Curtea Supremă: Sunt 14 încălcări ale Constituţiei  în cazul proiectului de modificare al Legii privind statutul magistraţilor

Şefa Curţii Supreme, Cristina Tarcea FOTO David Muntean/Adevarul

Judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţin că, prin modificările aduse Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor s-ar încălca nu mai puţin 14 prevederi din Legea fundamentală. Detaliile apar în sesizarea pregătită pentru Curtea Constituţională.

Fragmente din această sesizare au fost publicate de realitatea.net şi din ele aflăm că 89 de judecători din totalul de 113 au fost prezenţi la şedinţa din 21 decembrie şi au fost de acord cu sesizarea CCR pe Statutul magistraţilor

„În urma dezbaterilor, deliberând, Secţiile Unite au hotărât să fie sesizată Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind Statutul judecătorilor şi procurorilor, având în vedere încălcarea următoarealor dispoziţii din Constituţia României:

- art. 1 alin. (4) privind separaţia puterilor în stat

- art. 1 alin. (5) în ceea ce priveşte claritatea şi previzibilitatea legii

- art. 6 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice

- art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului

- art. 21 privind liberul acces la justiţie

- art. 41 alin. (1) privind dreptul la muncă

- art. 52 alin. (2) în ceea ce priveşte răspunderea magistraţilor

- art. 53 alin. (2) în ceea ce priveşte proporţionalitatea măsurii de restrângere a exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

- art. 124 privind înfăptuirea justiţiei

- art. 126 privind instanţele judecătoreşti

- art. 129 privind folosirea căilor de atac

- art. 133 şi art. 134 privind Consiliului Superior al Magistraturii

- art. 147 alin. (4) texa a II-a privind obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale”.

Alte nemulţumiri

Judecătorii ICCJ sunt nemulţumiţi, printre altele, de modificarea adusă art. 2 alin. (3) din Legea 303/2004 potrivit căreia: „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii. Judecătorii trebuie să fie imparţiali având libertate deplină în soluţionarea cauzelor deduse judecăţii, în conformitate cu legea şi în mod imparţial, cu respectarea egalităţii de arme şi a drepturilor procesuale ale părţilor. Judecătorii trebuie să ia decizii fără nici un fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare. Hotărârile pronunţate în căile de atac nu intră sub imperiul acestor restricţii”.

„Aceste dispoziţii încalcă prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie prin lipsa de claritate generată de sintagma «fie chiar autorităţi judiciare». (...) Prin instituirea interdicţiei de a lua decizii fără «niciun fel de restricţii, influenţe, presiuni, ameninţări sau intervenţii, directe sau indirecte, din partea oricărei autorităţi, fie chiar autorităţi judiciare», textul propus intră în contradicţie cu obligaţia judecătorilor de a respecta deciziile Curţii Constituţionale ori deciziile pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, argumentează judecătorii ICCJ.

S-ar încălca principiul separaţiei în stat

Şi modificările prin care comisiile parlamentare pentru controlul serviciilor de informaţii primesc dreptul de a verifica declaraţiile olografe ale magistraţilor referitoare la interdicţia de a nu fi lucrători operativi sunt considerate că încalcă Legea fundamentală. Judecătorii ICCJ spun că se încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi invocă Decizia 20/2000 a Curţii Constituţionale.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Modificările la Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor au fost adoptate după ce PNL şi USR au părăsit sala.

Votul în plenul Senatului a survenit după ce membrii Comisiei conduse de Florin Iordache au adus noi modificări proiectului, faţă de forma adoptată de Camera Deputaţilor.