Sebastian Ghiţă, achitat în dosarul în care a fost judecat pentru corupţie alături de foşti şefi din Poliţie şi Parchete

Sebastian Ghiţă a fost achitat, joi, în dosarul în care a fost judecat în lipsă pentru mai multe fapte de corupţie alături de mai mulţi şefi din Poliţie şi Parchetul din Prahova. La ultimul termen, procurorul DNA a cerut o pedeapsă cu închisoarea efectivă pentru Sebastian Ghiţă. Decizia de astăzi nu este definitivă. Sebastian Ghiţă este fugit din ţară.

Concret, magistraţii Curţii Supreme i-au achitat pe toţi cei puşi sub acuzare de procurorii DNA în acest dosar pe motiv că „faptele nu există”.

Astfel, pe lângă fostul deputat a mai fost achitat şi fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti Liviu Mihail Tudose pentru acuzaţiile de folosire de informaţii nedestinate publicităţii şi luare de mită. Judecătorii au constatat că faptele reclamate de procurori nu există.

Totodată a mai fost achitat şi fostul şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova Viorel Dosaru pentru luare de mită, flosirea de informaţii nedestinate publicităţii, faptele nu există.

Fără pată a fost găsit şi fostul ofiţer de poliţie Constantin Ispas, dar şi Aurelian Constantin Mihăilă - fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.

În acest dosar Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în acest dosar pentru două infracţiuni de dare de mită, cumpărare de influenţă, spălare de bani, şantaj, două infracţiuni de folosire, în orice mod de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi conducerea unui vehicul fără permis. În cazul lui, magistraţii ICCJ au dispus şi revocarea mandatului de arestare, plus restituirea cauţiunii plătite (54 de milioane de lei) şi ridicarea sechestrului instituit de către procurori. Dar deşi i-a fost revocat mandatul, Ghiţă nu este încă un om liber pentru că pe numele lui mai este emis un mandat de arestare în dosarul în care este cercetat pentru corupţie alături de cumnatul său Cristian Anastasescu şi omul de afaceri Bogdan Padiu, reprezentanţi ai SC Asesoft International SA, respectiv SC Teamnet International SA.

Acuzaţiile aduse de procurori

În dosarul în care a fost achitat astăzi au mai fost judecaţi Liviu Mihail Tudose - fost procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, Viorel Dosaru - fost şef al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Prahova, Constantin Ispas - ofiţer de poliţie şi Aurelian Constantin Mihăilă - fost procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti.   

Conform DNA, în perioada 2013 - 2014, în timp ce pe rolul Parchetului Curţii de Apel Ploieşti (PCA) se afla, în curs de urmărire penală, o cauză complexă în care se efectuau cercetări cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani, mai multe persoane vizate de anchetă au obţinut informaţii confidenţiale pe diverse căi. 

Printre beneficiarii acestor date nedestinate publicităţii s-ar fi aflat şi Sebastian Ghiţă. Informaţiile confidenţiale priveau obiectul cercetărilor, persoanele fizice şi juridice cercetate, măsurile de supraveghere tehnică dispuse, măsurile preventive ce urmau a fi luate, numele procurorului de caz şi ale ofiţerilor de poliţie delegaţi să efectueze urmărirea penală.  

„Concret, folosindu-se de influenţa pe care o avea şi pe care o exercita efectiv pentru menţinerea şi promovarea în funcţii publice a anumitor persoane, Sebastian Ghiţă i-a capacitat pe inculpaţii Tudose şi Dosaru să îi furnizeze informaţii confidenţiale din dosarul aflat în curs de urmărire penală pe rolul PCA Ploieşti. Faptele respective au fost comise în contextul în care, pe de o parte, deputatul Ghiţă avea interesul să protejeze două persoane implicate în activitatea infracţională ce făcea obiectul anchetei, iar, pe de altă parte, avea personal interese de natură financiară la mai mulţi agenţi economici supuşi anchetei", susţin procurorii.  

Anchetatorii au reţinut că, în schimbul acestor informaţii, Sebastian Ghiţă i-a promis, pe de o parte, lui Viorel Dosaru că îl va sprijini să îşi menţină poziţia, dar şi să obţină alte funcţii de conducere. 

Pe de altă parte, i-a acordat procurorului Liviu Tudose sprijin în vederea obţinerii unor funcţii de conducere sau execuţie în cadrul unor instituţii publice centrale. 

Capturat la Belgrad

Reţinut la Belgrad în noaptea de 13 spre 14 aprilie 2017 şi plasat apoi în arest preventiv, după ce a fugit din ţară, Sebastian Ghiţă a fost eliberat în 26 mai anul trecut pe cauţiune, în baza unei decizii a Curţii Supreme din Serbia, după depunerea unei cauţiuni de 200.000 de euro. Lui Ghiţă i-a fost reţinut paşaportul şi i s-a interzis să părăsească Belgradul. 

În prezent Sebastian Ghiţă are cinci dosare penale semnate de procurorii DNA. În toate este acuzat pentru fapte de corupţie în legătură cu afacerile pe care le-a derulat de-a lungul timpului cu statul român.

Prima achitare

Aceasta este a doua achitare de care se bucură fostul deputat Sebastian Ghiţă. Prima oară, acesta a fost achitat în dosarul în care a fost acuzat că i-a dat mită fostului primar al Ploieştiului Iulian Bădescu. 

Atunci, judecătorii au motivat că probele şi declaraţiile nu au fost suficiente pentru o soluţie de condamnare.

„Instanţa poate pronunţa condamnarea în situaţia în care constată, dincolo de orice îndoială rezonabilă, din toate probatoriile administrate în cauză, că fapta există, constituie infracţiune şi a fost săvârşită de inculpat. În consecinţă, dacă în urma procesului de interpretare şi apreciere a probelor administrate, subzistă o îndoială cu privire la vreunul din elementele necesare pentru tragerea la răspundere penală a persoanei cercetate, prezumţia de nevinovăţie nu este înlăturată, iar dubiul existent va profita acuzatului, urmând a fi valorificat ca o probă în favoarea nevinovăţiei sale. (...) Chiar dacă s-au administrat probe în sprijinul învinuirii, iar alte probe nu se întrevăd ori, pur şi simplu, nu mai există şi totuşi îndoiala persistă în ce priveşte vinovăţia, atunci îndoiala este echivalentă cu o probă pozitivă de nevinovăţie şi deci inculpatul trebuie achitat. Hotărârile de condamnare, de renunţare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării pedepsei nu se pot întemeia în măsură determinantă pe declaraţiile investigatorului, ale colaboratorilor ori ale martorilor protejaţi”, motivează magistraţii.

Conform sursei citate, din probele strânse de procurori nu se poate trage concluzia că Sebastian Ghiţă este persoana care să fi promis, oferit sau să-i fi transferat mită lui Iulian Bădescu.

Concret, în acel dosar, Ghită a fost acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani.