Decizia CCR privind completele de 3 judecători îl ţine pe Dragnea în spatele gratiilor. Ce VIP-uri profită

Decizia CCR privind completele de 3 judecători îl ţine pe Dragnea în spatele gratiilor. Ce VIP-uri profită

Valer Dorneanu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Curtea Constituţională a admis miercuri sesizarea lui Florin Iordache pe completele specializate, o decizie ce nu-l mai ajută acum pe Liviu Dragnea, dar care asigură scăparea multor VIP-uri, precum Udrea, Bica, Vâlcov sau familia Cosma.

Ştiri pe aceeaşi temă

Opiniile unanime ale experţilor în Drept susţin că fostul lider PSD va rămâne în spatele gratiilor, decizia CCR de miercuri venind mult prea târziu pentru a-l scăpa de condamnarea la trei ani şi şase luni de închisoare. Nu acelaşi lucru se poate spune despre un număr mare de VIP-uri ale căror dosare se judecă acum în faza de apel la un complet de 5 judecări.
 
„Comunicatul CCR stabileşte destul de clar: dacă hotărârea a devenit definitivă atunci decizia nu se aplică. Acest lucru înseamnă în mod cert că în cazul lui Liviu Dragnea, condamnarea va rămâne definitivă. Avocaţii săi vor face apel, mai mult ca sigur, încercând să lărgească scopul deciziei CCR, însă cu siguranţă soluţia va fi una de respingere. Totuşi, în dosarele care se află acum în faza de apel, soluţia va fi una de casare a hotărârilor de fond pe motiv că au fost date de un complet nelegal constituit şi rejudecarea acestuia la un complet specializat”, a explicat avocatul Adrian Cuculis. 
 
În opinia fostului preşedinte al CCR, nume importante precum Darius Vâlcov vor putea cere anularea condamnărilor primite în fond ca urmare a deciziei Curţii. „Practic, prin decizia Curţii toate dosarele în care nu s-a pronunţat un complet de 5 de apel se vor rejudeca. În cazul lui Liviu Dragnea hotărârea completului de fond a devenit definitivă prin respingerea apelului. Sincer, aici nu prea mai sunt speranţe pentru el, dar nu ştim niciodată.. În cazul dosarelor aflate acum pe rolul completelor de 5 judecători, aceste se vor trimite înapoi spre rejudecare în fond, la un nou complet de 3 judecători. În acest caz se află Darius Vâlcov de exemplu, condamnarea lui la 8 ani de închisoare, urmând a fi casată. Încă o dată subliniez că în acest caz nu aveam de a face cu un conflict de natură constituţională”, a precizat acesta.
 
Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea, a declarat că efectele acestei decizii vor fi similare deciziei cu privire la completele de 5. „Nu pot să-mi dau seama până când nu văd motivarea Curţii. Pentru dosarele pe rol, înseamnă ceea ce s-a întâmplat şi cu completele de 5, trebuie să constituim complete specializate cu tot riscul de blocare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în situaţiile de care vorbim de incompatibilităţi, să le repartizăm din nou unor complete şi să vedem cu celelalte dosare care au fost deja pronunţate prin hotărâri definitive ce se va întâmpla”, a declarat aceasta pentru Mediafax. 
 
Prin decizia pronunţată miercuri, Curtea Constituţională a României (CCR) a stabilit o serie de limite cu privire la dosarele asupra cărora va avea efect, anume trebuie să fie soluţionate în primă instanţă şi să nu fi devenit definitive până la data de 23 ianuarie 2019. „Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completele specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, se arată în comunicatul curţii.
 
Decizia Curţii a fost luată cu 5 voturi ”pentru” şi 4 voturi ”împotrivă”. Au votat împotriva luării acestei decizii judecătorii Livia Stanciu, Simina Tănăsescu, Daniel Morar şi Mona Pivniceru. În favoarea deciziei au votat judecătorii Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Gheroghe Stan, Marian Enache şi Attila Varga.
 
Ce speranţe sunt pentru Dragnea?
 
Pe de altă parte, avocata Elenina Nicuţ susţine că faptul că Liviu Dragnea nu a primit încă motivarea sentinţei, ar exista şanse să iasă din închisoare. „Deşi decizia CCR nu ar trebui să se aplice sentinţelor definitive, există şanse ca Dragnea să iasă din închisoare. Avocaţii săi vor încerca să arate că atât timp cât nu exisă motivarea sentinţei, Dragnea este în termen pentru a recurge la o cale extraordinară de atac. Atât timp cât motivarea nu i s-a comunicat înainte de decizia CCR, Dragnea are o speranţă. Când Dragnea va primi motivarea, cu siguranţă va cere eliberarea din puşcărie în baza deciziei CCR.  Vom vedea cum va judeca instanţa”, a declarat avocata.
 
De altfel, chiar apărătoarea lui Liviu Dragnea, Flavia Teodosiu s-a declarat bucuroasă de admiterea cererii formulate de Iordache. „Nu pot decât să mă bucur foarte tare că s-a admis. Este foarte corect aşa, dar deocamdată nu am ce comentariu să fac în plus până nu văd motivarea. Ştiu că s-a admis, dar să vedem în ce limite. Aştept motivarea să ştiu ce atitudine să iau, dacă voi putea să iau vreo atitudine în principiu”, a declarat aceasta.
 
Vâlcov, Udrea, Bica, Cosma – VIP-urile ce vor profita de decizia CCR
 
 
Dacă pentru fostul lider PSD posibilităţile unei eliberări par mai degrabă speculative, un număr important de nume grele vor profita din plin de această decizie. Este vorba în primul rând de Darius Vâlcov, fostul apropiat al lui Liviu Dragnea, condamnat în februarie 2018 la 8 ani cu executare de un complet de 3 judecători al ICCJ nespecializat pe corupţie. Familia Cosma va beneficia şi ea din plin de decizia CCR de miercuri, având în vedere că Mircea Cosma fusese condamnat la 8 ani de închisoare, fiul său, Vlăduţ la 5 ani de închisoare, iar Andreea Cosma fusese condamnată, în decembrie anul trecut, la 4 ani de închisoare to de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie. 
 
De asemenea decizia CCR va afecta şi dosarele care se află în faza de rejudecare a apelurilor ca urmare a deciziei CCR de anul trecut care a stabilit nelegala compunere a completelor de 5 judecători. În acest caz se află inculpaţii din dosarul „Gala Bute”, unde Elena Udrea fusese condamnată la şase ani de închisoare, Elena Bica, fosta şefă DIICOT condamnată la 4 ani de închisoare, dar şi foştii miniştrii Dan Şova sau Constantin Niţă. „Toţi aceşti inculpaţi nu scapă, procesele lor se vor rejudeca de la zero. Este însă posibil să intervină prescripţia specială pentru că unele fapte au fost comise în urmă cu foarte mult timp”, a declarat pentru g4media avocatul Toni Neacşu.
 
În ceea ce-l priveşte pe Radu Mazăre, decizia CCR nu-l poate ajuta să scape de condamnarea la 9 ani de închisoare din dosarul retrocedărilor de pe litoral, sentinţa nefiind una de fond. Fostul edil al Constanţei ar putea scăpa însă de condamnarea la 9 ani şi 10 luni din dosarul Polaris, pronunţată în luna mai.
 
„Etalon al servilismului politic pesedist”
 
Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Universitatea Bucureşti a criticat du decizia CCR „Curtea Constituţională devine un etalon al servilismului politic pesedist. Nimic altceva nu e de adăugat astăzi”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook.
 
La fel, Stelian Ion, avocat şi deputat USR, consideră că decizia de miercuri a CCR reprezintă o ruşine ce demonstrează că „s-a ales praful de această instituţie”. „Această soluţie este o ruşine cumplită la adresa Curţii Constituţionale care, de-a lungul timpului, a avut în componenţa sa profesionişti remarcabili, jurişti eminenţi. În mare parte, s-a ales praful de această instituţie. Depravarea politicienilor, ajunsă în ultima perioadă la cote inimaginabile, a copromis şi această instituţie, prin numirea unor politruci, a unor servitori depăşiţi de vremuri, cu mentalităţi medievale şi, pe alocuri, cu o pregătire profesională precară.
 
Astăzi nu mai văd lucrurile nuanţat. M-a ajutat CCR, cu majoritate de voturi. Majoritatea formată dintr-un fost frunţaş pesedist, rămas politruc disciplinat, fost procuror înainte de '89 şi consilier al inculpatului Iliescu Ion.  Majoritatea din care face parte şi un fost procuror, apoi judecător, proaspăt uns judecător constituţional de PSD, venit din Republica Mazăre (unde fostul primar a domnit fără să aibă nicio problemă cu parchetele locale), cunoştinţă veche a lui Şerban Nicolae.  Mai avem de-a face cu un procuror cu apucături stranii, şef al Secţiei Speciale inventate de Dragnea; omul care, pe ultima sută de metri de activitate ca procuror, a redactat renunţări la apeluri în favoarea infractorilor şi care "a înţeles" că cel mai mare duşman al justiţiei este Laura Codruţa Koveşi. Apoi, un deputat în vreo 6 legislaturi, care ascultă comanda dată de UDMR (PSD, în limba maghiară) şi, nu în ultimul rând, un alt fost deputat fesenist în vreo 3 mandate, consilier al inculpatului Iliescu Ion. Despre judecătorii constituţionali aflaţi în minoritate astăzi, tot respectul”, a scris acesta.
 
Tarcea a cerut Curţii să aştepte decizia CJUE
 
În dezbaterile care au avut loc miercuri la Curtea Constituţională, Cristina Tarcea a ridicat o serie de noi obiecţii contestând numirea lui Valer Dorneanu ca judecător raportor în acest caz dar şi faptul că noua conducere a Camerei Deputaţilor nu şi-a însuşit această sesizare. „Am văzut că prin rezoluţia preşedintelui CCR s-a dispus un nou judecător raportor. Nu am văzut noul raport. La dosar există un raport realiziat de un judecător raportor care nu mai face parte din CCR. Nu am văzut că noul judecător să-şi fi însuşit raportul fostului judecător CCR”, a cerut şefa ÎCCJ. Mai mult, aceasta a cerut amânarea unei decizii pâna la pronunţarea Curţii Europene de Justiţie în contextul în care există mai multe sesizări ale instanţelor din ţară cu privire la competenţa unei curţi constituţionale de a stabili modalitatea de compunere a instanţelor care fac parte din sistemul judiciar.  
 
Florin Iordache, prezent şi el la dezbateri, a cerut însă respingerea excepţiilor ridicate de şefa Înaltei Curţi, susţinâmd că este punctul de vedere al Camerei Deputaţilor şi nu al sau personal, în momentul în care a sesizat CCR cu acest caz. „Poate CJUE să ne spună că nişte prevederi dintr-o lege în vigoare nu trebuiesc respectate?", a întrebat retoric Florin Iordache. 
 
În replică, şefa ÎCCJ a spus că la Curtea Supremă rigorile sunt maxime, spre deosebire la Camera Deputaţilor. „Rigorile sunt maxime când e vorba de Înalta curte, când e vorba de Camera Deputaţilor sau de CCR, nu se respectă. Preşedintele Camerei Deputaţilor e singurul care poate reprezenta intituţia în raport cu alte instituţii. Sunt tristă ca un absolvent de drept nu poate interpreta coroborat legile”, a spus Tarcea.
 
De unde a pornit sesizarea CCR?
 
Pe 25 martie, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor Florin Iordache anunţa că a sesizat CCR cu un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte pe tema completele specializate în corupţie. Sesizarea a fost făcută în perioada în care preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, îşi delegase atribuţiile lui Florin Iordache. Florin Iordache a susţinut că Înalta Curte a refuzat să constituie complete specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Prin această sesizare, Iordache prelua efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: