Curtea Supremă ar putea decide luni dacă va confirma decizia de redeschidere a dosarului „Revoluţiei”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Magistraţii Curţii Supreme ar putea decide luni dacă vor confirma decizia procurorului general interimar, Bogdan Licu, de redeschiderea dosarului „Revoluţiei”. Licu a anunţat că ancheta în acest dosar a fost una haotică şi defectuoasă.

Săptămâna trecută, procurorul general interimar a anunţat redeschiderea dosarului „Revoluţiei”, decizia finală în această privinţă urmând să fie luată de Curtea Supremă.

Bogdan Licu declara că pe 5 aprilie că  mai multe aspecte din anchetă au zădărnicit aflarea adevărului şi „identificarea tuturor făptuitorilor, precum şi a făptuitorilor din spatele făptuitorilor”.

De asemenea, el a mai arătat că ancheta în dosarul „Revoluţiei” a fost una haotică şi defectuoasă. „Am apreciat în aceste condiţii că modul în care s-a desfăşurat ancheta nu corespunde exigenţelor CEDO în ceea ce priveşte obligaţia statului de a efectua o anchetă efectivă”, a susţiut magistratul.

Dosarul Revoluţiei, închis după 26 de ani de la evenimente

Pe 14 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul General au decis clasarea dosarului Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind moartea a 709 oameni şi rănirea a 2.198, dintre care 1.855 au fost împuşcaţi şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze.

Potrivit unui comunicat de presă emis pe 23 octombrie, procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul privind faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa de pe 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, „nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Pe aceeaşi temă:

Dosarul „Revoluţiei” va fi redeschis. Procurorul general interimar: „Nu a intervenit prescripţia urmăririi penale. Soluţia de casare, nelegală”

Enigmele Revoluţiei. Procurorii care au redeschis ancheta susţin că Ion Iliescu a exercitat puterea în stat din 22 decembrie 1989

Asociaţia 21 Decembrie 1989 cere DNA şi CSM să se sesizeze cu privire la lipsa ordonanţei de începere a urmăririi penale in rem în dosarul „Revoluţiei”

Peste 280 de plângeri depuse la Parchetul General după clasarea dosarului „Revoluţiei”. Procurorii au respins 81

România, condamnată din nou la CEDO pentru dosarul Revoluţiei. Prună: „România trebuie să se conformeze“

Dosarul Revoluţiei a fost clasat după ce o parte dintre acuzaţii s-au prescris sau nu mai există în noul Cod Penal

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite