Curtea Constituţională sesizează Comisia de la Veneţia referitor la „atacurile virulente“ la adresa CCR. Precizările lui Valer Dorneanu

Curtea Constituţională a României a anunţat marţi seară că a decis sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva sa.

Potrivit unui comunicat de presă publicat pe site-ul CCR, „plenul Curţii Constituţionale a României, întrunit la data de 5 mai 2018, a hotărât, cu unanimitate de voturi, în prezenţa tuturor membrilor săi, sesizarea Secretarului General al Consiliului Europei, a Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) şi a Preşedintelui Conferinţei Curţilor Constituţionale Europene în legătură cu atacurile virulente declanşate împotriva Curţii Constituţionale, prin care unii reprezentanţi ai unor autorităţi publice, precum şi ai unor partide parlamentare au discreditat şi delegitimat autoritatea acestei instituţii fundamentale a statului - garantul supremaţiei Constituţiei - fiind pusă sub semnul îndoielii obligativitatea deciziilor sale, fiind făcute chiar îndemnuri adresate populaţiei şi Preşedintelui statului să nu respecte şi să nu pună în aplicare Decizia Curţii Constituţionale nr.538 din data de 30 mai 2018, privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională între Ministrul Justiţiei, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte, în principal, şi între Guvernul României şi Preşedintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului. Plenul Curţii Constituţionale a considerat că aceste acţiuni sunt de natură să pună în pericol democraţia, statul de drept şi funcţionarea justiţiei constituţionale.“

Tot marţi, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a făcut publice, pe site-ul instituţiei, o serie de precizări referitoare la acuzele aduse Curţii:

a) Potrivit prevederilor art.147 alin.(4) din Constituţie, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii de la data publicării lor în Monitorul Oficial al României şi au putere numai pe viitor. Din acest text rezultă cu prisosinţă că obligaţia respectării întocmai a deciziilor Curţii Constituţionale este generală, vizând toate autorităţile publice, toate instituţiile publice, toţi cetăţenii şi întreaga societate.

b) Cu privire  la numirea domnului judecător Petre Lăzăroiu. Domnia sa a fost numit de Preşedintele României (atunci, domnul Traian Băsescu), în temeiul art.142 alin.(3) din Constituţie şi al art.68 alin.(3) din Legea nr.47/1992, pe o perioadă de 9 ani, care expiră în anul 2019. Anterior, domnul Petre Lăzăroiu a mai exercitat această funcţie în perioada 16.09.2008 - 8.06.2010, pe un rest de mandat al fostului judecător Petre Ninosu, care decedase. Prevederile art.68 alin.(3) la care ne-am referit stabilesc că, în cazul în care perioada pentru care a fost numit noul judecător este mai mică de 3 ani (cum este cazul în speţă), acesta va putea fi numit, la reînnoirea Curţii Constituţionale, pentru un mandat complet de 9 ani. Acest text este în vigoare şi se bucură în continuare de prezumţia de constituţionalitate.

O prezumtivă (dar nerealistă) schimbare a statutului său n-ar putea avea consecinţe decât pe viitor şi n-ar afecta deciziile pronunţate anterior de Curte. De altfel, ceea ce  este amuzant la actualii critici ai mandatului colegului meu este că, aceştia ştiau şi atunci despre condiţiile numirii (având în vedere responsabilitatea pe care o aveau), dar nici la acea data şi nici ulterior, timp de 8 ani, n-au comentat sau contestat numirea.

Cu privire la invocarea, cu scopul delegitimării mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu, a Deciziei Curţii Constituţionale nr.136 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.383 din 04.05.2018, menţionez că aceasta priveşte o lege de modificare şi completare a Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, nepromulgată şi declarată neconstituţională şi care, în prezent, se află în procedura parlamentară de reexaminare. În plus, aceasta se referă la alte circumstanţe decât cele specifice mandatului domnului judecător Petre Lăzăroiu.

c) În ceea ce priveşte aşa-zisa incompatibilitate a preşedintelui Curţii Constituţionale ca urmare a faptului că ginerele său ar fi un "general penal" din ministerul de interne, menţionez că fiica mea este căsătorită de 25 de ani, dar nici eu, nici ea nu ştiam că soţul ei este general la Interne, fiind convinşi amândoi că ginerele meu este inginer tipograf. Stimaţi "scriitori", nici eu şi nici fiica mea nu-l cunoaştem pe domnul general. Menţionez, de asemenea, că nici înaltul funcţionar din aparatul Camerei Deputaţilor (declarat şi acesta, în subsidiar, ca "ginere" al meu), nu deţine această calitate, fiind, la rândul său, căsătorit de mulţi ani.

Sesizarea transmisă de CCR instituţiilor europene vine în contextul deciziei privind obligarea preşedintelui României de a o demite pe Laura Codruţa Kovesi de la şefia DNA. Această decizie a stârnit controverse majore şi a atras multe critici şi acuze la adresa Curţii. De asemenea, după această decizie controversată, în presă au apărut informaţii despre o posibilă situaţie de încălcare a Constituţiei chiar de către CCR, referitoare la mandatul unuia dintre judecătorii săi care ar depăşi limita de 9 ani.