De ce nu-şi declară romii etnia

De ce nu-şi declară romii etnia

În România învaţă 250.000 de copii romi

Nimeni nu ştie câţi romi sunt cu adevărat în România. Cert e că toţi nu se vor declara niciodată, spune expertul pe romi din Bihor. De ce nu-şi declară romii etnia? adevarul.ro vă prezintă rezultatul unei cercetări jurnalistice realizate la nivel naţional.

Ştiri pe aceeaşi temă

"adevarul.ro" a vorbit cu actuali şi foşti experţi pe romi din Prefecturile României şi a aflat că, de fapt, numărul romilor este de minimum două ori mai mare, adică peste 1 milion.

Precizare pentru cititori: Nu toate datele adunate de adevarul.ro provin de la funcţionari publici aflaţi în funcţie. La unele Prefecturi, cum ar fi Satu Mare, Covasna, Hunedoara, Timiş, postul de expert judeţean pe romi a fost desfiinţat sau lăsat vacant. Aşa că adevarul.ro a vorbit cu oamenii care au ocupat aceste funcţii până să fie desfiinţate în 2010. Alte prefecturi, cazul experţilor din Hunedoara, Braşov, Alba, Timiş, Bistriţa-Năsăud, au spus că în niciun caz nu s-au declarat toţi romii la recensământ dar că nu au alte date estimative şi acolo am păstrat datele din 2002. Toate datele din acest articol sunt estimările expertilor de la Prefecturi. Cifrele oficiale vor apărea la următorul recensământ al populaţiei, din 22-31 octombrie 2011.

În acte sunt 535.140 de romi, dar nu toţi s-au declarat la recensământul din 2002. De ce nu-şi declară romii etnia? Motivele diferă în funcţie de comunitate.

"Majoritatea se declară maghiari"

Expertul Prefecturii judeţului Bihor, Carmen Mitricoiu, a zis că "toţi nu se vor declara niciodată" şi că "majoritatea se declară maghiari pentru că nu mai vorbesc limba romani şi trăiesc în comunităţi maghiare". La Satu Mare, Rozalia Bondra, fost expert pe romi până în 2010, a zis că "foarte mulţi s-au declarat maghiari" şi "doar cei care vorbesc limba romani s-au declarat romi, adică 25% din ei".

"Principalul motiv pentru care la noi nu s-au declarat este că mulţi s-au considerat maghiari, iar unele comunităţi, pe considerentul că au fost asimilaţi, chiar doresc să îşi renege etnia", a zis Alin Lăcătuş, expert pe romi în judeţul Sălaj.

I-au manipulat recenzorii

„În 2002 noi am avut recenzori romi şi ce s-a întâmplat: unde mergeau ei, romii se declarau în proporţie de 90%. Unde mergeau recenzori români se declarau doar 20%. În general romii din comunităţile compacte îşi declară etnia, ceilalţi se consideră integraţi în societate şi nu o mai fac", a spus Lucian Găman de la Prefectura Prahova.

„În 2002 au fost influenţaţi de recenzori să nu se declare romi, li s-a spus că dacă nu vorbesc limba şi nu au portul tradiţional, să se declare români. Sperăm ca la viitorul recensământ să avem romi în echipele de recenzori şi dacă nu se poate, măcar să avem observatori să însoţim pe teren recenzorii", a spus şi expertul din Argeş, Marius Liţă.

„Ar fi bine să fie recenzori romi. Ei faţă de români au o anumită reţinere, altfel se deschid în faţa unor oameni de aceeaşi etnie", a spus fostul expert al Prefecturii Giurgiu, Corneliu Minca.

Problema covăsneană

În Covasna situaţia pare mai delicată. Fostul expert, Florin Lepădat, ne-a explicat "ce fac recenzorii", adică cei care merg pe teren şi completează formularele de la recensământ.

"Intră în casă şi îi întreabă pe romi ce limbă vorbesc. Dacă vorbesc maghiara, atunci le spun că ei nu sunt romi ci maghiari. Se mai petrece un fenomen, pe care însă nu pot să îl probez: în comunităţile maghiare, mulţi romi au primit carnete de cetăţeni maghiari, care vezi doamne le permitea să se ducă la muncă în Ungaria. Lucrul ăsta nimeni nu îl spune", a explicat Lepădat.

Fostul expert covăsnean a adăugat că "e o problemă cu recenzorii, pentru că sunt numiţi de Primar şi Consiliile Locale şi nu au niciun interes să numească şi romi printre ei. Plus că au fost unele dispoziţii date de anumiţi lideri locali, la comandă de mai sus, ca romii care vorbesc limba maghiară să fie trecuţi maghiari".

"Noi le-am spus că trebuie să se declare romi pentru că avem fonduri pentru ei dar nu le putem accesa dacă ei nu se declară. Dar am văzut că nu prea le convine să se declare ţigani", a adăugat Lepădat, potrivit căruia "la anul o să fie la fel."

"Când le dai ceva, sunt romi"

"Sunt cei care nu vorbesc limba şi nu prea ştiu cum să se declare: când le dai ceva sunt romi, când nu le dai nu se declară", a spus expertul pe romi din judeţul Caraş-Severin, Ion Stancu.

La Botoşani, "există şi români care s-au declarat romi ca să beneficieze de fonduri", a spus Semiramida Bălan, potrivit căreia "avem cam 5-6 comunităţi compacte de romi în judeţ şi specificul lor este că sunt destul de izolate, la câţiva kilometri de centrul comunei. Aici este o dependenţă religioasă, în sensul că se mai duc acolo diverse culte care le dau ajutoare. Şi când mergem şi noi ne întreabă «Voi ce ne daţi?».

În Bistriţa-Năsăud "se declară numai dacă au nevoie de ceva, când au un beneficiu, când e vorba să intre un copil la şcoală pe locurile speciale...", ne-a spus Elisabeta Ilovan.

"Trădători de neam!"

La Prefectura judeţului Galaţi, Viorica Gotu a spus că, deşi lipsa recenzorilor de etnie romă a fost principalul motiv pentru care romii nu s-au declarat, "mai e şi vina noastră".

„După ce ne-am depăşit condiţia şi lucrăm într-o anumită instituţie, plus că au avut loc căsătorii mixte, unii nu ar mai spune niciodată că sunt romi", a explicat Gotu. „Vă dau un exemplu, juristul de la Primăria Galaţi are bunic cu carnet de deportat, deci e rom, dar nu ar recunoaşte niciodată", a adăugat expertul pe romi din prefectura Galaţi. "Mai cunosc o fată care lucrează în administraţie şi e neagră ca noaptea dar nu ar vrea să recunoască nici în ruptul capului că e de etnie romă. Eu sunt albă la faţă, nu îţi dai seama că sunt de etnie romă".

"Pe romii care nu se declară eu îi consider trădători de neam", a conchis Viorica Gotu.

Nu putem accesa fonduri pentru ei

"Este esenţial ca cei care simt că sunt romi să se declare, pentru că în acest fel am avea la nivel de Guvern o situaţie mai exactă a efortului bugetar necesar integrării etniei. Una e strategia pentru 500.000 de romi, alta când sunt mult mai mulţi", a spus Lucian Găman de la Prefectura Prahova.

"Ar fi bine să se declare toţi, în primul rând din cauza fondurilor pentru dezvoltarea comunităţilor, e important să ştii că ai într-o comună o populaţie de 2.000 de etnici romi, cu anumite nevoi, cu lipsuri, se conturează mult mai bine aşa problema şi strategia şi se poate merge direct la sursă să se remedieze", a explicat şi expertul din Argeş, Marius Liţă.

"Când vrei să faci ceva pentru o etnie, trebuie să ştii câţi sunt. Noi dacă facem un program pentru 10.000 de romi şi ei sunt de fapt 50.000, neglijăm 40.000", a spus fostul expert pe Giurgiu, Corneliu Minca.

Rudarii nu se consideră romi

„Nu s-au declarat pentru că mulţi dintre ei nu vorbesc limba şi sunt împărţiţi pe bresle: ursari, ţigani de vatră, rudari, de exemplu rudarii nu se consideră romi", potrivit expertului dâmboviţean Nicolae Iordache.

"În general romii din comunităţile compacte îşi declară etnia, ceilalţi se consideră integraţi în societate şi nu o mai fac", este situaţia din Prahova.

"Avem rudarii care nu se consideră romi şi o să avem o problemă cu ei, o să mai fie greu la ţiganii nevorbitori de limba romani, pentru că ei se luptă pentru integrarea în societate. Noi o să mizăm foarte mult pe comunităţile de romi tradiţionali, sperăm ca aceştia să se declare în proporţie de 75%", a declarat expertul pe romi din Gorj, Alin Bobu Vasile.

"Sub nicio formă nu s-au declarat toţi. Numai la Babadag avem o comunitate de 3.500 de romi turci tradiţionali, care nu s-au declarat, mai sunt rudarii, vătraşii în Niculiţel, Măcin", a spus expertul pe romi din Tulcea, Elena Frânga.

"Şi sunt unii care vor să fie români şi gata", a concluzionat expertul hunedorean, Dorina Milian

Modelul clujean

La Prefectura Cluj, Eugen Moldovan ne-a spus cum se pregăteşte în judeţ recensământul de la sfârşitul anului astfel încât numărul romilor să fie cât mai apropiat de realitate. Moldovan a zis că Prefectura a organizat în decembrie 2010 o întâlnire cu Serviciile de Evidenţă a Persoanelor din cadrul primăriilor de municipiu din judeţ şi organizaţiile rome locale.

"Am stabilit că vom încheia un parteneriat între ele, care are ca scop punerea în legalitate a etnicilor romi (acte de identitate), acţiuni comune pe teren de identificare a romilor fără acte (echipa va fi mixtă şi va fi formată din Poliţie Comunitară - reprezentanţi ai romilor), după care să avem o bază de date la nivel judeţean care să ne arate situaţia cât mai apropiată de ceea ce e pe teren", ne-a declarat Moldovan, care a adăugat că parteneriatul se va semna luna aceasta.

Câteva aspecte despre situaţia romilor:

Cea mai mare problemă a lor este lipsa educaţiei. Din cauza sărăciei, părinţii nu îşi permit să îşi trimită copiii la şcoală. Principala lor sursă de venit e ajutorul social, apoi alocaţiile monoparentale şi munca zilieră. (judeţul Bihor)

Din 2004 situaţia lor s-a îmbunătăţit, avem studenţi romi, consilieri locali romi, au intrat romi în Poliţie şi s-a schimbat şi atitudinea populaţiei faţă de ei pentru că s-au mai modernizat un pic (energie electrică, alimentare cu apă, drumuri mai bune). (judeţul Bistriţa-Năsăud)

Principala lor sursă de venit e ajutorul social, alocaţiile copiilor, munca zilieră. Foarte puţini lucrează, nu ştiu dacă sunt măcar 10% din ei. (judeţul Satu Mare)

Trăiesc din ajutoare sociale, din meşteşuguri cu lemn, răchită (coşuri împletite, mături, linguri, etc) şi sunt câţiva care şi lucrează, majoritatea în construcţii. (judeţul Bistriţa-Năsăud)

Meşteşugurile şi le-au cam pierdut, acum preferă să plece în străinătate, majoritatea în Spania şi Franţa. (judeţul Vaslui)

Principalele probleme sunt lipsa locuinţei, a locului de muncă şi a educaţiei. Mulţi romi au progresat, s-au angajat, majoritatea lucrează la o firmă de mobilă, în tâmplărie. (judeţul Maramureş)

Sunt comunităţi mari care fac comerţ cu amănuntul, cu nuci, cu pere, dau vase în schimbul nucilor şi cu nucile se duc şi le vând în Ungaria, ar mai fi venitul minim garantat şi mai avem şi meseriile tradiţionale (coşuri, nuiele). (judeţul Sălaj)

adevarul. ro a scris şi despre copiii ferentarişti din ghetouri: între cornul de la şcoală şi mascaţi şi a aflat dintr-un interviu cu Ilie Dincă, secretar de stat, că în România sunt 2.000.000 de romi.

Urmăreşte aici un reportaj multimedia din satul sibian Prislop, unde peste 95% dintre locuitori sunt romi dar niciunul nu şi-a declarat etnia la recensământul din 2002.

Datele centralizate de adevarul.ro:

citeste totul despre: