De ce şi-a retras Dan Voiculescu contestaţia la condamnarea de 10 ani

Dan Voiculescu este în Penitenciarul Rahova din 8 august 2014

Procurorul DNA a observat că doi acuzaţi din dosarul ICA au depus simultan contestaţii în anulare împotriva condamnărilor definitive, pentru a  putea alege completul de judecată mai favorabil.

Omul de afaceri Dan Voiculescu (69 de ani) şi-a retras pe 18 martie contestaţia în anulare împotriva condamnării de 10 ani de închisoare în dosarul „Privatizării Institutului de Cercetări Alimentare (ICA)”. Avocatul acestuia nu a vrut să arate atunci ce a stat în spatele deciziei inexplicabile a  clientului său. Asta deşi pe 19 februarie, atunci când a deschis procesul, Voiculescu cerea ca întregul caz să fie rejudecat, şi o acuza pe judecătoarea Camelia Bogdan că ar fi fost incompatibilă.

Unul dintre motivele pentru care şi-a retras cererea ar fi acela că dosarul mogului fusese repartizată unui complet care sancţionează dur faptele de corupţie, condus de judecătoarea  Anamaria Trancă. Magistratul a făcut parte din completul care l-a condamnat definitiv pe baronul Constantin Nicolescu (7 ani şi 8 luni de închisoare), sau care a decis condamnarea definitivă a Marianei Rarinca (3 ani cu suspendare), acuzată de şantajarea şefei Curţii Supreme.

Colegi de penitenciar

Un alt motiv ar fi acela că pe 23 februarie 2015, unul dintre complicii săi din dosarul ICA, Jean Cătălin Sandu, condamnat la 6 ani de închisoare, a depus şi el o contestaţie în anulare. Dacă s-ar admite, de efectele ei – rejudecarea cazului şi eliberarea din penitenciar - ar urma să beneficieze toţi inculpaţii din acest proces. Sandu este unul dintre apropiaţii lui Voiculescu, a fost administrator al Benefica Bucureşti (firmă din grupul Grivco), şef al Direcţiei Juridice din cadrul ICA, secretar executiv al PC şi vicepreşedinte al AVAS. Sandu şi Voiculescu îşi execută pedeapsa la Penitenciarul Rahova. Cea de-a doua contestaţie a fost repartizată unui alt complet, format din judecătorii Raluca Costache şi Adrian Podar.

Motivele de contestaţia în anulare  vizau tot posibila incompatibilitate a judecătoarei Camelia Bogdan. În sala de judecată, procurorul DNA a arătat ieri că este „absolut identică“ cu cea a lui Voiculescu. „În opinia mea se urmăreşte altceva prin depunerea simultană a cererilor la mai multe completuri “, a arătat procurorul DNA. El a dat de înţeles că astfel s-ar fi încercat să se aleagă un complet de judecată mai favorabil. „Clientul meu a aflat de acest lucru (posibila incompatibilitate a Cameliei Bogdan – n.r.) pe 13 februarie, atunci când a citit un articol publicat în ziarul Jurnalul Naţional“, a spus avocatul lui Jean Cătălin Sandu. Procurorul DNA a cerut respingerea solicitării ca inadmisibilă, deoarece cazul de incompatibilitate nu este dovedit: „A citit un articol în ziar, asta este amuzant“.

Avocatul lui Sandu a mai ridicat şi o excepţie de neconstituţionalitate a unui articol din Codul Penal. Era vorba de articolul privind admisibilitatea contestaţiilor în anulare. Curtea de Apel Bucureşti a rămas în pronunţare marţi cu privire la admisibilitatea cererii de contestaţie în anulare şi cea privind excepţia de neconstituţionalitate. La închiderea ediţiei, instanţa nu dăduse niciun verdict.

Sursa dezvăluirilor: Ciuvică

Articolele din presă în baza cărora Voiculescu şi Sandu  au contestat condamnările au avut la bază o „investigaţie jurnalistică“ realizată de Mugur Ciuvică, unul dintre invitaţii permanenţi în studiourile Antena 3. El a scris pe site-ul Grupului de Investigaţii Politice că judecătoarea Camelia Bogdan a participat , în calitate de lector,  la un seminar susţinut de APIA – aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Pentru participarea sa, Bogdan a primit 10.000 de lei, bani care erau de altfel consemnaţi public în declaraţia de avere.

Ciuvică arăta că judecătoarea nu ar fi fost imparţială în procesul în care a fost judecat Voiculescu, în contextul în care Ministerul Agriculturii era parte vătămată în dosarul ICA. Imediat după „dezvăluirile“ făcute de Ciuvică, magistratul Camelia Bogdan a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să-i fie apărată reputaţia. Ea a arătat că nu a fost în conflict de interese, şi că banii pe care i-ar fi primit nu proveneau de la Ministerul Agriculturii, ci dintr-un împrumut contractat de Statul Român, prin Ministerul Finanţelor, cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
 

"În opinia mea, se urmăreşte altceva prin depunerea simultană a cererilor la mai multe completuri", Procuror DNA