securitate la incendiu sau sesizări cu privire la activitatea desfăşurată în respectiva incintă”.

Adi Despot, printre martorii incendiului din Clubul Colectiv audiaţi în dosar

În urma incendiului din clubul Colectiv, mai multe persoane persoane au fost audiate ca martori în acest caz. Printre aceştia se numără şi Adi Despot, solistul trupei Viţa de vie. Acesta le-a spus anchetatorilor că s-a dus la acest concert, el fiind prieten cu membrii formaţiei. Mai mult, el a declarat că ştia că în timpul concertului urmau să aibă loc artificii, cel care îl anunţase fiind chiar Andrei Galuţ, solistul trupei.

„Eu m-am dus singur la acest concert, neînsoţit. Eu am cântat în Colectiv de mai multe ori, şi am remarcat cei doi stâlpi de susţinere ai pasarelei tehnice că sunt îmbrăcaţi într-un burete, aproximativ de la înălţimea de 1,90-2,00 metri. Nu-mi aduc aminte ca şi tavanul să fie acoperit cu un burete similar. Nu am remarcat în interiorul clubului să fie amplasate materiale specifice stingerii incendiilor, tip extinctoare etc. La momentul începerii concertului, eu eram situat în partea stângă a scenei, privit frontal, în faţa barului. Din câte îmi amintesc, până la începerea incendiului, trupa Goodbye to Gravity a cântat aproximativ cinci melodii. Nu am văzut să fie instalate pe stâlpii de susţinere artificii sau material pirotehnice, şi nici nu am remarcat ca după prima melodie, membrii trupei să fi folosit artificii”, se arată în declaraţia dată de Despot în faţa anchetatorilor.

De asemenea, acesta a povestit că în momentul în care a izbucnit incendiul el se fla în backstage, care era lângă scenă, însă nu putea vedea nici scena, nici stâlpul de unde a începutul focul.

„Din poziţia în care mă aflam, eu vedeam doar o porţiune din scenă, nu puteam vedea stâlpii de susţinere, pasarele pe care sunt amplasate proiectoarele şi nici persoanele din public. La un moment dat, în timp ce stăteam pe canapea, l-am auzit pe solistul trupei spunând ceva de genul «a luat foc!». M-am ridicat de pe canapea să văd ce se întâmplă, deoarece muzica se oprise, şi am văzut că tot tavanul de deasupra scenei luase foc. Nu am remarcat ca cineva să încerce să stinge incendiul. Mi-am luat hainele din cuier, am alergat către ieşire, iar în momentul în care am ajuns în dreptul ieşirii, mai exact la intrarea în containerul de la accesul în club, iar acolo era foarte multă lume, dar nu se putea ieşi. S-a creat o ambuscadă la intrarea în container, deoarece multe persoane erau deja căzute pe jos, iar din spate erau alte persoane care împingeau. La rândul meu, şi eu am căzut, iar sub mine mi-am dat seama că se aflau mai multe persoane. Peste mine au căzut mai mulţi oameni, şi am rămas prins în acea ambuscadă”, a mai spus artistul.

Acesta le-a mai povestit anchetatorilor cum cădeau „bucăţi de burete ars şi lemn ars”, iar la un moment dat a auzit zgomote din exterior ca şi cum cineva ar fi încercat să spargă peretele şi să creeze o ieşire.

Un alt martor, George Maftei, le-a spus anchetatorilor că ştia de focul pirotehnic după ce membrii trupei au făcut declaraţii în acest sens la radio Tanana. El a precizat că la prima piesa a concertului „au fost aprinse nişte artificii, la o intensitate scăzută, de undeva din lateralul scenei, după cum am putut eu vedea. Atunci când au fost aprinse artificiile, nu am realizat ca scânteile generate să poată crea un pericol real, deoarece nici nu au trecut de scenă efectiv”.

Un angajat al clubului Colectiv, Nicolae Balboroci, a declarat că accesul în club se făcea printr-o singură uşă, nefiind o uşă secundară sau ferestre. El a adăugat că înainte de începerea concertului ajunsese la club Alin Anastasescu, însă nu ştie dacă acesta ar mai fi fost acolo şi în timpul incendiului.

Martor la incendiul din Clubul Colectiv: „M-am căţărat peste grămada de oameni căzută şi ţinându-mă de tocul uşii”

Sebastian Andrei Dobre, audiat ca martor în acest caz, le-a spus anchetatorilor că la începutul concertului a fost un joc pirotehnic, iar de pe stâlpii schelei „u izbucnit două jerbe de scântei, una dintre ele orientată către stâlp”

„La un moment dat apreciez că în jurul orei 22.30, spre sfârşitul unei melodii, a început acelaşi joc pirotehnic ca la începutul concertului, scânteile au aprins buretele de pe stâlpul situat în partea stângă a scenei. În acel moment vocalistul trupei a zis că asta nu trebuia să se întâmple şi să aducă cineva un extinctor. O persoană din public a încercat să arunce nişte bere. Preţ de câteva secunde am rămas şi ne-am uitat cum se propagă focul şi când aproape acesta a atins tavanul, atunci am reacţionat şi am tras-o de mână pe Andreea spre ieşirea din club. În dreptul garderobei am scăpat-o pe Andreea din mână, din cauza busculadei iscate. Eu am intrat în garderobă, iar acolo mai erau câteva persoane. Am încercat să ies din garderobă dar nu am reuşit din cauza faptului că mai multe persoane căzuseră şi se formase o grămadă”, a povestit acesta.

„Am stat o perioada de timp pe care nu o pot aprecia, iar când fumul a intrat şi în garderobă, am ieşit şi am înaintat spre ieşirea din club. M-am căţărat peste grămada de oameni căzută şi ţinându-mă de tocul uşii am ajuns în cadrul acesteia de unde am fost tras de către persoanele de afară. Apreciez că distanţa dintre grămada de oameni formată şi tocul de sus al uşii era o distanţă de un metru. Din momentul în care am ajuns în afara clubului m-am alăturat oamenilor care ajutau la evacuare pentru a o găsi pe Andreea. Am ajutat o fată să iasă din grămada creată, după care m-am mai învârtit în jurul intrării pentru a o găsi pe Andreea şi am revenit să ajut la evacuarea oamenilor”, a mai povestit acesta.

„Cei care ieşeau erau cuprinşi de flăcări”

Un alt mator a explicat că, după ce a ieşit din club şi şi-a revenit puţin din şoc, s-a întors la intratea în club pentru a-i ajuta pe ceilalţi, moment în care a văzut că „la uşa de acces în container oamenii stăteau unii peste alţii, iar cei care ieşeau erau cuprinşi de flăcări”. Acesta a mai precizat că după aproximativ 10 minute a sosit un echipaj de ambulanţă şi ulterior mai multe autospeciale ale pompierilor.

„Arăt faptul că am suferit o arsură în zona gâtului, atunci când un bărbat a pus braţul pe mine fiind cuprins de flăcări”, a completat acesta.

Mihai Diaconu, martor în acest caz, le-a spus anchetatorilor că pe fiecare stâlp de susţinere al scenei se aflau maxim două artificii, iar „artificiile din stâlpul de susţinere, stâng, al scenei băteau spre stâlpul stâng de susţinere a acoperişului probabil”.

El a mai povestit că după izbucnirea incendiului, „un bărbat cu ecuson la gât” a venit cu un extinctor , însă acesta nu a reuşit să-l desigileze.

Constantin Ghiorghiu, instructor sportiv al unui club din incinta fostei fabrici Pionierul, a povestit că era în sala de sport în momentul în care a izbucnit incendiul. El a precizat că în jurul orei 22.30 a venit la el un client care l-ar fi întrebat retoric „Ce au mă ăştia, iar se bat, că i-am văzut plini de sînge. Zici că-s arşi”, făcând referire la persoanele care ieşeau din clubul Colectiv.

„M-am uitat pe geamul dinspre curtea interioară şi am văzut mai mulţi tineri care se aflau pe alee venind dinspre Clubul Colectiv. O parte din aceştia erau dezbrăcaţi de la brîu în sus, o parte aveau hainele zdrenţuite, ca nişte zombie, cu urme de sînge pe corp. Iniţial am crezut că este o petrecere de Halloween, că sunt mascaţi şi costumaţi pentru acest eveniment. Se auzea un murmur mai pronunţat din direcţia respectivă de unde veneau tinerii. Precizez că în partea dreaptă, cum se priveşte în curtea interioară se afla parcată o maşină de poliţie. Nu pot preciza dacă erau ocupanţi în aceasta”, a povestit acesta.

Acesta a mai precizat că în primăvara anului 2015 la clubul său sportiv au venit două persoane, care au precizat că sunt de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) pentru a face un control. „Din discuţiile purtate cu aceştia am aflat că cei doi efectuau un control pe toată platforma industrială respectivă. Mi-au spus că îi caută pe reprezentanţii Clubului Colectiv pentru a le face inspecţia şi m-au întrebat cum reuşesc să dea de aceştia deoarece au fost de mai multe ori şi nu i-au găsit. Le-am spus că este vorba de un club şi să-i caute după ora 20 deoarece eu nu deţin alte informaţii referitoare la persoanele de contact”, a povestit instructorul.

„Am văzut persoane aflate în picioare, care ardeau de vii”

Un alt martor a declarat că, în momentul în care a văzut că a luat foc buretele de stâlpul de susţinere, a încercat să iasă din club, ţinându-şi de mână o prietenă.

„Mulţimea panicată s-a îmbulzit către ieşire, trântind-o pe Elena la pământ, iar alte persoane au căzut peste aceasta. Am scăpat-o pe Elena din mână, iar peste mine a venit un nou ,,val” de persoane trântindu-mă în partea stânga a containerului şi dreapta garderobei. În următoarele clipe am apucat să văd flacăra care s-a aprins ca o torţă către ieşirea din container. Eu am rămas căzută şi am observat în partea mea stângă aproximativ trei-patru persoane aflate în picioare, care ardeau de vii în momentul declanşării flăcării”, a povestit o tânără.

„Din club a ieşit o flacără de mari dimensiuni, concomitent auzindu-se o bubuitură”

Florin Alexandru Beşcu le-a povestit anchetatorilor cum au fost activate artificiile din timpul concertului Goodbye to gravity.

„La data de 29.10.2015, proprietara SC Golden Ideas Fireworks Artists SRL, Niţă Dana, ne-a spus că a doua zi urmează să aibă loc un eveniment la clubul Colectiv şi că am fost solicitaţi pentru a instala jeturi de CO2 şi artificii de mici dimensiuni pentru interior. Niţă Dana ne-a lăsat opţiunea de a decide cine se va ocupa de eveniment, iar eu şi Moise Marian am stabilit să mergem. Artificiile au fost acţionate prin intermediul unui pupitru de către Marian, care în timpul concertului a stat în partea stângă din faţă a scenei. Arăt că pupitrul de acţionare al artificiilor era o cutie în formă dreptunghiulară de aproximativ 30 cm lungime şi 20 de cm lăţime, de culoare neagră, iar panoul de comandă al pupitrului era prevăzut cu mai multe butoane”, a explicat acesta.

Acesta a precizat că a stat lângă pirotehnistul Marian în momentul în care acesta a activat artificiile, efect ce ar fi durat aproximativ 30 de secunde, însă nu avea niciun rol. El a povestit că la un moment dat a ieşit din club deoarece îi era cald şi nici nu îi plăcea muzica, iar în timp ce era afară a văzut cum din club au început să iasă mai mulţi oameni.

„Aproximez că am stat afară 15 minute, iar la un moment dat am observat că din club au început să iasă haotic clienţii, care au rupt uşa pentru realizarea defluirii, m-am dus lângă uşa de la intrare în club să văd ce se întâmplă crezând că este vorba despre un conflict, iar din interiorul clubului a început să iasă fum în cantitate mare. Văzând fumul am luat-o la fugă încercând să mă îndepărtez de club împreună cu ceilalţi clienţi care au reuşit să iasă. Am reuşit să parcurg aproximativ 10 metri, m-am uitat înapoi, moment în care din club a ieşit o flacără de mari dimensiuni, concomitent auzindu-se o bubuitură”, a povestit acesta.

Un alt martor, care a declarat că a ajutat la scoaterea din club a peste 50 de persoane, a povestit cum oamenii ieşeau din incintă cu părul şi hainele arse.

„Şocul mare pentru mine a fost când a apărut un băiat cu părul lung care avea părul în flăcări şi pe care am încercat să-l stingem cu mâinile goale. Apoi a părut un altul cu hainele arzând ca o torţă pe care l-am trântit jos şi l-am stins, cred, cu nişte geci de la cei din spate. Am mai tras din grămadă o persoană care era inconştientă, pe care am aşezat-o pe o parte şi am verificat dacă are gura încleştată şi i-am scos limba. Am dat-o în spate şi am revenit. Am mai tras afară alte persoane şi la un moment dat am observat că în partea dreaptă cum te uiţi la intrare se formase o grămadă de persoane, unii mai mişcau, alţii inconştienţi, însă toţi foarte arşi. Am început să tragem din ei, i-am pus în dreapta intrării. Am văzut că rămâneam cu bucăţi de piele în mână. Din interior a apărut cu o mână arsă colega mea Roxana, pe care am tras-o afară şi am mers cu ea afară până la gang unde am predat-o unei salvări. Acolo erau 4-5 salvări. Am revenit la intare în club şi am scos oameni foarte arşi din interior. L-am scos şi pe bodyguardul Florin care a venit pe picioare, cu faţa arsă şi l-am dus până mai în spate la maşini. M-am întors, l-am găsit pe Călin la uşă, pe picioare şi fără răni grave şi am mers cu el puţin în spate”, a povestit acesta.

Cronologia evenimentelor

Procurorii Parchetului General au analizat imaginile surprinse de cele patru camere de supraveghere din club, astfel că, aceştia au stabilit cum au decurs evenimentele din acea seară:

22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă;
22:32:00, se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei;
22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins se observă cum spaţiul dintre stâlpul de suţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţa tot mai mare;
22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente;
Suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire la ora 22:32:35;
Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere numărul 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul;
22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis care realizează accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.

„Raportul de constatare tehnico-ştiinţifică a cauzei probabile a incendiului, întocmit de Inspectoratul de Situaţii de Urgenţă «Dealu Spirii», a luat în considerare ca sursă de aprindere scântei generate de artificii, una dintre acestea fiind direcţionată greşit, astfel încât mai multe scântei au ajuns pe stâlpul din apropierea scenei care era tapetat cu burete fonoabsorbant combustibil. S-au stabilit ca elemente ale acuzei probabile de incendiu; - locul focarului, interiorul clubului, respectiv stâlpul de susţinere din apropierea scenei – sursa probabilă de aprindere, scântei generate de artificii – mijlocul care ar putea produce aprinderea, material explozive (artificii) – primul material care s-a aprins, mase plastice – burete fonoabsorbant, - împrejurarea determinantă, utilizarea în condiţii necorespunzătoare a mijloacelor pirotehnice în spaţii închise – condiţii care au favorizat dezvoltarea şi propagarea incendiilor, prezenţa materialellor combustibile în apropierea sursei de aprindere, pe stâlpii de susţinere şi pe toată suprafaţa plafonului”, se mai arată în documentele anchetatorilor.

Ce le-a spus Anastasescu anchetatorilor

Fiind audiat de procurori, Alin Anastasescu le-a spus anchetatorilor că existau trei modalităţi de lucru la clubul Colectiv, „prima dintre ele, în care evenimentul era integral organizat de noi, cea de-a doua variantă în care închiriam spaţiul, dar mai puţin barul, iar cea de-a treia variantă era să închiriem integral spaţiul şi barul inclusiv. Contractul era încheiat ca o garanţie să ne asigurăm consumul în bar”.

El a adăugat că în cazul concertului Goodbye to gravity a fost folosită cea de-a doua variantă.

De asemenea, el a adăugat că în momentul în care încheiau un contract aveau în vedere mai multe aspect, precum dacă veneau sub 200 de persoane se plătea o chirie de 1.000 de euro, dacă veneau între 250-400 de persoane se plăteau 500 de euro, iar dacă veneau peste 400 de persoane nu se plătea chiria.

„Eu am discutat cu Mincu Costin la telefon despre concertul din data de 30.10.2015, şi despre pragurile pe care să le impunem. În funcţie de trupă, pragurile pot fi mai permisive. În mod concret, eu nu am purtat discuţii cu formaţia până la momentul semnării contractului, când am vorbit cu 2 membrii ai formaţiei, respectiv cu Mişu şi Alex. Pragurile au fost stabilite de mine şi Mincu Costin telefonic, referitor la formaţia Goodbye to gravity. Practic, cu cât mai multe persoane vin la spectacol, cu atât chiria este mai mică. Justificarea este că, cu cât mai multe persoane vin la un concert, cu atât creşte consumaţia barului. Efectiv, creşte şansa de a face profit prin vânzarea de băuturi de la bar. Garanţia sau chiria reprezintă profitul minim, care asigura acoperirea cheltuielilor”, le-a spus Anastasescu procurorilor.

Anastasescu: Un specialist pirotehnist mi-a zis că artificiile ard cu foc rece şi nu sunt periculoase

Administratorul a mai spus că ştia că intrarea în club va fi liberă, însă nu ar fi ştiut că vor fi folosite efecte pirotehnice, despre acest lucru aflând de pe Facebook, ba mai mult, înainte cu o săptămână, Cătălin Gancea ar fi refuzat un client care ar fi vrut să folosească artificii în club.

„Ştiu că în anul 2014, a fost folosit foc la un eveniment şi au fost deteriorate bunuri din interior, a fost afumat un proiector, iar de atunci s-a stabilit regula să nu se mai folosească. (..) Înţelegerea a fost făcută cu Mincu Costin, iar de artificii am aflat după semnarea contractului. Am aflat acest lucru de la un angajat, Stanciu Viorel, iar eu i-am spus să nu folosească artificii în interior. Erau mai multe persoane de faţă, menţionate în declaraţia iniţială. La o oră după ce am aflat, am intrat în club am strigat cine este desemnat cu artificiile, iar la mine a venit un specialist pirotehnist, care mi-a spus că artificiile ard cu foc rece şi nu sunt periculoase. Mi-a spus că este autorizat. I-am spus să nu le folosească dacă ard cu flacără deschisă după care am plecat în biroul alăturat. Nu începuse spectacolul când am discutat cu pirotehnistul. Despre acest pirotehnist, ştiu că era mai mic de înălţime decât mine şi avea cioc. Eu am presupus că i s-a transmis deja. Am văzut o parte din artificii, care erau amplasate pe stâlpii din fier ai scenei. Am văzut că erau amplasate pe stâlpul de lângă uşă. Nu am văzut sistemul de aprindere. Am văzut un con, de dimensiuni destul de mici care era aşezat pe schelă”, a povestit Anastasescu.

Cu privire la materialele folosite la renovarea clubului, el a precizat că ştia de la constructor că bureţii aplicaţi pe stâlpii de susţinere şi pe tavan era ignifugant.

„Scopul buretelui era de asigurarea unei acustici corecte în sală”

„La momentul respectiv, din discuţia pe care am avut-o cu constructorul, am vrut să alegem alt burete. Scopul buretului era asigurarea unei acustici corecte în sală. Nu ne-a interesat preţul atunci când am ales buretele. Aceste amenajări au avut loc în anul 2013, august. Concerte au avut loc în mod frecvent în club. Programul era de obicei vineri şi sâmbătă, dar uneori se modifica şi joi şi duminică, în funcţie de programul turneelor etc.”, a completat Anastasescu.

El a declarat că renovarea s-a făcut în etape, prima dată fiind antifonat tavanul, după care au fost antifonate şi coloanele din faţa scenei. „Nu există un contract cu o firmă care a făcut amenajarea, pentru materialele care au fost folosite la stâlpii fiind cumpărate în regie proprie. Materialul de pe tavan era plat, iar cel de pe coloane era piramidal. Factura de achiziţionare a buretelui de antifonare se află în contabilitatea firmei Musc Hall”, potrivit lui Anastasescu.

„Numărul maxim de persoane pe care noi l-am cuantificat a fost de 800 de persoane, densitatea fiind de 3 persoane pe metru pătrat conform unor studii de pe internet. Nu ştiu dacă se referă la spaţiu închis sau deschis. Spaţiul respectiv avea din construcţie o ieşire care este funcţională, şi încă o ieşire care corespundea cu clubul Salsa. Ieşirea către Salsa este blocată, fiind închisă. Nu îmi aduc aminte cum era închisă uşa dinspre Salsa, pe partea noastră fiind montată staţii de amplificare. Nu ştiu cu ce era închisă uşa. Uşa a fost închisă în anul 2013, de la momentul la care noi am preluat clubul”, a mai completat Anastasescu.

El a mai povestit că aerisirea clubului se făcea prin intermediul a patru ventilatoare, două de inducţie şi două de extracţie, aerisire fiind şi la toaletă. Mai mult, clubul nu avea ferestre, doar la uşa de acces erau geamuri.

„În vara anului 2015, s-au făcut activităţi de curăţire a buretelui antifonant, iar noi am închiriat de pe OLX un aspirator pentru a face curat. Nu ştiu ce substanţă a fost folosită, presupun că a folosit apă şi şampon. A fost curăţat şi tavanul. Buretele de pe coloane nu a fost spălat niciodată pentru că riscam să-l deteriorăm”, a spus Anastasescu.

Anastasescu: Nu ştiu dacă firma avea toate avizele, deşi sunt administrator

El a povestit că în cadrul firmei Club Colectiv SRL nu se ocupă de obţinerea de avize şi autorizări, însă presupune că firme deţine toate avizele. „Nu ştiu aceste lucruri, deşi sunt administrator. Din discuţiile pe care le-am avut cu Cătălin, ştiu că aveam autorizaţiile şi avizele în regulă, dar în concret nu ştiu nimic deoarece rolul meu în firmă este de coordonare a actului artistic, de publicitate şi expertiză muzicală”, a explicat acesta.

Întrebat despre avizul de la ISU, el a precizat că ştia că există, ba chiar ar fi avut şi cărţi de la PSI, acesta lucru fiindu-i comunicat de către ceilalţi doi asociaţi. Mai mult, el a precizat că în 2014 au venit pompierii în control, iar aceştia ar fi întocmit un plan PSI. „Nu ştiu dacă era cineva de la pompieri sau o firmă autorizată”, a completat aceasta.

Alin Anastasescu a precizat că, din punctul său de vedere, tragedia de vineri seara a avut loc pentru că s-au folosit artificii în incinta clubului.

Întrebat de anchetatori dacă aveau un plan de evacuare afişat, el a spus: „Ştiu de la Cătălin că există aşa ceva, dar ştiu unde era poziţionat în club, era în interior, pe peretele din dreapta cum intrai”.

Alin Anastasescu a precizat că „din ce-şi aduce aminte”, exista un hidrant la intrarea în club, două la bar, două în garderobă, unul la scenă şi „erau şi sus la birou”.

Declaraţiile lui Gancea în faţa anchetatorilor: Vineri am plecat de la birou la 22.25

Paul Cătălin Gancea le-a spus anchetatorilor că nu ştia despre organizarea concertului Goodbye to gravity, de organizarea evenimentele ocupându-se Alin Anastasescu şi Costin Mincu.

„Cu privire la evenimentul din data de 30.10.2015, nu ştiam că o să aibă loc, nu ştiam la ce oră începe, nu ştiam la ce oră se termină, dar aveam idee că urma să aibă loc un concert prin intermediul aplicaţiei de pe Facebook. Am fost anunţat în jurul orei 21:30, în data de 30.10.2015.

În seara zilei de 30.10.2015, eram la birou şi am plecat în jurul orei 22:20-22:25. Se auzea muzică din club, dar nu ştiu de cât timp începuse concertul. Noi, acţionarii, avem birouri separate. Cu mine în birou se afla Cristi Gomoi, un prieten Ovidiu Pop. Despre Alin Anastasescu, ştiu că a fost în club mai devreme, după care a plecat în oraş. Despre Mincu Costin nu pot preciza unde era la momentul respectiv”, le-a spus Gancea anchetatorilor.

În 2014 au venit la noi două persoane care au zis că sunt de la pompieri şi de la PSI

„Atribuţiile mele nu sunt definite în mod concret. Între noi, cei 3 administratori era o înţelegere mai mult verbală, prin care ne-am împărţit mai multe roluri, eu ocupându-mă mai mult de partea de contabilitate, de angajări, de contractele de muncă. Din punctul meu de vedere, aveam toate avizele şi autorizările necesare pentru funcţionarea societăţii. În anul 2014, atunci când am intrat eu în club, în perioada octombrie-noiembrie, 2 persoane care au spus că sunt de la pompieri şi de la PSI, au venit la firma noastră şi ne-au întrebat dacă avem documentul în baza căruia putem funcţiona, ulterior tot aceştia ne-au întocmit dosarul. Dosarul acesta este la mine la birou. Biroul îl am lângă clubul Colectiv. Biroul meu se află în incinta fabricii, perete în perete cu clubul Colectiv. Din câte am văzut, în dosar sunt norme de siguranţă, un plan de evacuare în caz de incendiu. Aceste documente sunt realizate în numele lui Mincu Costin şi sunt semnate de el”, a povestit Gancea.

Gancea a spus că pe cele două persoane care au venit şi s-au prezentat ca fiind de la pompieri îi cheamă Tonia Radu şi un băiat George, vizita acestora având loc la câteva zile de când acesta a deventi acţionar.

„Nu erau în uniformă şi nici nu s-au legitimat. Aceste persoane au ajuns la noi pentru că vizitau fabrica. Ne-au recomandat să acoperim o gaură din perete şi să schimbăm un extinctor. Nu ne-au întrebat dacă aveam autorizaţie. Le-am explicat că în sală au loc concerte live”, a spus acesta.

El a precizat că actele întocmite de către cei doi reprezentanţi care au spus că sunt de la PSI, au fost făcute în mod gratuit, iar discuţia iniţială a fost ţinută de Costin Mincu.

„Au intrat în locaţie şi ne-au comunicat unde să fie puse extinctoarele. Aceste persoane au revenit la sediul societăţii pentru a verifica dacă ne-am conformat”, a povestit acesta.

De asemenea, Gancea le-a spus anchetatorilor că documentaţia făcută de cei doi nu conţine numele celor care au întocmit-o.

El a spus că în momentul în care a devenit acţionar al clubului amenajările interioare erau deja făcute, inclusiv antifonările tavanului şi ale stâlpilor de susţinere.

„Activitatea specifică clubului este de organizare a unor evenimente live şi concerte şi foarte rar evenimente private. În cadrul acestor concerte, nu ştiu dacă s-au folosit obiecte pirotehnice. Atunci când aveau loc astfel de evenimente, această parte efectiv de organizare nu intra în responsabilitatea mea, de cele mai multe ori eu nu participam, pentru că aveau loc seara târziu”, a explicat acesta.

El a adăugat că media persoanelor care participau la evenimente era de 500 – 600 de persoane.

În cererea de la Primărie nu a fost trecut numărul persoanelor care stăteau în picioare

Întrebat care a fost conţinutul declaraţiei pe proprie răspundere la Primăria Sectorului 4 în vederea emiterii autorizaţiie de funcţionare, Gancea a răspuns că în acea cerere nu este trecute numărul de persoane în picioare.

Mai mult, el a declarat că ştie că Alin Anastasescu a semnat contractul pentru concertul de vineri al trupei Goodbye to gravity, însă trupa ar fi luat prima oară legătura cu Costin Mincu.

De asemenea, acesta a spus că în club este afişat un plan de evacuare, pe partea dreaptă a vestibulului:„din câte am văzut eu pe planul de evacuare, evacuarea se făcea pe uşa de intrare. Referitor la cea de-a doua uşă, pot preciza că nu se poate trece dintr-o parte din alta, dar nu ştiu de ce nu se poate trece. Acolo este pusă instalaţia de sunet”.

Cătălin Gancea le-a mai spus anchetatorilor că în timpul evenimentelor rămâneau barmanii, debarasatorii şi manager de sală care trebuia să se ocupe de funcţionarea şi alimentarea barului.

Întrebat dacă ştia că vineri seara vor fi folosite artificii în timpul concertului, acesta a spus că nu ştia.

Mincu: Am vrut să ies din afacerea clubului

Audiat de procurorii Parchetului General, Costin Mincu, le-a spus anchetatorilor că în vara anului 2013, o firmă s-a apucat de amenajat sala pentru „tratamentul acustic”.

„Iniţial, Ştefan cu angajaţii săi a curăţat tavanul, după care a fost aplicat un burete pe tavan, iar la final a montat un panou din lemn peste buretele respectiv. Fac precizarea că în perioada respectivă, am văzut din când în când această activitate efectuată, dar nu până la finalizare, întrucât mă deplasam la Vama Veche unde aveam o altă afacere. Eu ajungeam la începutul săptămânii în Bucureşti şi plecam spre finalul acesteia la Vama Veche. Nu cunoşteam proprietăţile materialului folosit, respectiv buretele despre care am făcut vorbire, în sensul dacă este ignifug sau uşor inflamabil. Respectivul domn Ştefan ne-a asigurat verbal de calitatea lucrării efectuate. Nu am avut de la început decât o idee de buget estimativ, în scopul amenajării acestui spaţiu, inclusiv din punct de vedere al acusticii pe care asociatul meu Alin o dorea, iar persoana care a efectuat lucrările nu ne-a prezentat de la început un deviz estimativ, ceea ce s-ar traduce în faptul că Alin îi spunea ce doreşte, domnul Ştefan spunea că va face lucrul respectiv, iar ulterior, după ce era efectuat, primeam devizul. Aşa s-a făcut că, cheltuielile au depăşit bugetul propus iniţial. Din acest motiv, între mine şi Alin au început să apară nişte discuţii, pe care le apreciez ca fiind întemeiate reciproc. După ce au fost efectuate lucrări de amenajare, am dat drumul la club, folosind aparatură de sonorizare pe care o închiriam de la diverse persoane”, a povestit Mincu.

Cu privire la materialele cumpărate, acesta spune că au fost de calitate pentru că Anastasescu „nu ar fi făcut rabat de la calitate”.

Acesta a spus că, fiind o investiţie mare, iar afacerea nu era la acel moment profitabilă, Alin Anastasescu i-ar fi propus să intre în afacere şi Gancea Paul Cătălin. Iniţial el nu ar fi fost de acord, spunând că ar vrea să iasă din afacere, „cu condiţia să primesc banii investiţi iniţial, ocazie cu care s-a constituit o nouă societate”.

Mincu: Alin a negociat cu trupa, iar contractul a fost semnat chiar pe 30 octombrie

Cu privire la organizarea concertele. Mincu a explicat că el se ocupa de programarea sălii, în timp ce Anastasescu negocia sumele de bani.

„Nu ştiu ce a negociat Alin cu trupa care a cântat în data de 30.10.2015, rezervarea au făcut-o prin mine în urmă cu aproximativ 2-3 luni, iar contractul din câte ştiu a fost semnat chiar în data de 30.10.2015 de către Alin. Nu ştiam că trupa care urma să concerteze va folosi efecte pirotehnice cu ocazia concertului. Nu cunoşteam că o să fie intrarea liberă la eveniment. Am discutat doar telefonic cu unul dintre membrii trupei respective, despre care nu-mi mai aduc aminte cum îl cheamă. Evidenţa rezervărilor este ţinută de Alin. Eu mă ocupam în general de evenimentele care se ţineau duminica”, a declarat Mincu.

Acesta a adăugat că, din câte ştie, SC Colectiv Club SRL avea toate avizele şi autorizările necesare în vederea funcţionării până la momentul tragediei.

Întrebat pentru câte persoane avea autorizaţie clubul, acesta a spus că nu ştie. „Pe partea de autorizări pentru club s-a ocupat Gancea Cătălin. Gancea Cătălin mi-a spus în cursul zilei de astăzi, în timp ce aşteptam să intru la audieri, că numărul pentru care era autorizat clubul era de 80 de locuri. Cele 80 de locuri se refereau exclusiv la cele de pe scaune. În ultima perioadă de timp, în ultimele 6 luni, am trecut de maxim 10 ori pe la clubul Colectiv”, a spus Costin Mincu.

El a povestit cum în primăvara acestui an a fost sunat de către unul dintre angajaţi care l-a anunţat că la nivelul întregii fabrici a fost un control făcut de cei de la PSI/Pompieri, prezentându-se două persoane care le-au lăsat un număr de contact.

„Am contactat telefonic la numărul pe care îl am încă în telefonul mobil, mi-a răspuns cineva, fără să-mi amintesc care dintre cele două persoane şi am stabilit o zi în care să ne întâlnim. Cele două persoane s-au prezentat la club, ne-au arătat legitimaţii de serviciu la care nu m-am uitat cu atenţie, erau îmbrăcaţi civil, iar legitimaţiile păreau a fi emise de autorităţi. La discuţia cu cele două persoane am participat eu şi Gancea Cătălin. Cele 2 persoane, dintre care pe femeie o cheamă Antonia sau Tonia ne-au întrebat dacă avem dosar PSI, le-am spus că nu şi atunci sau cu un alt prilej ne-au prezentat nişte formulare pe care le-am semnat, dar care au fost completate integral de dânşii, inclusiv nişte cărticele, unele în referire la personalul angajat, toate cu privire la PSI. Îmi amintesc că au fost chemaţi şi angajaţi care au semnat şi unele înscrisuri, iar acel dosar PSI ne-a fost remis, şi am stabilit ca aceste 2 persoane să se prezinte periodic la club pentru a ne asigura o pregătire în domeniul PSI. Cele 2 persoane ne-au asigurat că sunt autorizate să facă aceste lucruri”, a povestit Mincu.

Acesta a explicat că în momentul în care au preluat clubul Colectiv exista o cale de acces dintr-un alt club, intrare ce era în lateralul scenei. „Când am intrat să vedem clubul, am remarcat că din clubul Colectiv se putea ieşi direct afară, prin intermediul unei alte uşi metalice. Noi am montat containerul, am lărgit uşa de la intrare, pentru a uşura accesul. După ce am creat această ieşire, uşa din spate care corespunde cu clubul Salsa a fost închisă, pentru că aşa au dorit cei de la Salsa care nu au dorit să rămână deschisă uşa”, a spus Mincu care a adăugat că uşa dintre clubul alătura putea rămâne accesibilă, însă nu au vrut ceilalţi de la clubul vecin.

De ce cer procurorii arestarea preventivă

Procurorii precizează că este necesară arestarea preventivă a celor trei pentru înlăturarea stării de pericol, apreciat „în raport de natura infracţiunii (infracţiune contra vieţii), de modul de comitere (cu participarea mai multor persoane, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce reglementează activităţi ori profesii în scopul obţinerii în mod ilicit a unor venituri suplimentare), urmările produse (moartea a 26 de persoane şi vătămarea corporală a altor câteva zeci), dar şi de rezonanţa socială negativă a faptului că persoanele asupra cărora planează acuzaţia comiterii unor infracţiuni de această natură şi în această modalitate sunt cercetate în stare de libertate, ceea ce atrage o afectare a echilibrului social firesc, o stare de indignare, de dezaprobare publică, putând lăsa impresia tolerării de către autorităţi a activităţilor infracţionale”.

Mai mult, anchetatorii precizează că este necesară arestarea preventivă deoarece aceştia au încercat şi încearcă să se influenţeze reciproc, „concluzie ce rezultă din declaraţiile pe care le-au dat în calitate de martor, suspect şi inculpat, în legătură cu aspecte legate de împărţirea unor atribuţii, necunoaşterea activităţii celorlalţi coinculpaţi şi lipsa de interes în legătură cu aceasta şi cu modul de organizare şi desfăşurare a oricărui eveniment în incinta imobilului în cauză”.

Procurorii Parchetului General au cerut Judecătoriei Sectorului 4 arestarea preventivă a lui Alin Anastasescu, Costin Mincu şi a lui Cătălin Gancea.