Legile Justiţiei. Legea privind statutul magistraţilor, parţial neconstituţională. Ce a cerut CCR Parlamentului

Legile Justiţiei. Legea privind statutul magistraţilor, parţial neconstituţională. Ce a cerut CCR Parlamentului

Valer Dorneanu, şeful CCR. FOTo Inquam Photos

CCR a decis, marţi, că Legea privind statutul magistraţilor este parţial neconstituţională, ceea ce înseamnă că aceasta va fi retrimisă în Parlament pentru a fi modificată.

UPDATE Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat, marţi, pentru 13 februarie, discuţiile în cazul sesizărilor privind modificările la Legea 317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii.

„În ceea ce priveşte legea cu CSM, am amânat pentru 13 februarie neavând condiţii obiective pentru a desăvârşi analiza şi soluţia şi în această lege", a anunţat preşedintele CCR, Valer Dorneanu, la finalul şedinţei.
 
UPDATE „Una din aceste critici au fost admise (n.r.- la Legea privind statutul procurorilor şi judecătorilor) . Am cerut redefinirea erorii judiciare, a relei credinţe şi a gravei neglijenţe“, a declarat Valer Dorneanu, şeful CCR. 
 
Întrebat dacă a fost neconstituţională e şi procedura de numire a şefului Parchetului General şi a procurorilor-şefi, Dorneanu a evitat să răspundă. 

„Pentru altă serie de texte am respins ca neîntemeiate textele. După ce vom adopta decizia, probabil se va redacta şi o opinie separată şi se va trimite ulterior Parlamentului pentru a fi reformulată La admiteri majoritatea am fost în unanimitate, iar la respingeri au fost voturi cu majoritate de voturi”, a mai spus preşedintele CCR. 


Pe ordinea de zi a CCR se află în pronunţare dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, formulată de 56 de deputaţi PNL şi dosarul privind obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară şi a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, obiecţie formulată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De asemenea, CCR ar urma să se pronunţe asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, formulată de 52 deputaţi PNL. 

 
"Dosarele care vizează statutul magistraţilor şi organizarea CSM le-am amânat pe 30 ianuarie”, anunţa, în 23 ianuarie, preşedintele CCR, Valer Dorneanu.
 
Curtea Constituţională a admis atunci obiecţia de neconstituţionalitate formulată de 29 de senatori PNL, respectiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi a constatat că dispoziţiile art.I pct.2, 4, 29 şi 61 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară sunt neconstituţionale. ”Decizia constă în respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate extrinseci, care vizau constituirea comisiei parlamentare şi modul de luare în dezbatere a acelor amendamente care proveneau de la Consiliul Legislativ şi de la organizaţii profesionale, spunând că acele amendamente sunt însuşite de comisie şi Parlament. Am admis patru puncte din textele concrete pe care le-au criticat autorii sesizărilor noastre”, a explicat preşedintele CCR, Valer Dorneanu
 
Totodată, CCR a decis că înfiinţarea secţiei pentru anchetarea procurorilor şi judecătorilor este constituţională.
 
În 29 decembrie 2017, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a sesizat Curtea Constituţională, considerând că opt articole din Constituţie sunt încălcate prin modificările adoptate de Parlament la legea privind organizarea instanţelor şi parchetelor şi legea privind organizarea şi funcţionarea CSM.
 
Prima sesizare făcută de ICCJ se referă la Statutul magistraţilor. Documentul este semnat de 89 de magistraţi care spun că modificările votate de Parlament încalcă 14 articole din Constituţie.
 
O altă sesizare se referă la înfiinţarea Parchetului special pentru investigarea judecătorilor şi procurorilor, ICCJ apreciind că se încalcă principiul egalităţii în faţa legii, deoarece magistraţii ar deveni singura categorie profesională din România cu un parchet dedicat. O gravă încălcare a Constituţiei este considerată alegerea preşedintelui CSM doar prin votul judecătorilor aleşi în Consiliu, iar a vicepreşedintelui doar de către procurorii membri.
 
De asemenea, ICCJ consideră că verificarea, de către comisiile parlamentare de control al serviciilor secrete, a declaraţiilor date de magistraţii aleşi în CSM, conform cărora nu sunt ofiţeri acoperiţi sau colaboratori, încalcă separaţia puterilor în stat.
 
Procurorul general Augustin Lazăr se declara convins că judecătorii Curţii Constituţionale vor da o decizie "istorică” asupra sesizărilor privind modificarea legilor Justiţiei.
 
"Ministerul Public în continuare este foarte atent, urmăreşte cu cea mai mare atenţie procedura de verificare a constituţionalităţii acestor legi. Am pus la dispoziţia instituţiilor competente toate suspiciunile de neconstituţionalitate pe care le-am avut şi avem convingerea că se va da o decizie de către Curtea Constituţională, una care va fi de referinţă, fără îndoială o decizie istorică cred că va fi, şi Curtea Constituţională cred că va da o soluţie înţeleaptă într-un caz care se află în atenţia opiniei publice româneşti”, a spus Augustin Lazăr, săptămâna trecută, la intrarea la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii.
 
De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a spus, la prima şedinţă CSM din acest an, că are speranţa şi încrederea că CCR va judeca cu multă obiectivitate sesizările asupra modificărilor la legile justiţiei,  şeful statului spunând că aceste modificări au fost adoptate printr-o procedură neclară, ad-hoc, cu "pumnul în gura opoziţiei” şi sub presiunea timpului.
 
În 22 ianuarie, şi USR a anunţat că a depus la Curtea Constituţională o contestaţie pe cele trei legi ale justiţiei, liderul formaţiunii, Dan Barna, spunând că juriştii USR au descoperit şi alte motive de neconstituţionalitate faţă de cele sesizate deja de ICCJ şi PNL.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: