De ce ţine cu corupţii legea amnistiei şi graţierii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Legea care ar trebui să golească puşcăriile şi să spele cazierul corupţilor, aflată acum în dezbatere publică, ridică mari suspiciuni legate de adevăraţii beneficiari ai prevederilor acesteia. "Adevărul" propune o temă de vacanţă Comisiei Juridice a Camerei Deputaţilor, care are de îndreptat mai multe dedicaţii pentru politicienii corupţi şi oameni de afaceri care au sponsorizat campanii electorale.

După o tentativă de adoptare pe furiş şi în forţă, proiectul de lege a amnistiei şi graţierii a fost scos de pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor şi pus în dezbatere publică. Acesta propunea amnistia infracţiunilor cu pedepse maxime prevăzute de lege de până la 7 ani de închisoare şi graţierea pedepselor pronunţate de până la 6 ani de închisoare.

Scopul declarat al acestei legi a fost decongestionarea închisorilor. Dacă acesta ar fi, într-adevăr, unicul scop, era suficientă doar o lege de graţiere colectivă, fără amnistie, care să se aplice unor infracţiuni mărunte şi frecvente, dar fără mare periculozitate socială. Parlamentarii au optat însă pentru aplicarea şi a soluţiei de amnistiere pentru o serie de infracţiuni, ceea ce atrage anularea oricăror pedepse complementare, interdicţii sau altor consecinţe penale, precum şi ştergerea completă a cazierului celor vizaţi. Această opţiune trădează şi un scop ascuns al legii: o serie de infractori deja condamnaţi sau aflaţi în curs de judecată vor fi nu doar eliberaţi sau achitaţi, dar vor putea reveni în viaţa publică, ca şi cum faptele de care sunt acuzaţi nici nu ar fi existat. 

Caz-şcoală: Adrian Năstase

Unul dintre cei care ar beneficia în mod cert de amnistie este Adrian Năstase. În forma actuală, legea l-ar absolvi complet de vinovăţie în ambele dosare în care e implicat: „Trofeul Calităţii”, în care e deja condamnat definitiv şi se bucură de o eliberare condiţionată, şi „Zambaccian”, condamnat cu suspendare în primă instanţă şi al cărui verdict definitiv e aşteptat pentru ziua de luni, 6 ianuarie.

În dosarul „Trofeul Calităţii”, Năstase a fost condamnat pentru folosirea influenţei de lider de partid pentru obţinerea de foloase necuvenite, infracţiune prevăzută de articolul 13 din legea specială 78 din 2000 şi sancţionată cu închisoare de la 1 la 5 ani. Cum maximul până la care se aplică amnistia este de 7 ani, Năstase ar fi cert amnistiat în acest dosar. 

Dosarul „Zambaccian” ridica însă o problemă. Adrian Năstase a primit 3 ani cu suspendare pentru şantaj exercitat de un demnitar, prevăzut de o lege specială anticorupţie. Spre deosebire de şantajul simplu, pedepsit cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, forma agravantă, şantajul exercitat de un demnitar, are pedepse între 7 şi 12 ani, ceea ce l-ar fi exclus pe Năstase de la amnistiere în acest dosar. 

Însă membrii Comisiei juridice au găsit soluţia, de parcă ar fi fost consiliaţi chiar de avocaţii fostului premier. Au adăugat în proiectul de lege iniţial un nou articol, care spune că infracţiunile vizate de amnistie se amnistiază şi în situaţia în care limita de pedeapsă, cea de 7 ani, a fost depăşită „prin aplicarea dispoziţiilor unei legi speciale sau prin aplicarea unei forme agravante”. Prin acest artificiu, beneficiul amnistiei a fost extins şi asupra şantajului în formă agravantă comis de Adrian Năstase.

Cazier curat şi pentru Dan Voiculescu

Un alt mare beneficiar al soluţiei de amnistie ar fi şi Dan Voiculescu. Acesta a fost condamnat în primă instanţă la 5 ani de închisoare, în dosarul privatizării Institutului de Cercetări Alimentare, în baza aceluiaşi articol de lege ca şi Năstase în „Trofeul Calităţii”: folosirea influenţei de lider de partid pentru obţinerea de foloase necuvenite. Pedeapsa maximă fiind de 5 ani, el intră automat în categoria celor amnistiabili. În al doilea dosar al lui Voiculescu, în care e acuzat de şantaj, el ar fi de asemenea amnistiat, întrucât şantajul este pedepsit cu maximum 5 ani de închisoare – deci tot sub limita de 7 ani. 

Jonglerii cu excepţiile

O altă problemă pe care o ridică proiectul de lege se referă la infracţiunile exceptate de la amnistie şi graţiere. 

În cazul amnistiei, lista de excepţii cuprinde o serie întreagă de infracţiuni de mare violenţă din Codul Penal, precum şi fapte prevăzute de legi speciale (a siguranţei statului, a regimului armelor şi muniţiilor, Codul Silvic, Codul Vamal etc.). În ce priveşte faptele de corupţie, aici s-a lucrat foarte selectiv. S-au exceptat două fapte de corupţie din Codul Penal (darea de mită şi primirea de foloase necuvenite, căci celelalte două, traficul de influenţă şi luarea de mită, au maxime de pedeapsă peste 7 ani, deci oricum nu se amnistiau), precum şi alte opt infracţiuni mai puţin relevante prevăzute de legi speciale. Rămân însă să fie amnistiate o sumedenie de alte infracţiuni de corupţie sofisticată prevăzute în legi speciale, care nu au fost incluse pe lista excepţiilor din motive necunoscute. 

În cazul graţierii, generozitatea faţă de corupţi a atins apogeul. Niciuna dintre faptele de corupţie nu a fost înscrisă pe lista excepţiilor, astfel încât orice corupt care a fost sau urmează să fie condamnat la o pedeapsă mai mică de şase ani va scăpa de executarea pedepsei. ;

Ceauşescu şi Năstase:  ultima amnistie, ultima graţiere

Ultima amnistie colectivă a avut loc în România în anul 1988. În ziua când împlinea 70 de ani, Nicolae Ceauşescu a emis decretul 11 din 26 ianuarie 1988, care conţinea doar patru articole: se amnistiau complet pedepsele de până la 10 ani, se reduceau la jumătate cele de peste 10 ani, condamnările la moarte se comutau în închisoare la 20 de ani, iar autorităţile erau obligate să-i încadreze în muncă pe cei eliberaţi. 

Iar ultima graţiere colectivă a avut loc în octombrie 2002, la iniţiativa Guvernului Năstase. După o dezbatere de un an şi jumătate, Parlamentul de atunci, în care tot PSD deţinea supremaţia, a adoptat Legea 543/2002 prin care au fost graţiaţi în jur de 3.000 de deţinuţi. De remarcat că acea lege a fost una fără dedicaţii politice sau clientelare evidente, care a exclus de la graţiere persoanele condamnate pentru orice tip de corupţie.

Un cadou şi pentru Gigi Becali

De o dedicaţie specială pare să se fi bucurat şi Gigi Becali. Lista iniţială a excepţiilor de la graţiere prevedea 28 de infracţiuni. Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a eliminat opt dintre acestea, printre care şi „lipsirea de libertate în mod ilegal”, una dintre faptele imputate lui Gigi Becali. Cealaltă infracţiune comisă de el, dare de mită, chiar dacă e exceptată de la amnistiere, nu figurează pe lista excepţiilor de la graţiere. Astfel că, dacă legea se adoptă în forma actuală, Gigi Becali va fi eliberat prin graţiere pentru ambele capete de acuzare.

Celelalte infracţiuni scoase de pe lista excepţiilor de la graţiere sunt specifice „mafiei gulerelor albe”: înşelăciunea, delapidarea, falsificarea de monedă sau de valori etc. O altă modificare suspectă îi vizează pe fugari. Comisia juridică a eliminat de pe lista excepţiilor de la graţiere pe cei care, deşi condamnaţi, se sustrag de la executarea pedepsei, aşa cum prevedea forma iniţială. În raportul său, Comisia juridică nu a oferit nici o explicaţie privind criteriile după care a jonglat cu infracţiunile exceptate sau nu de la amnistie şi graţiere.

Citiţi şi:

DNA: Parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar putea fi achitaţi, iar cei condamnaţi, puşi în libertate

Banditism de stat în Parlament. Ce scrie în legea pentru eliberarea corupţilor. Dedicaţie pentru Năstase

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite