De ce nu poate fi aplicată încă Legea privind organizarea judiciară

Prima lege a Justiţiei promulgată de preşedintele Klaus Iohannis, cea privind privind organizarea judiciară, ar putea să fie imposibil de aplicat. Asta pentru că actul normativ se referă la texte care nu sunt în vigoare. Avertismentul vine de şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea.

Nicio zi fără scandal pe tema modificărilor aduse legilor justiţiei. Prima lege a justiţiei modificată de Parlament, promulgată la sfârşitul săptămânii trecute de şeful statului, Klaus Iohannis, are mai multe hibe care ar putea să o facă imposibil de aplicat. Semnalul de alarmă vine de la preşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Cristina Tarcea, care a atras atenţia că Legea 304 face referire la texte din Legile 303 şi 317 care încă nu au intrat în vigoare.

Este vorba de primul proiect legislativ din pachetul de trei al Legilor Justiţiei, despre care Klaus Iohannis a anunţat că l-a promulgat, după ce a epuizat toate căile de atac - a sesizat de mai multe ori Curtea Constituţională şi a cerut reexaminarea în Parlament. În circuitul legislativ se mai află încă două proiecte de acte normative: unul referitor la funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii (Legea 317) şi unul referitor la statutul magistraţilor (Legea 303).

„Luni a intrat în vigoarea Legea 304 care nu cuprinde nişte dispoziţii tranzitorii şi sunt foarte curioasă dacă se va face ceva în sensul facilităţii intrării în vigoare a acestor dispoziţii legale, atâta timp cât această lege face referire la nişte texte din modificările aduse legilor 317 şi 303 care nu au intrat încă în vigoare. Dar văd că nu interesează pe nimeni“, a declarat Cristina Tarcea.

Parlamentarii „au muncit“ degeaba

Şi peste toate acestea, specialiştii în Drept atrag atenţia că Parlamentul a muncit degeaba şi că legile vor trebui modificate din nou, în urma criticilor formulate de Comisia de la Veneţia. „Toate cele trei legi conţin norme cotrare standardelor europene. Şi asta o spune Comisia de la Veneţia. Or, ce spune acest organism este obligatoriu de implementat. Parlamentul dă drumul la legi aşa, dar va fi obligat să le modifice după ce intră în vigoare. Cu alte cuvinte, au muncit în mare parte degeaba“, a explicat, pentru „Adevărul“, judecătorul Cristi Danileţ. 

„Acest pachet legislativ este un tot unitar. Unele dispoziţii dintr-o lege se completează cu dispoziţii din celelalte legi. Dacă ar fi să ne referim, de exemplu, la Legea 317 privind funcţionarea CSM, are dispoziţii care se corelează cu Legea 303 referitoare la statutul magistraţilor. Acolo se discută despre abaterile disciplinare, sancţiunile care se aplică – toate se regăsesc în Legea 303. Statutul magistratului are o strânsă legătură cu organizarea judiciară, iar aceasta din urmă are legătură cu CSM, care garantează independenţa şi gestionează cariera magistratului. Ar fi fost preferabil ca toate aceste legi să intre în vigoare în acelaşi timp. Au fost gândite să se completeze unele pe altele. Vom vedea în practică exact ce se va întâmpla şi ce consecinţe va avea această lipsă de corelare“, atrage atenţia şi procurorul Bogdan Gabor, fost vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistratorii.

La rândul său, Sergiu Bogdan, conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii „Babeş Bolyai“ din Cluj, arată că anumite prevederi ale legii nu se vor putea aplica: „Sunt chestiuni de organizare, de căi de atac etc. Principial vorbind, dacă legea face trimitere la texte care nu sunt în vigoare, nu poţi să le aplici. E ca şi cum ar fi două dispoziţii contrare şi constaţi că nu se pot aplica“. 

Principalele prevederi din Legea 304

Una dintre cele mai importante prevederi din Legea 304/2004 (dar şi cea mai controversată) se referă la înfiinţarea unei secţii dedicate investigării infracţiunilor din justiţie, care va funcţiona în cadrul Parchetului General. Aceasta va avea drept competenţe exclusive efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie şi infracţiunile contra înfăptuirii justiţiei săvîrşite de procurori şi judecători.

O altă modificare care va da bătăi de cap magistraţilor este obligativitatea redactării hotărârilor în 30 de zile, cu posibilităţi limitate de prelungire a acestui termen. „Hotărârile judecătoreşti trebuie redactate în termen de cel mult 30 de zile de la data pronunţării. În cazuri temeinic motivate, termenul poate fi prelungit cu câte 30 de zile, de cel mult două ori“, se prevede, mai nou, în Legea organizării judiciare. „Este imposibil de respectat. Avem cazuri simple la care nu putem respecta termenul de redactare de 30 de zile. Instanţele sunt sufocate de dosare. Din sistem, lipsesc 1.000 de oameni, iar noile legi blochează recrutarea magistraţilor timp de 2 ani prin Institutul Naţional de Magistratură. Numărul de dosare este constat de 3 milioane pe an. Este imposibil ca instanţele mari, puternic încercate, să respecte termenul de motivare de 30 de zile. Sunt dosare complexe care îţi iau şi 6 luni. Probabil că vor fi foarte multe acţiuni disciplinare din această cauză“, arată judecătorul Cristi Danileţ.

Capcana „netemeiniciei“

O altă prevedere a Legii 304 se referă la soluţiile adoptate de procuror în timpul unei anchete. Mai exact, a fost introdusă noţiunea de netemeinicie în procedura de infirmare a unei soluţii. Potrivit legii, soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale sau netemeinice. La rândul său, conferenţiarul Sergiu Bogdan arată că această prevedere este cu două tăişuri. „În principiu, era decizia procurororului de caz dacă trimite dosarul în instanţă sau nu. Şeful ierarhic nu putea să intervină decât dacă nu s-au respectat procedurile. Acum, intervine şi un control pe temeinicie. Dacă şeful e de bună credinţă, nu e o problemă.Dar dacă şeful nu este, evident că se poate comite un abuz. Şeful poate preveni o trimitere în judecată absurdă, dar şi invers. Depinde de buna credinţă a oamenilor care ocupă funcţia. Nu există lege care să trateze buna credinţă“, a explicat specialistul.

Se schimbă componenţa completelor

Apelurile şi recursurile se judecă în complet format din trei judecători, este o nouă modificare controversată. Până acum, apelurile se judecau în complet format din doi judecători. De asemenea, în cazul contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de judecătorii de drepturi şi libertăţi şi judecătorii de camera preliminară de la curţile de apel şi Curtea Militară de Apel, completul de judecată este format din doi judecători, în loc de unul ca până acum.

Magistraţii spun că aceste prevederi vor fi greu de aplicat din cauza deficitului de personal.

”Din cauza deficitului de personal, va fi foarte greu. Ar trebui ca unii dintre noi să nu mai plece de la serviciu. Niciodată nu am avut apeluri cu trei judecători. Nu s-a făcut niun fel de studii de impact. Nimeni nu a estimat ce se va întâmpla dacă se face această modificare. Vara, jumătate dintre judecători sunt în concediu. Cine să intre acum în apeluri cu trei judecători sau în contestaţie cu doi judecători?  Nu avem cum. În momentul în care eşti supraîncărcat creşte riscul de eroare judiciară şi termenul de redactare a soluţiilor”, arată Cristi Danileţ.

Avocatul, pe aceeaşi treaptă cu procurorul

O altă modificare se referă la configuraţia sălii de judecată, care trebuie să reflecte principiul egalităţii de arme în ceea ce priveşte aşezarea judecătorului, procurorilor şi avocaţilor. Astfel, apărătorii vor sta la acelaşi nivel cu procurorii. Au fost schimbate şi condiţiile pentru accederea în DNA şi DIICOT. Astfel, a crescut vechimea minimă de la 6 la 8 ani în funcţia de procuror sau judecător, s-a introdus concursul obligatoriu, iar candidaţii nu trebuie să fi fost sancţionaţi disciplinar până în acel moment. În ceea ce priveşte concursul pentru intrarea în DNA, acesta va consta din două probe: un interviu susţinut în faţa Secţiei de procurori a CSM şi o probă având ca obiect evaluarea a minimum cinci rechizitorii alese aleatoriu, precum şi a altor acte întocmite de candidaţi şi considerate relevante de aceştia, din ultimii 5 ani de activitate.