UPDATE Managerul Spitalului de Arşi, Vitalie Stan, şi alţi doi medici, arestaţi preventiv în dosarul operaţiilor estetice ilegale

Trei persoane, printre care şi managerul unităţii medicale, doctorul Vitalie Stan, au fost arestate preventiv în dosarul operaţiilor estetice ilegale, după ce judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Tribunalul Bucureşti a admis, dumincă, propunerile anchetatorilor de arestare preventivă doar în cazul acestora.

UPDATE Cei trei medici au ajuns în arestul Poliţiei Capitalei.

UPDATE  Alături de director, au fost arestaţi şeful Secţiei de chirurgie plastică, Nicolae Antohi, şi medicul Elena Cristina Isac.

În cazul celorlalţi medici de la Spitalul de Arşi pentru care s-a propus arestarea preventivă - Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Aurelia Isac -, dar şi al unei angajate a unei clinici private, instanţa a decis cercetarea sub control judiciar.

Decizia Tribunalului Bucureşti nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Avocatul unuia dintre medicii arestaţi a declarat, de altfel, că va contesta decizia.

Bilanţul reţinerilor în urma audierilor de vineri din dosarul operaţiilor estetice este de zece persoane - nouă medici, printre care şi managerul Spitalului de Arşi din Capitală, Vitalie Stan, dar şi o angajată a unei clinici private.

Potrivit unor surse judiciare, anchetatorii au descoperit la unul dintre medicii cercetaţi în acest dosar suma de 700.000 de euro. Doctorul depunea câte 14.900, la interval de câteva zile, într-un cont deschis special. 

Suma era special aleasă pentru a nu depăşi pragul de 15.000 de euro de la care Oficiul pentru Combaterea Spălării Banilor ar trebui să se autosesizeze. 

În afară de managerul spitalului, alţi opt medici au fost reţinuţi: şeful Secţiei de Chirurgie Plastică a spitalului, Nicolae Antohi, Aurelia Isac, Florica Guşă, Carmen-Elena Boiangiu, Ioan Costică Ghiţă Plujdescu, Florin Parasca, Ivan Vătămănescu şi Elena Cristina Isac.

Procurorii au încheiat audierile de vineri seară, iar toţi cei zece reţinuţi au fost prezentaţi, sâmbătă, Tribunalului Capitalei, cu propunerea de arestare preventivă.

Potrivit anchetatorilor, medicii vizaţi în dosarul operaţiilor estetice pretindeau mită sume cuprinse între 450 şi 3.400 de euro, în funcţie de tipul intervenţiei, banii fiind împărţiţi între membrii echipei operatorii, iar în cazul în care raportărilor acestora erau validate, CASMB deconta aproape 5.000 de lei pe operaţie.

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalui Bucureşti (PTB) spun că pacienţii care doreau efectuarea unor operaţii estetice contactau suspecţii, medici angajaţi ai Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, în baza unor anunţuri postate pe internet sau la recomandarea altor pacienţi care au efectuat operaţii similare.

Diagnostice nereale pentru decontări ilegale

Suspecţii, medici în specialitatea chirurgie plastică, reconstructivă şi estetică, ofereau consultaţii pacienţilor care doreau efectuarea unor operaţii estetice, atât în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, cât şi în cadrul unor clinici private, susţin anchetatorii.

"În discuţiile purtate, suspecţii le comunicau pacienţilor că pot opta pentru efectuarea intervenţiei în spitalul public sau într-o clinică privată, prezentându-le avantajele financiare (un preţ mai mic) de care ar fi beneficiat în cazul în care intervenţia s-ar fi realizat într-o unitate spitalicească publică. În situaţiile în care pacienţii optau pentru efectuarea intervenţiei în spital, astfel cum le indicau suspecţii, se întocmea documentaţia medicală în care erau menţionate un diagnostic şi un tip de intervenţie medicală nereale", mai arată PTB.

Ulterior, pe baza acestor documente falsificate, se întocmeau raportările către Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB) şi Şcoala Naţională de Sănătate Publică, Management şi Perfecţionare în Domeniul Sanitar Bucureşti (SNSPMPDSB), prin care se solicita decontarea serviciilor medicale.

"În cazul în care raportările erau validate de către CASMB şi SNSPMPDSB, se deconta suma de 4.921,83 lei pentru fiecare intervenţie medicală. Pentru ”serviciile” oferite (efectuarea unor analize medicale, internarea într-un spital public în baza unui diagnostic fals, intervenţia chirurgicală propriu-zisă, folosirea frauduloasă a logisticii spitalului) medicii pretindeau cu titlu de mită sume cuprinse între 450 euro şi 3.400 euro, în funcţie de tipul intervenţiei, acestea fiind împărţite între membrii echipei operatorii (medicul principal de intervenţie, medicul secundar de intervenţie şi medicul anestezist)", menţionează anchetatorii.

Sume mari de bani găsite în birourile medicilor

În acest dosar, sunt urmărite penal 26 de persoane, pentru luare de mită, dare de mită, înşelăciune şi fals intelectual. Cercetările vizează 16 medici din cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reconstructivă şi Arsuri, o asistenţă medicală şi nouă pacienţi, a precizat PTB.

Anchetatorii au făcut, vineri, percheziţii la Spitalul de Arşi şi la 22 de adrese din Bucureşti, inclusiv la locuinţele unor medici, unde au găsit importante sume de bani. În unele cazuri, percheziţiile au fost întârziate până la sosirea maşinilor de numărat bani, în condiţiile în care anchetatorii au găsit la un doctor 170.000 de euro, iar la un altul, 700.000 de lei.

Acasă la un alt medic au fost găsiţi 50.000 de euro, la un altul, 40.000 de euro, iar la un doctor care fusese în tura de noapte, 1.000 de euro, conform aceloraşi surse.

În total, la cei vizaţi de percheziţii au fost găsiţi peste 500.000 de euro, au mai precizat sursele citate.

Cadrele medicale care ar fi realizat în spital operaţii estetice, cereau pentru aceste intervenţii sume mult mai mici decât preţul pieţei, pe care le încasau direct. Spre exemplu, pentru o rinoplastie se percepea aproximativ 5.000 de lei, iar pentru un implant mamar, aproximativ 2.500 de euro, au precizat sursele citate.

Conform unor surse apropiate anchetei, printre pacienţi se numără Anda Adam şi Ioana Tufar.

În acest dosar, la Poliţia Capitalei au fost audiate, vineri, zeci de persoane, învinuiţi şi martori. La audieri vor fi chemaţi şi pacienţi, însă aceştia vor fi citaţi în zilele următoare.

Anchetatorii au fost sesizaţi în 2012 de Direcţia de Informaţie şi Protecţie Internă că la Spitalul Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri au loc fraude privind modul de internare al unor pacienţi, iar ulterior a existat şi un denunţător, al cărui caz este cuprins în anchetă.

Preşedintele Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti (CASMB), Gheorghe Iana că operaţiile estetice nu sunt decontate, iar spitalul trebuie să supravegheze că ceea ce se trece pe hârtie ca diagnostic corespunde cu ceea ce se întâmplă în unitate, responsabilitatea raportării fiind a conducerii spitalului.

Colegiul Medicilor Bucureşti se va autosesiza în acest caz

La rândul său, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB), chirurgul plastician Ioan Lascăr, susţine că instituţia pe care o coordonează se va autosesiza în acest caz şi va verifica dacă au existat abateri de la deontologia profesională. Medicul a explicat, totodată, că niciunde în lume nu sunt decontate şi operaţiile de înfrumuseţare.

„Noi ne vom autosesiza să vedem dacă există şi abateri de la deontologia profesionala. Aici este vorba despre chirurgie estetică, iar intervenţiile de chirurgie estetică nu sunt decontate în nicio ţară din lume de către Casele de Sănătate”, a  declarat chirurgul Lascăr.

Pe de altă parte, profesorul Vasile Astărăstoae, preşedintele Colegiului Medicilor din România (CMR), a declarat la Digi24 că nu este de competenţa colegiului să verifice acest caz.

„Dacă actul medical a fost corect şi pacientul a fost tratat ca un pacient nu este de competenţa Colegiului Medicilor. Ceea ce pot să spun este că mă deranjează felul în care s-a mediatizat acest caz. Ancheta se poate face şi fără o asemenea mediatizare pentru că mai întâi trebuie să vedem care este finalul anchetei, dacă sunt adevărate sau nu aceste acuzaţii”, a spus Astărăstoae.

Ministrul Sănătăţii: Dacă se confirmă voi lua măsuri!

Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, susţine că imediat ce doctorii şi asistentele medicale vor fi duse la audieri, reprezentanţii Direcţiei Sanitare din Bucureşti vor face verificări la Spitalul de Arşi din Capitală. Oficialul a precizat într-o intervenţie televizată că nu avea informaţii cu privire la activitatea infracţională din unitatea sanitară menţionată, în mod special.

„O verificare este utilă, dacă suspiciunile se confirmă atunci voi lua şi eu toate măsurile care se impun. Nu trebuie să generalizăm fenomenul de aici, sunt oameni care îşi fac meseria corect. Sunt şi situaţii mai puţin ortodoxe, cum este şi cea de la Spitalul de Arşi. Orice persoană din ţara asta, în momentul în care face un fals, sau ia mită, trebuie să răspundă. Tot ceea ce contravine legii nu se face”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Bănicioiu arată că o soluţie pentru a aduce la suprafaţă mai multe astfel de cazuri o constituie înăsprirea controalelor în unităţile medicale. „Este foarte important ca acolo unde este presupusă fraudă, CNAS să se implice foarte mult şi să verifice diagnosticele pentru care se face decontare”, a subliniat şeful de la Sănătate.

Băsescu: România are nevoie urgent de o lege a sănătăţii

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, cu privire la percheziţiile de astăzi de la Spitalul de Arşi, că România are nevoie urgent de o nouă lege a sănătăţii, care să îi trateze pe doctori cu respect, prin remuneraţii, şi prin aplicarea căreia pacienţii să îşi primească drepturile

„Ce am văzut azi legat de Spitalul de Arşi e o confirmare. România are nevoie urgent de o nouă lege a sănătăţii care să-i trateze pe medici cu respectul cuvenit. Pe de altă parte, pacienţii să îşi primească drepturile de suport din partea statului în sistemul medical românesc. Fac un apel la cei responsabili să ia proiectul pe care am intenţionat cu Boc să-l punem în dezbatere publică. E actual şi e proiectul care poate scoate din mizerie personalul medical şi poate reduce riscurile la care sunt supuşi cei care ajung în spitalele din România”, a spus Băsescu.

Acesta a precizat că proiectul poate fi reanalizat, rapid ajustat şi se poate trece la implementare lui.

„Într-un an, doi, trei o nouă lege poate fi integral implementată şi, în condiţiile în care se menţine resursa financiară, prestaţia către beneficiari va fi mult mai bună”, a mai spus acesta.