Curtea Supremă, despre şpăgile date de VIP-urile din dosarul „Microsoft”: „Şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental“

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan, Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental în detrimentul interesului public şi în scopul obţinerii unor sume de bani exorbitante. Aceasta este concluzia Completului de 5 judecători de la Curtea Supremă care a majorat pedepsele celor patru inculpaţi din dosarul „Microsoft“, în data de 3 octombrie 2016.

Dorin Cocoş, Gheorghe Ştefan Gabriel Sandu şi Dumitru Nicolae şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental în detrimentul interesului public şi în scopul obţinerii unor sume de bani exorbitante. Acesta este concluzia Completul de 5 judecători de la Curtea Supremă care a majorat pedepsele celor patru inculpaţi din dosarul "Microsoft”, pe data de 3 octombrie 2016.

Completul de 5 Judecători reţine în primul rând gradul de pericol social extrem de ridicat al faptelor săvârşite de inculpaţi, care şi-au unit eforturile pentru influenţarea unor decizii la nivel guvernamental în detrimentul interesului public şi în scopul obţinerii unor sume de bani exorbitante (de ordinul milioanelor de euro pentru fiecare persoană implicată), neavând relevanţă dacă ceea ce i-a determinat să acţioneze a fost propria rapacitate ori dorinţa/obligaţia de a pune la dispoziţia unor terţi (inclusiv partide politice) surse ilicite de finanţare”, este concluzia Completului de 5 judecători de la Curtea Supemă care a dat decizia definitivă, pe 3 octomrbie 2016, în dosarul „Microsoft”.

Condamnările, majorate

Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie format din Ionuţ Mihai Matei, Ana Maria Dascălu, Florentina Dragomir, Cristina Rotaru-Radu şi Ştefan Pistol a admis apelul Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a majorat pedepsele celor patru inculpaţi din dosarul „Microsoft”.

  • Judecătorii l-au condamnat pe fostul primar al municipiului Piatra Neamţ Gheorghe Ştefan la şase ani de închisoare cu executare, pedeapsă majorată cu trei ani faţă de cea dispusă în 24 martie, la judecarea în fond a cauzei.
  • Fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare, cu un an mai mult decât dispusese instanţa de fond.
  • Pedeapsa afaceristului Dorin Cocoş a fost majorată în apel, de la doi ani la doi ani şi patru luni de închisoare cu executare.
  • În cazul omului de afaceri Nicolae Dumitru, instanţa a dispus majorarea pedepsei de la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare la doi ani şi patru luni cu executare.

Curtea Supremă a decis confiscarea de la cei patru acuzaţi din dosarul „Microsoft” a sumelor de 16 milioane de euro şi 2 milioane de dolari. Banii reprezintă şpaga pe care au primit-o pentru a face intervenţii în Guvernul României.

Cum motivează Completul de 5 judecători

Completul de 5 judecători a arătat că în ce priveşte reducerile de pedeapsă primite de cei trei inculpaţi Dumitru Nicolae, Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel – deoarece au recunoscut acuzaţiile şi au făcut denunţuri, condamnările ajunsese la un cuantum derizoriu, „maxim 2 ani şi 4 luni închisoare - în cazul inculpaţilor Dumitru Nicolae şi Cocoş Dorin, respectiv 3 ani o lună şi 10 zile închisoare - în cazul inculpatului Sandu Gabriel, care nu reflectă gravitatea deosebită a faptelor comise”.

Totuşi, această conduită procesuală prezintă relevanţă din perspectiva diferenţierii inculpaţilor Dumitru Nicolae, Cocoş Dorin şi Sandu Gabriel (care au recunoscut comiterea faptelor şi au colaborat cu organele judiciare pentru aflarea adevărului) faţă de inculpatul Ştefan Gheorghe (care a avut o poziţie constant nesinceră, în ciuda probelor de vinovăţie administrate împotriva sa pe parcursul procesului penal), care trebuie să se regăsească în mod corespunzător şi în cuantumul pedepselor aplicate”, a mai motivat Completul de 5 judecători.

Astfel, instanţa a majorat pedepsele aplicate tuturor celor patru inculpaţi către maximul special prevăzut de legea penală mai favorabilă şi stabilit potrivit celor expuse anterior.

În mod corespunzător, instanţa de apel apreciază că pedepsele aplicate inculpaţilor nu-şi pot atinge scopul de constrângere şi reeducare decât prin executarea lor efectivă, în regim de detenţie, înlăturând astfel şi dispoziţiile referitoare la suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei aplicate inculpatului Dumitru Nicolae prin sentinţa apelată”, a explicat Curtea Supremă de ce l-a trimis în penitenciar pe afacerist.

Ce s-a întâmplat cu denunţătorii

În dosarul „Microsoft”, Cocoş, Dumitru şi Ştefan au fost găsiţi vinovaţi de trafic de influenţă şi spălare de bani, iar Gabriel Sandu, de luare de mită şi spălare de bani. Cocoş ar fi pretins şi primit 9.000.000 de euro de la Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului şi vicepreşedinte PDL, să asigure firmelor susţinute de Florică încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Cei doi denunţători din acest dosar, Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, nu au fost trimişi în judecată în acest caz. Anchetatorii au clasat acuzaţiile aduse lui Dinu Pescariu şi Claudiu Florică, în dosarul „Microsoft”, printre care dare de mită şi cumpărare de influenţă, după ce aceştia au denunţat faptele pe care le-au comis.

Florică şi Pescariu sunt cercetaţi pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul „Microsoft III”. Claudiu Florică mai este cercetat la DNA şi în dosarul „Microsoft II”, pentru complicitate la abuz în serviciu, într-o anchetă care investighează infracţiuni similare. În dosarul dosarul „Microsoft II” sunt cercetaţi mai mulţi foşti miniştri ai Educaţiei şi Comunicaţiilor. Este vorba de opt foşti miniştri - senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

Cazul „Microsoft II”

Dacă în „Microsoft I”, procurorii au cercetat şpaga care a fost dată unor demnitari pentru a se semna mai multe contracte IT, în „Microsoft II” anchetatorii investighează cum s-au încheiat aceste contracte. Potrivit DNA, este vorba de un semnarea unui acord de licenţe IT, continuat de două acte adiţionale, iar în ruma afacerii statul ar fi fost păgubit cu 66,9 milioane de dolari.

Totul începe pe 15 aprilie 2004, când oficialii Microsoft au oferit Guvernului un acord special pentru obţinerea de licenţe pentru produsele Microsoft, la preţuri speciale guvernamentale. În realitate, discountul de 47 % oferit de Microsoft, s-ar fi transformat în şpagă pentru înalţi funcţionari şi miniştri. Aşa că acest contract s-a încheiat la un preţ dublu faţă de preţul real solicitat de compania Microsoft.

Întreaga afacere s-ar fi făcut prin intermediul firmei FSC. DNA arată că Microsoft a facturat către Fujitsu Siemens Computers suma de 25,7 milioane de dolari (preţul licenţelor cu discount), iar FSC a refacturat către Guvernul României suma de 54,5 milioane de dolari. Ulterior, contractul a fost extins în noiembrie 2004, deşi nu era necesar acest lucru, pentru achiziţia altor licenţe. Prejudiciu: alte 19, 3 milioane de dolari. În 2008 au fost încheiate alte acte adiţionale, pentru achiziţia a circa 40.000 de licenţe. Statul ar fi fost prejudiciat din nou cu 18,8 milioane de dolari. De fiecare dată, FSC ar fi fost interpus între Microsoft şi Guvern.

Procurorii DNA arată că Bejinariu ar fi iniţiat şi susţinut mai multe hotărâri de Guvern prin care se aprobau încheiere unor contracte între Guvernul României şi FSC, privind produse Microsoft. În acestea se arăta, în mod nereal, că FSC are calitatea de unic distribuitor pentr aceste produse, sau că statul are nevoie de închirierea unor licenţe IT.

Rolul lui Florică

Florică este acuzat că pentru a crea aparenţa că FSC este unic distribuitor al produselor Microsoft şi pentru a se evita organizarea unei licitaţii publice, a semnat ofertele comune FSC – Microsoft România din datele de 2 octombrie 2003, respectiv 12 martie 2004. Din partea Microsoft, aceste oferte au fost semnate de Hotăran şi Artopolescu. 

„Cele două oferte conţineau preţuri cu mult supraevaluate faţă de sumele cu discount pe care le cerea în realitate compania Microsoft”, acuză DNA.

Eugen Bejinariu a scăpat de anchetă

Camera Deputaţilor a respins, pe 30 mai 2017, cererea de urmărire penală a deputatului PSD Eugen Bejinariu (foto). Rezultatul votului a fost 88 de voturi "pentru", 183 "împotrivă" şi două abţineri. Votul a fost secret, exprimat cu bile.

image

PNL şi USR au anunţat că vor vota "pentru" urmărirea penală a lui Eugen Bejinariu, PSD, ALDE şi PMP nu s-au exprimat, iar UDMR a criticat cererea procurorilor, fără însă a preciza ce poziţie vor avea. Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a susţinut că a votat „pentru” încuviinţarea urmăririi penale în cazul deputatului Bejinariu, dar numărul mare de voturi „împotrivă” relevă faptul că au existat deputaţi de la toate partidele care s-au împotrivit cererii procurorilor.

Eugen Bejinariu şi-a susţinut nevinovăţia de la tribuna Camerei Deputaţilor, afirmând că încheierea contractului privind licenţele Microsoft s-a făcut prin Hotărâre de Guvern, pe care el era obligat, ca ministru, să o semneze.

"După aprobarea contractului, după avizele de legalitate, după 13 ani, se invocă un posibil abuz în serviciu, legat strict de adoptarea acestui contract prin act normativ al Guvernului. Absurd, stimaţi colegi. Eu sunt un om corect, de bună credinţă şi tot ceea ce am făcut în activitatea mea a fost însoţit de grija şi determinarea de a face bine, de a proceda onest şi legal", a spus deputatul.

Athanasiu: „Nu m-am atins de un ban”

Fostul ministru al Educaţiei, Alexandru Athanasiu, a stat pe 21 noiembrie 2016 aproape două ore la DNA şi a luat la cunoştinţă de acuzaţia de abuz în serviciu. La ieşire, politicanul a explicat că a semnat hotărârea de guvern care prevedea că se acordă gratuit licente pentru computerele din şcoli. Athanasiu a precizat că procurorul de caz i-a spus că acele licenţe pentru şcoli nu erau întru totul necesare. Fostul ministru a precizat că, atunci când a semnat, l-a convins un document din Ministerul Educaţiei şi unul din Ministerul Telecomunicaţiilor.

„Nu-i nicio fericire abuzul, abuzul are nişte pedepse enorme, iar eu încă nu mă gândesc foarte serios să intru într-un regim de recluziune când nu m-am atins de un ban ca slujbaş al statului roman”,a precizat Athanasiu.

Cazul Microsoft III

În cazul Microsoft „III” au fost puse sub acuzare în aprilie 2017 cinci persoane. Doi funcţionari ai statului, foşti subordonaţi ai lui Gabiel Sandu din Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI): Andrei Săvulescu şi Ion Adrian Stănescu, director şi consilier în cadrul Direcţiei generală pentru politici şi programe în domeniul societăţii informaţionale din MCSI, sunt cercetaţi pentru abuz în serviciu. De asmenea, fostul şef al Microsoft România, Călin Tatomir, a fost pus sub acuzare pentru complicitate la abuz în serviciu.

Procurorii DNA au explicat atunci în ce constă noua anchetă cu licenţe Microsoft. Este vorba de un contract semnat în 2009, de închiriere a unor licenţe Microsoft, în valoare de de 90.182.344 de euro, încheiat între MCSI şi consorţiul D-Con.Net AG, reprezentat de Pescariu şi Florică. Practic, procurorii acuză că acest contract s-ar fi dat cu dedicaţie, chiar dacă s-a organizat o licitaţie public, iar statul ar fi fost înşelat cu suma de 51.396.344 de euro. Faptele sunt în legătură cu acuzaţiile din dosarul „Microsoft I”. Pentru semnarea acestui contract, Pescariu şi Florică au recunoscut la Curtea Supremă că i-au dat şpagă lui Sandu suma de 2.196.035 de euro.

Practic, documentaţia care a stat la baza licitaţiei privind acest contract, referat de necesitate şi caiet de sarcini, conţinea condiţii restrictive nejustificate de participare la licitaţia organizată de către MCSI, fiind favorizată în acest mod D.Con-Net AG. Florică ar fi avut mai multe întâlniri cu Sandu, pentru a-i transmite acele condiţii restrictive care să fie inserate în caietul de sarcini. Documentaţia de atribuire, aferentă procedurii de licitaţie deschisă, ar fi fost întocmită şi avizată de către Săvulescu şi Stănescu.

Rolul şefului Microsoft România, Călin Tatomir, a fost de sprijnire a D.Con-Net AG, în această afacere. El ar fi refuzat să transmită către un alt potenţial participant la licitaţie, o scrisoare de confirmare din partea producătorului privind acordul acestuia pentru livrarea orelor de consultanţă şi suport, aceasta fiind una dintre cerinţele restrictive impuse în documentaţia de atribuire.

Cum s-au scurs banii

Potrivit procurorilor, rolul esenţial în această afacere l-a avut firma Dim Soft SRL, liderul asocierii D.Con-Net AG. Astfel, MCSI a efectuat plăţile conform graficului convenit prin contract, suma de 90.182.344 de euro. În acelaşi timp, furnizorul de licenţe a facturat către Dim Soft SRL doar 38.786.000 de euro, reprezentând preţul licenţelor cu discount, reducere aplicată în considerarea MCSI. Dim Soft SRL a păstrat 51.396.344 euro, diferenţa dintre suma plătită de MCSI (90.182.344 de euro) şi suma facturată de către furnizorul de licenţe (38.786.000 de euro). Acesta reprezintă prejudiciul adus statului, acuză procurorii DNA.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite