La cererea lui Zgonea, CCR castrează probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională

Imagine: Adevărul

Curtea Constituţională a României a analizat astăzi o serie de excepţii de neconstituţionalitate ridicate în 2017 şi 2018 pe articolul 139 alin 3 din Codul de procedură penală şi articolul 11 alin 1 litera d din Legea SRI privind securitatea naţională a României, care dădeau posibilitatea procurorilor să folosească ca mijloace de probă în dosarele penale orice date ieşite din operarea mandatelor de siguranţă naţională ale SRI.

CCR  a decis că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale doar în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991. 

Curtea Constituţională a decis:

1. Cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.11 alin.(1) lit.d) din Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României.

2. Cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.139 alin.(3) teza finală din Codul de procedură penală sunt constituţionale în măsura în care nu privesc înregistrările rezultate ca urmare a efectuării activităţilor specifice culegerii de informaţii care presupun restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale ale omului desfăşurate cu respectarea prevederilor legale, autorizate potrivit Legii nr.51/1991.

Aşa se face că datele din operarea mandatelor de siguranţă naţională de către SRI nu pot fi folosite în niciun dosar penal de către procurori sau de către instanţele de judecată.

Decizia CCR a fost dată ca urmare a unei sesizări formulate în iunie 2018 de către Valeriu Zgonea, fost preşedinte al Camerei Deputaţilor, trimis în judecată de DNA pentru trafic de influenţă. Cu o zi înainte de decizia CCR, Zgonea a fost condamnat la trei ani de închisoare cu executare, după ce complicele său şi-a recunoscut faptele încă din timpul anchetei şi a primit doi ani cu suspendare. În dosarul lui Valeriu Zgonea, urmează să se judece apelul, în care însă nu vor mai putea fi folosite probele audio, ca urmare a deciziei CCR. 

Ce prevede Legea SRI

Articolul 11 din legea SRI, prevedea la art 11, alin 1, litera d că „informaţiile din domeniul securităţii naţionale pot fi comunicate: organelor de urmărire penală, când privesc informaţiile privind săvârşirea unei infracţiuni”.

Articolul 139 alin 3 din Codul de procedură penală prevedea, la Capitolul tehnici speciale de supraveghere sau cercetare- Supravegherea tehnică – „Înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi sau de alte persoane, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii. Orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege”. 

După decizia 51 a CCR din 2016 prin care SRI nu a mai putut fi organ de cercetare penală, decizie care a rupt definitiv legătura dintre SRI şi DNA sau parchete, aceasta este a doua decizie de referinţă a CCR cu impact asupra colaborării dintre SRI, DNA, parchete şi instanţe, orice date din mandatele de siguranţă naţioonală devenind inoperabile legal în orice dosar penal şi instanţă de judecată.

În decizia 51, judecătorii constituţionalişti au decis însă din 2016 că Serviciul Român de Informaţii, potrivit art. 1 şi art. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului Român de Informaţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 3 martie 1992, şi art. 6 şi art. 8 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea naţională a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 18 martie 2014, are atribuţii exclusiv în domeniul siguranţei naţionale, neavând atribuţii de cercetare penală.