Datoriile spitalelor vor fi plătite de stat

Ministerul Sănătăţii s-a angajat să achite cu bani de la buget obligaţiile financiare a 300 de unităţi sanitare înainte de transferarea lor către primării. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate este incapabilă să plătească datoriile spitalelor. Guvernul le va achita din banii contribuabililor.

Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a anunţat ieri că vor fi plătite toate datoriile spitalelor înainte ca acestea să fie transferate către autorităţile locale, deşi la această oră nu sunt bani în bugetul asigurărilor de sănătate pentru o astfel de măsură. Cseke Attila a divulgat şi sursa de finanţare pe care a găsit-o: „Vom plăti datoriile către toate spitalele, nu numai către cele care vor fi transferate la autorităţile locale. Este vorba de 1,3 miliarde de lei care vor veni de la bugetul de stat".

Întrebat de unde anume vor veni aceşti bani, în condiţiile în care la bugetul statului nu sunt bani nici de salarii, Cseke Attila a aruncat pisica în altă curte: „de bugetul statului se ocupă Guvernul, iar Guvernul va găsi soluţii pentru aceste datorii". Numai că un astfel de transfer financiar nu este unul obişnuit, atâta vreme cât spitalele se finanţează doar din bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Eugen Nicolăescu, fostul ministru al Sănătăţii, susţine că datoria de 1,3 miliarde de lei nu poate fi plătită de la bugetul de stat decât dacă se schimbă legea.

Creşte autonomia

„În acest moment, spitalele sunt finanţate de la Casa Naţională de Sănătate şi nu de la bugetul de stat. Pentru ca aceste datorii să fie plătite din acest buget, trebuie să se dea o lege care să prevadă că datoriile spitalelor se plătesc de la bugetul de stat", a declarat Nicolăescu.

Potrivit proiectului privind descentralizarea în sănătate, Ministerul Sănătăţii va transfera, până la 1 iulie, autorităţilor locale 373 de spitale şi va păstra alte 62. Prin acest transfer se urmăreşte creşterea autonomiei unităţilor medicale din punct de vedere managerial. Astfel, autorităţile locale vor avea în administrare logistică, financiară şi umană tot ce înseamnă unitate sanitară publică.

Politicul ajunge în spital

Directorii de spitale din ţară se tem că trecerea spitalelor orăşeneşti la primării va crea haos. Medicii au cerut Ministerului Sănătăţii să modifice unele puncte ale proiectului.

„Descentralizarea nu este o idee rea, însă, aşa cum a fost propusă de MS, are două minusuri. În primul rând, directorul spitalului nu trebuie numit de primar, aşa cum prevede proiectul ministerului, ci trebuie organizat un concurs. Dacă directorul este pus de primar, numirea se va face pe criterii politice. Un alt minus ar fi faptul că funcţionarea unităţii sanitare va depinde de bugetul local, iar unele primării nu vor avea bani să acopere cheltuielile", a declarat dr Vasile Astărăstoae, preşedinte Colegiul Medicilor.

Pe de altă parte, autorităţile locale se tem că prin descentralizare MS încearcă să scape de nişte responsabilităţi. „Administrarea locală ar trebui să beneficieze şi de descentralizarea resurselor. Dacă guvernul descentralizează spitalele pentru ca acestea să fie mai aproape de comunitate e bine. Dacă le dau în subordinea primăriilor doar ca să se scape de responsabilitate nu ştiu ce se va întâmpla. Pentru ca primăria să poată susţine financiar unităţile medicale este nevoie de resurse guvernamentale", este de părere Adrian Orza, viceprimar în Timişoara.

După trecerea spitalelor în curtea autorităţilor locale, urmează reorganizarea acestora. Astfel, unităţile sanitare vor fi clasificate în patru categorii: spitale pentru boli cronice, pentru boli acute, de îngrijire socială şi spitale de îngrijire a persoanelor vârstnice.
„Nu este vorba despre nicio desfiinţare de spitale. Ministerul Sănătăţii nu a propus şi nu a avansat un număr de spitale pe care doreşte să le desfiinţeze. Avem în schimb un program de raţionalizare a unităţilor medicale cu Banca Mondială, care include mai multe etape", a mai spus ministrul.

Reduceri de personal

Ministrul Sănătăţii a anunţat că va fi elaborat un ordin pentru reorganizarea Direcţiilor de Sănătate Publică (DSP). „Am evaluat timp de patru luni DSP-urile. Sunt foarte nemulţumit şi dezamăgit de lipsa de responsabilitate a celor care ar trebui să vegheze şi să coordoneze activitatea din teritoriu, iar în ceea ce priveşte comunicarea, aceasta lipseşte", a spus ministrul Sănătăţii. În opinia ministrului, DSP-urile au structuri prea umflate. În structurile Direcţiei de Sănătate Publică sunt 4.934 de angajaţi. Fiecare DSP are un director coordonator şi patru posturi de director adjunct-coordonator.