O nouă amânare, pe 28 octombrie, în procesul lui Marian Oprişan de la Curtea de Apel Cluj
0
Procesul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Vrancea, Marian Oprişan, este acuzat de mai multe fapte penale a fost amânat pe 28 octombrie, printr-o decizie, luată vineri, de Curtea de Apel Cluj.
Avocatul lui Marian Oprişan, Gheorghiţă Mateuţ, a declarat că pe 28 octombrie vor fi audiaţi mai mulţi martori.
'Instanţa a decis amânarea cauzei şi a dat un nou termen, pe 28 octombrie, în vederea administrării probelor. S-au încuviinţat toate cererile de probe formulate de apărare, pentru combaterea motivelor de apel. Este vorba de înscrisuri, dar şi 12 martori care urmează să fie audiaţi de Curtea de Apel Cluj', a menţionat Gheorghiţă Mateuţ.
Marian Oprişan a reiterat faptul că e nevinovat.
'Asta e viaţa, ne vedem pe 28 octombrie. Am susţinut mereu că sunt nevinovat. Am încredere în magistraţii judecători, garanţi ai statului de drept şi atâta timp cât avem magistraţi cinstiţi, în ţara asta nu pot să meargă la închisoare decât cei vinovaţi. Cei nevinovaţi trebuie să aibă o stare de normalitate', a menţionat Marian Oprişan.
Procesul în care Marian Oprişan, trimis în judecată de DNA în 2006, este acuzat de abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals, are astăzi al patrulea termen la Curtea de Apel Cluj.
Avocatul lui Marian Oprişan (PSD), Gheorghiţă Mateuţ, a declarat, la ultimul termen, la Curtea de Apel Cluj, că în cadrul înfăţişării nu au fost propuse probe noi.
"Curtea de Apel Cluj a decis o nouă amânare, pentru 2 octombrie, în acest dosar, pentru studierea înscrisurilor pe care nu le-am prezentat. Au fost reaudiaţi 11 martori, dar nu au fost aduse elemente noi de către persoanele audiate, ci declaraţiile lor întăresc şi mai mult justeţea primei hotărâri, de achitare a domnului Oprişan. Nu s-au propus probe noi, noi am pus în discuţie cerere de probe pentru a combate apelul făcut de DNA", a spus Mateuţ.
Ce spunea Marian Oprişan
Marian Oprişan a declarat, la rândul său, că se va prezenta şi în 2 octombrie la Curtea de Apel Cluj, precizând că va veni până când se va termina acest proces.
"Chiar aş vrea să se termine. Nu m-am aşteptat să vină 11 din cei 12 martori solicitaţi. Eu sunt supus deciziei finale a magistraţilor garanţi ai statului de drept în România şi ai justiţiei din România", a subliniat Oprişan.
Achitat în prima instanţă
În februarie 2015, Marian Oprişan a fost achitat de magistraţii Judecătoriei Cluj-Napoca, însă sentinţa a fost atacată de DNA, astfel că în luna mai a avut loc primul termen la Curtea de Apel Cluj, amânat atunci pentru 23 iunie, întrucât unul dintre inculpaţii din dosar a solicitat un alt termen, până la care să îşi angajeze un apărător. Avocatul Mateuţ declara atunci că sentinţa Curţii de Apel Cluj va fi definitivă.
Acuzaţiile DNA
La începutul lunii iunie 2006, Marian Oprişan, vicepreşedinte PSD, a fost trimis în judecată de către procurorii DNA, pentru abuz în serviciu, utilizarea creditelor în alte scopuri, fals şi uz de fals. Alături de el, în dosar au mai fost inculpaţi vicepreşedintele CJ, Mircea Diaconu, Valeria Teodorescu, directorul Direcţiei Economice, Ion Costeanu, directorul Direcţiei Tehnice, Liviu Rusu, fost şef Serviciu Drumuri şi Poduri din Direcţia Tehnică a Consiliului Judeţean.
Procurorii au susţinut că o comisie de licitaţie de la Consiliul Judeţean, numită de Marian Oprişan, ar fi încredinţat lucrări de pietruire a unor drumuri comunale, în valoare de 1,9 milioane de dolari, viraţi de Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului unor firme neeligibile.
Alte acuzaţii se refereau la achiziţia corpului de clădiri de la "Căprioara" şi la sumele cheltuite pentru întreţinerea unităţilor de protocol Vila "Rucăr" şi "Hanul dintre Vii", situate în localităţile Soveja, respectiv Cîmpineanca, imobile pentru întreţinerea cărora Consiliul Judeţean ar fi alocat 5,2 miliarde de lei.
DNA: Cerem condamnare cu închisoare
Pe de altă parte, procurorii DNA cer Curţii de Apel Cluj desfiinţarea sentinţei de achitare, admiterea apelului şi rejudecarea cauzei, iar în final “pronunţarea unei noi hotărâri, de condamnare a inculpaţilor la pedepse rezultante privative de libertate”.
Lucrări aparente
Potrivit motivelor de apel, depuse de DNA, una din acuzaţii vizează preţul materialelor, “în cazul unei lucrări efectuate parţial şi prost calitativ, care în final nu serveşte si nu poate servi scopului pentru care a fost destinată, nu se poate scădea diferenţa de materiale puse în operă”.
“Motivul este că punerea in operă a acestor materiale s-a făcut doar pentru a da aparenţa unei lucrări realizate integral cantitativ si calitativ , această aparenţă fizică servind la decontarea integrală a sumelor. Tocmai aceasta a fost esenţa scopului urmărit de către inculpaţi: de a nu lăsa la îndemâna consiliilor locale sumele de bani. Păstrând fondurile, inculpaţii din cadrul Consiliului Judeţean au avut posibilitatea să le distribuie preferenţial , in realizarea activităţilor infracţionale", susţin procurorii DNA.
Procurorii mai arată că prima instanţă a reţinut în favoarea inculpaţilor, efectuarea unor lucrări parţiale sau necorespunzătoare (fila 155 sentinţă), dar ignoră că acestea au fost decontate integral. “Acest aspect, de esenţă, neluat în considerare la fond este extrem de important pentru că reprezintă matricea activităţii infracţionale, şi demonstrează că s-au plătit sume de bani în plus şi nejustificat către firmele executante”, susţine DNA.
Procurorii arată că motivarea că „raportul de constatare financiară are importanţă redusă nefiind nevoie de calcule pentru a trage concluzia că întreaga sumă plătită constituie prejudiciu” dovedeşte eroarea de interpretare a primei instanţe
Exemplele
DNA mai arată că prima instanţă a omis de asemenea să constate, modul în care plăţile lucrărilor au fost efectuate, respectiv la câteva zile de la încheierea contractului şi către firme ce nu aveau logistica necesară pentru a le putea efectua, elemente de fapt care susţin învinuirile aduse şi ar demonstra conduita ilicită a inculpaţilor.
Astfel, din depoziţiile martorilor ar rezulta că în unele comune nu s-au făcut nici un fel de lucrări (Gura Caliţei, Biceştii de Sus, Bilieşti, Cârligele, Măicăneşti şi Poiana Cristei).
În cazul comunelor Valea Sării şi Străoane, drumurile respective erau asfaltate.
Primarii din Vizantea Livezi, Dumitreşti, Găgeşti, Bozga, Homocea şi Paltin, au arătat că drumurile respective fuseseră pietruite anterior, prin forţe proprii, şi nu necesitau intervenţie.
La Jitia, Ciorăşti şi Dumitreşti, factorii de decizie locali au arătat că nu s-au făcut lucrări pe întreaga lungime a drumurilor.
De asemenea, în motivarea primei instanţe nu se atribuie nici un fel de conotaţie asupra faptului că au existat situaţii de neacceptat, în care plăţile s-au făcut la 2 – 6 zile după semnarea contractului (Dumbrăveni, Coteşti, Odobeşti, Homocea, Andreaşu de Jos).
Nici situaţia de la Ciorăşti, unde în aceeaşi zi cu semnarea contractului a fost plătită întreaga sumă de 1,6 miliarde lei vechi, nu a fost în măsură să trezească interesul instanţei.
Complexul Căprioara
O altă critic[ a DNA, prima instanţă nu a analizat destinaţia finală a imobilului achiziţionat, complexul Cărpioara, respectiv faptul că această achiziţie nu a avut nici o finalitate. Deşi cei trimişi în judecată ar fi pretextat verbal că în acel imobil se vor muta anumite servicii publice descentralizate acest lucru nu s-a întâmplat nici până la data motivării prezentului apel, aspect care ar demonstracu uşurinţă existenţa in fapt elementului material şi anume că sumele de bani nu au fost folosite conform pretextului invocat.
Procurorii anticipează o eventuala susţinere potrivit căreia nu s-au mai făcut demersuri organizatorice din cauza demarării anchetei, dar aceasta ar contraveni însăşi poziţiei inculpaţilor care susţin vehement ca achiziţia a fost legală si mai ales oportună.
“În prezent, imobilul cumpărat, este în aceeaşi stare de nefolosinţă şi evident cu un grad mai avansat de uzură, reliefând în mod clar lipsa totală de fundament a achiziţiei”, se arată în motivele DNA.
Se încarcă comentariile...
