Curtea Supremă a condamnat-o pe fosta şefă DIICOT Alina Bica la 4 ani de închisoare în dosarul în care a fost judecată alături de Adriean Videanu

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica a fost condamnată la 4 ani de închisoare cu executare în dosarul în care a fost acuzată de favorizarea făptuitorului. Instanţa a menţinut prima sentinţă şi în cazul fostului ministru Adriean Videanu, acesta fiind achitat.

La ultimul termen de judecată procurorul de caz de la DNA a cerut condamnarea Alinei Bica şi pentru infracţiunile pentru care a fost achitată de prima instanţă, şi ca pedeapsa de 4 ani cu executare să fie majorată.

De asemenea, reprezentantul DNA a cerut condamnarea fostului ministru Adriean Videanu, achitat în faza de fond a procesului pentru complicitate la abuz în serviciu.

În dosarul cunoscut şi sub numele de „Bica 2”, fosta şefă a DIICOT este acuzată de favorizarea fostului ministru al Economiei, Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro, şi a omului de afaceri Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom, precum si de infracţiunea de abuz în serviciu.

Fosta şefă a DIICOT a părăsit România şi se află în Costa Rica. La ultimele termene, avocatul Alinei Bica, aflată în prezent în Costa Rica, a depus mai multe cereri pentru ca fosta şefă DIICOT să fie audiată în acest dosar prin videoconferinţă sau comisie derogatorie. Acesta a invocat mai multe motive care să justifice absenţa clientei sale de la audieri, de la motive de sănătate la invocarea statutului de refugiat politic. Judecătorii de la Curtea Supremă au respins toate aceste cereri considerând că documentele depuse de avocatul fostei şefe DIICOT nu dovedeau imposibilitatea acesteia de a se prezenta la proces şi nici că ar beneficia de statutul de refugiat.

În motivarea deciziei instanţei de fond, judecătorii au susţinut că Alina Bica, a pus la cale un plan minuţios de îngreunare a tragerii la răspundere penală a milionarului Ovidiu Tender, judecat în dosarul Rafo-Carom, plan ce ar fi fost declanşat încă de la numirea sa în funcţia de şef al Direcţiei. 

Declaraţiile de martor ale procurorilor DIICOT în procesul de fond au fost decisive. În primul rând, Bica l-ar fi schimbat pe procurorul de şedinţă care intra în dosarul Rafo Carom, Mirel Rădescu. Decizia de schimbare a acestuia ar fi venit după ce Rădescu i-a comunicat fostei şefe a DIICOT că în în dosarul Rafo –Carom se preconizează obţinerea unei condamnări de cel puţin 15 ani închisoare. Rădescu s-a arătat nemulţumit de îndepărtarea sa din dosar, în faţa şefei sale de Serviciu, Silvia Ştefănescu, care i-ar fi replicat într-o şedinţă de lucră că: „Aşa a vrut Alinuţa”. 

"Trebuie să ţineţi cont de reaua-credinţă a inculpatei", a spus procurorul DNA la ultimul termen din faza de apel, subliniind faptul că Alina Bica şi-ar fi încălcat competenţele atunci când a ridicat sechestrul asigurător pe acţiunile pe care Adriean Videanu le deţinea la SC Titan Mar SA.

Adriean Videanu a declarat la ultimul cuvânt în faţa instanţei de apel că el nu a întâlnit-o niciodată pe Alina Bica, în afara şedinţelor de guvern în care aceasta participa în calitate de secretar de stat la Ministerul de Justiţie. El a explicat că acţiunile la purtător pe care le avea la SC Titan Mar SA erau ipotecate la o altă societate iar el nu ar fi avut niciun beneficiu în ridicarea sechestrului pus de procurori.

„Eu am gestionat activitatea externă a companiei. Era o firmă-fanion, care a pierdut două contracte de export cu Japonia şi Arabia Saudită şi am fost nevoiţi să concediem 800 de oameni. În 2012, am transformat acţiunile nominative în acţiuni la purtător cu condiţia să le cesionăm copiilor. Am făcut asta pentru a ne aduce copii acasă, aflaţi la studii în străinătate, să le dăm undiţa, şi nu peştele, pentru a-şi face un viitor", a spus, potrivit Agerpres, fostul ministru Adrian Videanu.

Istoricul dosarului

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, DIICOT a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deţinute de Adriean Videanu până la concurenţa sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acţiuni deţinute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reuşit să înstrăineze acţiunile pe care le deţinea la Titan Mar, operaţiune facilitată şi de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acţiuni nominative pe care le deţinea în acţiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul-şef al DIICOT Alina Bica, deşi nu avea competenţa, a admis o plângere depusă de Videanu şi a dispus ridicarea sechestrului pe acţiuni.

DNA mai susţine că, în cursul anului 2013, omul de afaceri Ovidiu Tender i-a cerut sprijinul Alinei Bica pentru a obţine o condamnare cu suspendare în dosarul RAFO, aflat pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Alina Bica le-a solicitat subordonaţilor săi de la DIICOT să ceară în instanţă condamnarea lui Tender la o pedeapsă cu suspendare, potrivit procurorilor DNA.

Astfel, în contextul în care, în primăvara anului 2013, Ovidiu Tender era judecat în dosarul RAFO instrumentat de DIICOT, în care rechizitoriul a fost întocmit de şefa instituţiei, omul de afaceri a pus, prin avocaţii săi, la dispoziţia lui Ionuţ Florentin Mihăilescu, fost ofiţer de poliţie judiciară şi consilier al Alinei Bica, documente privind respectiva cauză penală, în scopul consultării şi exprimării unei opinii, atât de el, cât şi de către Bica, pentru a avea şansa unei soluţii favorabile.

"Având în vedere relaţia existentă între Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela, numitul Tender Ovidiu i-a cerut sprijinul magistratului prin intermediul angajatului şi avocaţilor săi în vederea formulării unei apărări favorabile inculpatului Tender Ovidiu, luând în considerare că procurorul Bica Alina Mihaela a fost cel care a instrumentat dosarul şi a dispus trimiterea în judecată a acestuia. Pentru sprijinul acordat, în scopul arătat mai sus, Mihăilescu Ionuţ Florentin, angajat al SC Prospecţiuni SA, firmă deţinută de Tender Ovidiu, a beneficiat de un card emis de Unicredit Bank, în care îi sunt virate diferite sume de bani. De asemenea, din actele şi lucrările dosarului nr.393/P/2013, a rezultat că Mihăilescu Ionuţ Florentin şi Bica Alina Mihaela au dobândit bunuri imobile (teren), iar, pentru disimularea provenienţei acestora, actele de proprietate au fost întocmite pe numele lui Gavrilă Ştefan şi pe numele altor persoane interpuse", mai spune DNA.