Fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă, condamnat la 4 ani de închisoare pentru trafic de influenţă: „Mă consider total nedreptăţit”

Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) l-au condamnat pe fostul ministru al Energiei, Constantin Niţă la patru ani de închisoare cu executare şi confiscarea sumelor de 303.000 de lei şi 30.000 de euro. Politicianul a fost găsit vinovat pentru trafic de influenţă, după ce ar fi primit bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu. Sentinţa nu este definitivă

UPDATE Fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, care a fost condamnat vineri de magistraţii instanţei supreme la o pedeapsă de patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, spune că se consideră ”total nedreptăţit” şi va face tot posibilul pentru a-şi demonstra nevinovăţia, potrivit News.ro.

”În urma primei decizii anunţate azi de judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul dosarului în care sunt acuzat, declar că mă consider total nedretăţit şi voi face tot posibilul pentru a-mi demonstra nevinovăţia. Am parcurs perioada procesului având convingerea că justiţia din România funcţionează şi că îmi va acorda dreptate în faţa încercărilor procurorilor de mă scoate din viaţa publică şi politică. Din păcate, primisem avertizări anterioare că este vorba despre un dosar politic, că sentinţa era de multă vreme stabilită, iar procesul a fost doar o formalitate”, susţine Constantin Niţă într-o declaraţie de presă.

Fostul ministru susţine că întregul dosar se bazează pe ”declaraţiile mincionoase ale unui individ cu multe dosare penale şi numeroase denunţuri la activ, Tiberiu Urdăreanu – un instrument al procurorilor de câţiva ani buni”.

”În afara spuselor acestei persoane că mi-ar fi oferit bani, în 2013, pentru a-i prezenta o autoritate publică, pe Gheorghe Nichita, primarul Iaşiului, nu există alte dovezi, de nicio formă (înregistrări audio/video, martori, extrase de cont etc.) În timpul procesului denunţătorul şi-a schimbat povestea declarând că «nu mai ştie câţi bani mi-a dat, când sau de unde îi avea». Mai mult, procurorii au făcut numeroase presiuni asupra martorilor din dosar, atât a celor de la Braşov, cât şi a primarului Nichita căruia i s-a cerut «să dea un ministru» ca să scape de alte acuzaţii”, afirmă Niţă.

El acuză procurorii că nu s-au străduit să aducă nicio probă concretă, iar din declaraţiile martorilor nu există nicio legătură directă care să justifice acuzaţia de trafic de influenţă care i se aduce.  

”Dacă până acum am înţeles să respect principiul confidenţialităţii şi să am un anumit comportament, cred că, de acum înainte, opinia publică trebuie să fie corect informată şi de aceea voi reveni cu prezentarea informaţiilor din dosar, extrem de subţire, din toate punctele de vedere. În aceste condiţii, declar, încă o dată, că această primă decizie este complet nedreaptă şi nu are niciun fundament juridic. Nu pot să cred că există astfel de hotărâri într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene”, spune Niţă.

Constantin Niţă precizează că a ocupat de trei ori funcţia de ministru şi a fost mulţi ani parlamentar ţi că, în pofida anumitor încercări de a-i denigra imaginea, niciodată nu au existat suspiciuni bazate pe dovezi reale asupra activităţii sale profesionale.

”Încă dinaintea retragerii din viaţa publică, produsă la începutul anului 2016, am primit mai multe informaţii că reprezint unul din «obiectivele» procurorilor şi că depun toate eforturile pentru a-mi găsi o acuzaţie. Înţeleg foarte bine contextul politic din ultimii ani şi încercarea de a scăpa de anumiţi oameni care au avut activitate publică, dar nu voi accepta niciodată să fiu nedreptăţit de un sistem complet subordonat altor interese”, mai afirmă el.

UPDATE Constantin Niţă, fost ministru PSD al Energiei a fost condamnat la 4 ani d eînchisoare. Judecătorii au decis confiscarea sumelor de 303.000 de lei şi 30.000 de euro şi menţinerea sechetrului asiguratoriu. Sentinţa poate fi contestată cu apel la Completul de 5 judecători.

Minuta Curţii Supreme

„În baza art.291 alin.1 Cod penal rap. la art.6 şi 7 lit.a) din Legea 78/2000, cu aplicarea art.5 Cod penal, condamnă pe inculpatul Niţă Constantin la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă. În temeiul art.67 alin.1 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, conform art.68 alin.1 lit.c) Cod penal. În temeiul art.65 Cod penal interzice inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.66 alin. 1 lit. a), b), g) şi k) Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art.65 alin. 3 Cod penal. În temeiul dispoziţiilor art.291 alin.2 Cod penal, confiscă de la inculpat suma de 303.118 lei şi echivalentul în lei, la cursul BNR de la data punerii în executare, a sumei de 30.000 euro, prin obligarea acestuia la plata către stat a acestor sume.

Menţine măsura sechestrului asigurător, dispusă prin ordonanţa nr. 961/P/2015din 09.06.2016 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie - Secţia de combatere a corupţiei- până la concurenţa sumei de 435.823 lei. Conform art.274 alin.1 Cod procedură penală obligă inculpatul la plata sumei de 18.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 15.000 lei reprezintă cheltuieli judiciare efectuate în faza de urmărire penală, iar 3000 lei în faza de cercetare judecătorească. În baza art.217 alin.7 Cod procedură penală dispune plata din cauţiunea în valoare de 150.000 lei, instituită prin ordonanţa nr. 961/P/2015 din 04.05.2016, cu raportare la ordonanţa de luare a măsurii controlului judiciar pe cauţiune nr.961/P/2015 din 25.04.2016, depusă pe numele inculpatului Niţă Constantin la ING Bank – Agenţia Braşov, în contul curent nr. RO04INGB0000999900435399, a cheltuielilor judiciare către stat, în cuantum de 18.000 lei. Conform art.217 alin.6 Cod procedură penală restituie din cuantumul cauţiunii suma de 132.000 lei către inculpat. În baza art.274 alin.1 teza ultimă Cod procedură penală, onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 100 lei, se plăteşte din fondul Ministerului Justiţiei. Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicarea copiei minutei pentru procuror şi inculpat. Pronunţată în şedinţă publică, azi, 26 mai 2017”.

Când a început procesul

Judecarea în dosarul lui Constantin Niţă a început în septembrie 2016, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind încheiată după zece termene. Procurorii DNA cer condamnarea lui Constantin Niţă la o pedeapsă cu executare, în timp ce fostul ministru a spus că nu poate fi condamnat pentru fapte pe care nu le-a făcut şi că are încredere că va fi „o judecată dreaptă”.

La ultimul termen de judecată, pe 9 mai, fostul ministru Constantin Niţă a arătat, în ultimul cuvânt în faţa instanţei, că nu a primit niciun ban de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu ca să ajute firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi, că este dezamăgit de solicitarea procurorului care cerut instanţei să-l condamne la închisoare cu executare şi că are încredere că va fi „o judecată dreaptă”.

„Sunt extrem de dezamăgit de propunerea parchetului. Regret faptul că sunt într-o asemenea situaţie.  Nu i-am pretins niciodată domnului Urdăreanu vreo suma de bani, nu i-am promis nimic, niciodată.  Nu am participat la nicio semnare de contracat, doar i-am făcut cunoştinţă lui Urdăreanu cu domnul Mihai Ghirda (fost lider al PSD Braşov, n.r.).  Mai departe, ce au făcut ei am văzut în rechizitoriu. Nu am luat niciun ban din acea societate. Vedeţi circuitul banilor, banii nu au ajuns la Niţă, nici la partid. Sunt un om responsabil, care a cunoscut sute de oameni de afaceri, a condus colective de oameni. Sunt profund marcat de această cerere a parchetului. Am încredere într-o judecată dreapta şi nu cred că pot să fiu condamnat pentru nişte fapte pe care nu le-am făcut”, a spus Niţă, potrivit News.ro.

DNA: Cerem condamnare cu executare

Procurorul Direcţiei Naţionale Anticorupţie prezent la ultimul termen de judecată a cerut instanţei condamnarea fostului ministru Constantin Niţă la o pedeapsă cu executare pentru trafic de influenţă, precum şi confiscarea de la acesta a 303.000 de lei şi 30.000 de euro, bani pe care i-ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a ajuta firma acestuia să obţină un contract cu Primăria Iaşi. Magistratul DNA a mai cerut menţinerea sechestrului pe bunuri ale lui Niţă şi a cauţiunii de 150.000 de lei.

Judecătorii instanţei supreme au rămas în pronunţare în acest dosar, urmând să ia o decizie în 23 mai.
La termenul din 11 aprilie, când a fost audiat, Constantin Niţă a negat că ar fi luat bani de la omul de afaceri Tiberiu Urdăreanu pentru a-şi trafica influenţa, el spunându-le judecătorilor de la instanţa supremă cu "nu are faţă de prost” că să ajungă să ia o presupusă mită într-un hotel plin de camere de luat vederi şi că patronul UTI Grup l-a "suspectat de prostie” dacă a putut să spună că i-a dat un plic cu bani în hotel.

Acuzaţiile procurorilor

În iunie 2016, procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie l-au trimis în judecată pe Constantin Niţă, pe care îl acuză de trafic de influenţă. Potrivit rechizitoriului procurorilor, în 2013, Constantin Niţă, la dată faptei ministru al Energiei, i-a solicitat lui Tiberiu Urdăreanu, denunţător în cauza, un comision de 5% din valoarea unui contract încheiat de firma acestuia cu Primăria Iaşi.

Anchetatorii susţin că Niţă a cerut suma în cuantum de 5% din valoarea contractului după iniţierea procedurii privind acel proiect, precum şi după ce primarul de municipiu a solicitat, cu titlu de mită, 10% din valoarea contractului, respectiv în prima parte a anului 2013.

“Potrivit înţelegerii, urmă că suma reprezentând 5% din valoarea contractului (aproximativ 3,4 milioane lei) să îi fie remisă lui Niţă Constantin în două forme: parţial în numerar şi parţial printr-un contract de consultanţă fictiv, ce urmă a fi încheiat cu o persoană de încredere din anturajul inculpatului”, au scris procurorii în rechizitoriu.
În 21 iulie 2013, Constantin Niţă ar fi primit 30.000 euro de la Urdăreanu, în timp ce era într-un restaurant libanez dintr-un hotel din Bucureşti.

“De asemenea, la solicitarea lui Niţă Constantin, a fost contactată persoană de încredere a acestuia care a propus încheierea unui contract de consultanţă cu o anumită firma, la preţul de 5.000 euro + TVA/luna, care a şi fost semnat la dată de 2 mai 2013. În baza acestui contract fictiv (serviciile facturate nefiind, în fapt, prestate de firma), reprezentanţii omului de afaceri au remis firmei indicate de Niţă Constantin, prin intermediul acestui mecanism, suma totală de 303.118 lei, în tranşe lunare, în perioada mai 2013-iunie 2014”, au precizat procurorii.
Suma solicitată nu ar fi fost achitată integral, ci doar două tranşe, de 30.000 de euro, respectiv 303.118 lei, susţin anchetatorii.

“Sumele au fost folosite, în mare parte, pentru diverse cheltuieli ale organizaţiei judeţene de partid, la solicitarea lui Niţă Constantin”, au mai arătat procurorii. Anchetatorii au instituit sechestru asigurător pe imobile aflate în proprietatea lui Constantin Niţă, până la concurenţă sumei de 435.823 de lei.