Dan Şova şi-a luat vilă prin programul „Şpagă în rate“

Cea mai mare parte a mitei de 100.000 de euro primite de senatorul Dan Şova (PSD) ar fi fost folosită pentru plata unor rate lunare, de câte 5.000 de euro, către deputatul PSD Cristian Rizea. Datoria provenea din faptul că Şova cumpărase de la Rizea un palat de peste 460 de metri pătraţi, în apropierea Guvernului.

Detalii inedite apar în decizia Curţii Supreme care a stabilit că şeful Centralei Electrice de Termoficare (CET) Govora, Mihai Bălan – acuzat de abuz în serviciu, complicele senatorului Dan Şova – va fi cercetat sub control judiciar. Procurorii DNA au contestat măsura şi vor arestarea preventivă a directorului general. Săptămâna aceasta, Camera Deputaţilor urmează să ia o decizie dacă avizează solicitarea DNA de reţinere şi arestare preventivă a senatorului Dan Şova (42 de ani) - acuzat de trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu.

Jumătate din contract

Ancheta în acest caz a început după ce avocaţii Veronica şi Teodor Voinescu, soţ şi soţie, au făcut un denunţ la DNA împotriva lui Şova. Totul începe în octombrie - noiembrie 2011, atunci când avocata Veronica Voinescu – care colaborase pe probleme de Dreptul Muncii cu firma de avocatură „Şova şi Asociaţii“ – ar fi fost contactată de senator. Acesta i-ar fi spus denunţătoarei că îi poate asigura societăţii sale de avocaţi încheierea unui contract de asistenţă juridică cu CET Govora, folosindu-se de influenţa pe care acesta o avea asupra lui Bălan.

Şova i-ar fi precizat denunţătoarei că îi poate asigura încheierea unui contract de asistenţă juridică de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de  10.000 euro/lună.  În schimbul acestui serviciu, parlamentarul ar fi pretins de la denunţătoare 5.000 euro/lună. Avocata a acceptat oferta, iar Şova i-a dat numărul de telefon al lui Bălan, pentru a-l contacta. Ei au stabilit că banii urmau să fie daţi cash, de către denunţătoare, Simonei Ciurcu, office manager la „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii”, apropiată a lui Şova.

Intervenţii pe linie de partid

Potrivit datelor de la DNA, Şova şi Bălan au dezvoltat „relaţii cointeresate” din perioada în care „Şova şi Asociaţii” a reprezentat CET Govora în mai multe litigii  în perioada 2004 – 2010. Ulterior anului 2010, până în anul 2014, CET Govora a continuat colaborarea cu o altă societate de avocatură, care ar fi fost controlată tot de Şova: „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii”, continuatoarea „Şova şi Asociaţii”. Bălan  a recunoscut în faţa procurorilor că Şova a insistat pe lângă el ca CET Govora să semneze contractul de asistenţă juridică cu firma denunţătoarei. De asemenea, apărătorii acestuia au arătat că directorul nu avea de unde să ştie de înţelegerea dintre Şova şi avocată.

Potrivit datelor din anchetă, Şova ar fi intervenit şi pe lângă colegul său de partid, Ion Câlea (PSD), preşedintele Consiliului Judeţean Vâlcea, pentru a-l determina pe Bălan să încheie acest contract. Intervenţia lui Câlea ar fi fost decisivă atunci când Bălan a fost de acord cu semnarea contractului de asistenţă juridică, deoarece CJ Vâlcea era acţionar unic la CET Govora şi ordonator principal de credite. Şeful Departamentului Juridic de la CET Govora a explicat la DNA că acest contract, de 10.000 de euro/lună, nu era justificat, societatea avea 6 jurişti şi că în acel moment nu aveau nevoie de asistenţă din partea vreunei societăţi de avocaţi.

Traseul banilor

Soţul denunţătoarei a povestit la DNA cum ajungeau banii la Şova, iar declaraţia acestuia este amintită în decizia Curţii Supreme. După decontarea facturilor de către CET Govora, acesta scotea banii din bancă în lei, echivalent a 5.000 de euro, şi îi schimba în valută. Apoi o contacta pe Simona Ciurcu şi se întâlnea cu aceasta la sediul societăţii de avocaţi „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii” unde îi remitea suma de 5.000 de euro. Uneori, când Ciurcu nu era la serviciu, avocatul a arătat că-i lăsa banii secretarei societăţii. Au fost cazuri în care existau întârzieri la plata banilor, deoarece se făceau greoi decontările de la CET Govora. Angajaţii Centralei au declarat că atunci intervenea chiar Bălan, pentru urgentarea plăţii facturilor. DNA arată că a fost vorba de două contracte de asistenţă judiciară, iar partea lui Şova ar fi fost de 100.000 de euro.

Palatul de la Guvern

Potrivit deciziei Curţii Supreme, de la Simona Ciurcu banii ar fi fost preluaţi de Ion Găzaru, şoferul deputatului Cristian Rizea (PSD). Asta în baza unor indicaţii pe care ea le-a primit de la Şova. Senatorul avea o datorie de 200.000 de euro, după ce a cumpărat o vilă de 460 de metri pătraţi în centrul Capitalei, pe strada Louis Blank, în apropierea Guvernului. Vila aparţinea lui Bogdan Rizea, fratele Cristinei Rizea, dar deputatul era mandatat să o vândă. Imobilul a costat 300.000 de euro, potrivit actului notarial din 28 ianuare 2011.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare, în faţa notarului, Rizea a primit 100.000 de euro, „urmând ca diferenţa de 200.000 de euro să-i fie achitată de Şova, în două tranşe a câte 100.000 de euro până la data de 30 mai 2011”. Palatul a fost închiriat Ambasadei Kuweitului pentru 9.000 de euro/lună. Bogdan Rizea a făcut, în urmă cu patru ani, o plângere penală împotriva lui Cristian Rizea, privind modul în care deputatul i-ar fi înstrăinat o parte din avere, dar ancheta a fost închisă cu neînceperea urmării penale (NUP). ;

De ce nu a fost arestat Bălan

Judecătorii au arătat că nu se impune arestarea lui Mihai Bălan deoarece acesta a relatat amănunţit că a încheiat contractul de asistenţă juridică în discuţie, „la insistenţele şi presiunile” exercitate de Şova. „De asemenea, trebuie remarcat că nici în referatul cu propunere de arestare preventivă, şi, de altfel, nici în alte probe aflate la dosar nu se arată că inculpatul ar fi cunoscut de înţelegerea frauduloasă intervenită între coinculpatul Şova Dan-Coman şi societatea de avocatură”, au motivat magistraţii.

“În schimbul acestui serviciu, Dan Şova a pretins de la denunţătoare suma de 5.000 euro lunar, pe perioada executării contractului de asistenţă juridică", motivarea Curţii Supreme