De ce ajung prădători sexuali în poliţie

De ce ajung prădători sexuali în poliţie

Noile cazuri de pedofilie au intrat în atenţia presei FOTO Adevărul

Cazurile scandaloase a doi poliţişti suspectaţi de pornografie infantilă aduc din nou în atenţia opiniei publice faptul că testările psihologice în sistemul care ar trebui să vegheze la binele cetăţeanului sunt făcute pe genunchi, prea rar şi fără întrebări legate de viaţa sexuală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Prădătorii sexuali reuşesc să treacă de testele aplicate de psihologi şi să intre în sistem. Tot mai multe cazuri de poliţişti care au comportament sexual deviant ies la suprafaţă în ultima perioadă, asta în ciuda faptului că ministrul de Interne Carmen Dan a anunţat că va face „curăţenie” în Poliţie. 
 
Cele mai recente cazuri care au ajuns în atenţia oficialilor de la Interne sunt cel al şefului Poliţiei Municipiului Feteşti, comisarul-şef Dragoş Anghel, suspectat de pornografie infantilă după ce pe internet au fost postate filmuleţe în care apare în ipostaze indecente alături de o tânără de 17 ani. Iar la Cluj, un fost poliţist, pensionat recent, a ajuns în faţa magistraţilor cu propunerea de arestare preventivă după ce procurorii DIICOT au descoperit că fostul om al legii deţinea mai multe fotografii şi filmuleţe cu copii care întreţin relaţii sexuale. Un motiv pentru care aceste persoane reuşesc să pătrundă în sistem îl constituie testarea psihologică nu foarte riguroasă, afirmă specialiştii.
 
„Dacă acele testări psihologice s-ar fi făcut într-o manieră mai draconică s-ar fi constatat nişte abateri, nişte devieri. Oamenii care au probleme se dau de gol dacă sunt bine testaţi. Avem şi un serviciu Doi şi-un Sfert care trebuie să monitorizeze, să verifice, să constate dacă sunt probleme, asta e menirea lui. Cazurile care au fost scoase la suprafaţă sunt izolate, nu prin asta se caracterizează corpul poliţiştilor. Cert este că oamenii care sunt în sistem trebuie monitorizaţi tot timpul. Dacă verificările ar fi făcute la sânge, s-ar sta de vorbă cu ei, oamenii aceştia care calcă pe bec ar fi depistaţi. Şi pedofilia şi comportamentul sexual deviant sunt boli care trebuie tratate după ce se pune un diagnostic”, a explicat, pentru „Adevărul”, psihologul criminalist Liviu Chesnoiu. 
 
Testul poligraf ar trebui introdus la intrarea în poliţie
 
Potrivit acestuia, de cele mai multe ori cei care abuzează au fost abuzaţi la rândul lor în copilărie. Specialistul dă exemplul americanilor care vor să intre în sistemul poliţienesc, obligaţi să treacă de poligraf. „Dacă vrei să te faci poliţist, depui dosarul, te verifică, te analizează, te cercetează, dai examen şi, la final, ajungi la poligraf. Mai mult de jumătate nu trec de testul acesta. În România la poligraf ajung numai cazurile grave”, a mai arătat Chesnoiu. 
 
La rândul său, Dumitru Coarnă, şeful Sindicatului Poliţiştilor, susţine că şi pedepsele pentru pornografie infantilă şi pedofilie ar trebui să fie mai mari. „Ar trebui lucrat şi la reglementări, să majorăm minimul de pedeapsă pentru ca cei care ar vrea să comită astfel de infracţiuni să fie descurajaţi. Un coleg care ar vrea să comită astfel de abuzuri ar fi descurajat dacă un altul primeşte 25 de ani de închisoare, de pildă. Până la urmă, sancţiunea penală ar trebui să atragă după sine prevenţia”, precizează Coarnă.
 
În prezent, pornografia infantilă e pedepsită cu închisoare de la unu la cinci ani şi de la doi la şapte ani dacă e săvârşită în situaţii informale. În cazul unor circumstanţe agravante, pedeapsa creşte cu o treime. Potrivit Codului penal, coruperea sexuală a minorilor se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani şi se poate ajunge la şapte ani de închisoare dacă există circumstanţe agravante. 
 
Măsuri luate de autorităţi doar pe hârtie
 
O altă problemă, completează sindicalistul, e faptul că cei din jur, deşi cunosc de cele mai multe ori deviaţiile de comportament, nu iau niciun fel de atitudine. „Această lipsă de civism ne dăunează. Neintervenind, creăm senzaţia că se poate şi de asta se ajunge în astfel de situaţii. Sunt două cazuri regretabile, aceşti poliţişti trebuie să primească pedeapsa maximă dacă se face dovada clară a acestor acte de pedofilie. Pe de altă parte, situaţii similare pot fi întâlnite nu doar în poliţie, ci şi în biserica ortodoxă sau în şcoli”, a punctat Dumitru Coarnă. 
 
În ceea ce priveşte măsurile pe care ar fi trebuit să le ia autorităţile după cazul lui Eugen Stan, pedofilul de la Brigada Rutieră Bucureşti care agresa copilaşi în lifturile blocurilor din Capitală, ele există doar pe hârtie. „Ministrul de Interne, Carmen Dan, a spus foarte multe lucruri dar, de fapt, nu a soluţionat absolut nimic. Promisiunile lansate atunci au avut rezultate zero”, a mai declarat şeful Sindicatului Poliţiştilor.
 
De cealaltă parte, psihologul Mihai Copăceanu afirmă că numărul cazurilor reale de pedofilie şi pornografie infantilă este mult mai mare decât cel raportat. „Foarte puţine ajung în faţa instanţei din diverse considerente: fie victimelor le este ruşine sau le este frică, mai ales dacă abuzatorii sunt persoane cu autoritate, cum sunt poliţiştii, spre exemplu”, a punctat specialistul. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: