De ce s-a luat Dragnea la trântă cu OLAF

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Contestarea raportului OLAF la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este doar o încercare a liderului PSD de a câştiga timp în dosarul Tel Drum, consideră experţii în drept, ce susţin că acţiunea este fără şanse de reuşită.

Oficiul European Anti-Fraudă (OLAF) nu avea obligaţia să îl audieze pe Liviu Dragnea când a fost întocmit raportul din 2016 în care a fost consemnată şi frauda cu fonduri europene ce a stat la baza deciziei DNA de a declanşa urmărirea penală faţă de liderul PSD. Cu toate acestea Liviu Dragnea a hotărât să dea în judecată Comisia Europeană, sub a cărei autoritate funcţionează OLAF, la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pe motiv că la întocmirea raportului i-a fost încălcat dreptul de a fi audiat şi prezumţia de nevinovăţie. Reamintim că OLAF a constatat o fraudă masivă cu fonduri europe şi a recomandat recuperarea întregului prejudiciu care se ridică la 21 de milioane de euro.

„Din punct de vedere tehnic, CJUE are puterea de a sancţiona anumite instituţii care încalcă drepturile cetăţenilor europeni, iar instanţa poate decide anularea anumitor acte, cum este acest raport, dacă ajunge la concluzia că au fost  încălcate anumite drepturi. Totuşi, în acest caz, plângerea formulată cum că persoana vizată de o anchetă a OLAF avea dreptul de a fi audiată este lipsită de orice fundament. Acest birou anti-fraudă funcţionează ca un organ administrativ. Ei fac nişte rapoarte, pe baza cărora cel mult formulează recomandări, ce sunt trimise autorităţilor naţionale competente, care decid mai departe ce să facă cu aceste informaţii, şi dacă este necesară audierea persoanelor vizate sau nu”, este de părere avocatul Adrian Cuculis. În opinia acestuia normele de reglementează activitatea OLAF arată clar că nu există o obligaţie pentru personalul instituţiei de a-i audia pe cei vizaţi de anchete. „În ceea ce priveşte procedura de investigare, pentru personalul OLAF, art. 16 spune clar că «autoritatea de investigare poate să audieze o persoană în calitate de martor sau persoană vizată», deci nu vorbim de nicio obligaţie în acest caz”, a încheiat acesta.

La rândul lui, Radu Carp, profesor la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti şi membru PNL confirmă că raportul OLAF, ca orice act administrativ, poate fi atacat, însă există un termen în care acest document poate fi contestat. „Cum aici avem cel puţin un an de zile în care acest lucru nu a fost făcut, vorbim de o nouă cale de tergiversare. În Cehia, primul-ministru Babis a contestat raportul OLAF referitor la subsidiile Agrofert imediat ce i-a fost adus la cunoştiinţă. Dragnea doar trage de timp, până se primeşte un răspuns mai trece ceva timp, apoi mai inventăm ceva, că nu a fost tradus în limba română sau altceva”, explică profesorul. Publicaţia Ziare.com anunţa duminică faptul că termenul în care raportul OLAF putea fi atacat a fost depăşit cu mult, de aceea liderul PSD a atăcat un răspuns negativ primit din partea Comisiei Europene cu privire la acest raport. 

OLAF nu este o instanţă penală, ea doar anunţă parchetele cu privire la fraudarea bugetului Uniunii Europene. Liviu Dragnea pare a trage de timp. Ar fi mai bine să ne spună ce-l supără în acel raport. Laura Ştefan  expert anticorupţie

În cursul serii de ieri Comisia Europeană a comunicat că a fost înştiinţată că a fost dată în judecată. „Respectăm atât independenţa OLAF, cât şi a instanţelor europene. Ca întotdeauna în astfel de proceduri, Comisia va depune observaţiile într-un interval adecvat de timp. Comisia nu va face comentarii în acest caz, pentru a respecta independenţa instanţelor europene”, a precizat Christian Wigand, purtător de cuvânt al Comisiei Europene.

Precedentul Marine Le Pen

La începutul anului 2017, şi şefa formaţiunii de extremă dreaptă Frontul Naţional (FN) din Franţa, Marine Le Pen, a dat în judecată la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene oficialii Parlamentului European şi pe cei din OLAF după ce, în urma unei anchete al biroului anti-fraudă, Le Pen a fost obligată să restituie suma de 340.000 de euro. Politicianul francez a acuzat, pe lângă existenţa unor motive politice în ancheta OLAF, faptul că nu i-a fost respectat dreptul la apărare prin faptul că nu a fost audiată. În februarie 2018, CJUE a respins sesizarea depusă de Le Pen, arătând că biroul antifraudă nu are obligaţia de a-i audia sau de a prezenta rapoartele întocmite persoanelor vizate. Această obligaţie revine doar autorităţilor care urmează să ia măsuri pe baza acelor raporte. „Legislaţia OLAF exclude, în principiu, dreptul persoanelor vizate la rapoartele OLAF. Doar dacă autorităţile, către care sunt adresate aceste rapoarte, intenţionează să ia măsuri împotriva persoanelor vizate, atunci ele ar trebui să le ofere acces la rapoartele OLAF, pentru a le permite să-şi exercite dreptul la apărare”, se arată în hotărârea CJUE.

În noiembrie 2017, liderul PSD, Liviu Dragnea a fost informat de DNA că este urmărit penal pentru constituire de grup infracţional, abuz în serviciu şi infracţiuni referitoare la fraudare de fonduri europene, în legătură cu firma Tel Drum. DNA anunţa atunci că dosarul a fost deschis în urma unei sesizări primite de la OLAF în 30 septembrie 2016. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite