De ce sunt românii periculoşi la volan

De ce sunt românii periculoşi la volan

Peste jumătate dintre participanţii la traficul din România sunt slab educaţi atât la gimnaziu şi liceu cât şi şcolile de şoferi, şi primesc exemple proaste în familie

Peste jumătate dintre participanţii la traficul din România sunt slab educaţi atât la gimnaziu şi liceu cât şi şcolile de şoferi, şi primesc exemple proaste în familie. Cel puţin aceasta este concluzia unui studiu online iniţiat de Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR).

Ştiri pe aceeaşi temă

Chestionarul online, la care au răspuns în mod voluntar 3.785 de persoane, a vizat identificarea opiniilor faţă de nivelul de siguranţă perceput în traficul rutier, conceptele de educaţie şi principalele elemente care contribuie la siguranţa rutieră.

Iniţiativa a trezit mai ales interesul tinerilor din mediul urban, 74,9% dintre respondenţi fiind din această categorie. Potrivit acestora, 30,8% au fost implicaţi în accidente de circulaţie rutieră (dintre care două treimi în calitate de victime), iar 49% au fost sancţionaţi în calitate de şoferi. Respondenţii spun că profilul general al participantului la traficul din România este influenţat de slaba educaţie rutieră primită în şcoli (53,4%), superficialitatea pregătirii în şcolile de şoferi (52,7%) şi exemplul primit în familie (51%).

Şoferii se comportă contextual

Psihologii afirmă că profilul participantului la trafic este determinat de mai mulţi factori, iar de cele mai multe ori şoferii se comportă contextual, împumutând atitudinea majorităţii. Asta înseamnă că, dacă în Bucureşti există o tendinţă mai mare de încălcare a regulilor rutiere, chiar şi şoferii disciplinaţi vor fi tentaţi să o facă. „Sunt mai mulţi factori care influenţează profilul participantului la trafic. Un alt factor determinant este nivelul de stres, activat de aglomeraţia din ce în ce mai mare de pe şosele. De cele mai multe ori, oamenii se comportă contextual. Acelaşi şofer se comportă în Bucureşti într-un fel, iar în Cluj în alt fel. Avem contexte care activează o formă de «patologizare» a conduitei deviante, o încurajează practic. Cei trei factori nu sunt suficienţi pentru a justifica aceste comportamente în trafic.

Suntem cameleonici, luăm înfăţişarea mediului în care ne manifestăm. Avem capacitatea de autoreglare comportamentală. Asta e bine atâta timp cât o ducem într-un sens adaptativ. Dacă ajungem într-o zonă conflictuală şi împrumutăm acea atitudine agresivă, atunci nu mai e bine“, a explicat psihologul Ionel Simionca, vicepreşedintele Asociaţiei de Psihologie şi Siguranţă Rutieră PsihotrafiQ.

Contribuţia personală la siguranţa în trafic

Potrivit statisticilor, la nivel naţional, zilnic, în medie, îşi pierd viaţa câte 5 persoane, 22 sunt rănite grav, 87 sunt rănite uşor şi au loc circa 275 accidente soldate numai cu pagube materiale. Aceste cifre confirmă gravitatea situaţiei, care plasează România pe penultimul loc la nivel european (înaintea Bulgariei), în privinţa siguranţei rutiere. Evaluarea efectuată de respondenţi arată că aceştia consideră că pot să-şi aducă, într-o proporţie de 52%, propria contribuţie la îmbunătăţirea climatului de siguranţă rutieră.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: