UPDATE CCR: Există un conflict între Parlament şi Ministerul Public, dar şi între Curtea Supremă şi celelalte instanţe, pe tema protocoalelor SRI

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Adevarul
FOTO Adevarul

Curtea Constituţională a României (CCR) a admis, miercuri, sesizarea preşedintelui Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, Curtea Supremă şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, pe tema protocoalelor de colaborare cu SRI din 2009 şi 2016

Decizia instanţei a fost luată cu majoritate de voturi, şase voturi fiind „pentru” şi trei „împotrivă”, potrivit G4Media.

Potrivit CCR, decizia nu produce efecte asupra sentinţelor pronunţate până acum, ci instanţele şi Parchetul General vor verifica doar cauzele aflate în curs (urmărire penală şi trimitere în judecată) şi vor stabili în ce măsura s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi calitatea organului de urmărire penală.

Este vorba, asadar, despre cauzele aflate in curs de solutionare, asupra carora nu s-a luat o decizie definitiva.

"Inalta Curte de Casatie si Justitie si celelalte instante judecatoresti, precum si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si unitatile subordonate vor verifica in cauzele pendinte, in ce masura s-a produs o incalcare a dispozitiilor referitoare la competenta materiala si dupa calitatea persoanei a organului de urmarire penala, si vor dispune masurile legale corespunzatoare", se arata in comunicatul CCR, citat de Mediafax.

„Decizia CCR nu invalidează toate hotărârile pronunţate de instanţe. Era dezastruos să atace principiul autorităţii lucrului judecat şi să invalideze astfel aceste sentinţe. Decizia va rămâne la latitudinea instanţelor. Vom vedea care sunt efectele şi, eventualele surprize, ale acestei decizii. CCR a admis sesizarea lui Dragnea, căci este sesizarea lui în fapt, însă nu cred că a ajuns acolo unde a vrut puterea, în a desfiinţa toate sentinţele date”, a declarat Stelian Ion, deputat din partea USR. 

„Înţeleg şi aştept şi eu decizia şi motivarea, că sesizarea pe care eu am făcut-o s-a admis, am făcut-o în numele Camerei Deputaţilor. Probabil, la instanţă trebuie fiecare să vadă dacă actele materiale au fost făcute conform Codului de procedură penală. Practic, acele probe care au fost făcute incorect şi dosarele care au fost făcute incorect, cu încălcarea Codului de procedură penală, reprezintă o nulitate”, a declarat Florin Iordache. „Eu mi-am propus (in pledoaria de la CCR - n.red.) ca toate aceste acte de urmarire penala, facute nelegal, sa fie declarate nelegale si in aceste conditii in acele dosare discutam de o nulitate a acelor acte. Discutam de niste nulitati absolute”, a completat deputatul PSD, într-o intervenţie la postul Digi24.

Minuta Curţii Constituţionale: 

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – PÎCCJ şi Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ şi Serviciul Român de Informaţii a protocolului nr. 00750 din 4 februarie 2009, precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii.

Admite sesizarea şi constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – PÎCCJ şi Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – PÎCCJ şi Serviciul Român de Informaţii a protocolului nr. 09472 din 8 decembrie 2016 doar cu privire la dispoziţiile art. 6 alin. 1, art. 7 alin 1 şi art. 9, precum şi precum şi de exercitarea, în mod necorespunzător a controlului parlamentar asupra Serviciului Român de Informaţii.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public – PÎCCJ şi unităţile subordonate – vor verifica în cauzele pendinte în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile legale corespunzătoare.

Protocolul din 2016, doar parţial neconstituţional

Judecătorii constitutionali au stabilit că doar articolele 6, alin. (1), art 7, (alin 1) şi art. 9 din acest act de colaborare sunt neconstitutionale. Acestea sunt prevederile articolelor declarate neconstituţionale.

"Art. 6 - (1) Parchetul comunica, in mod operativ, nu mai tarziu de 60 de zile lucratoare de la data inregistrarii sesizarii la Parchet, modul de valorificare a sesizărilor primite de la Serviciu, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicită informatii suplimentare in legatura cu cauza.

Art.7 - (1) La solicitarea Serviciului, Parchetul asigure consultanta, prin specialistii proprii, in ce priveste activitatile ce fac obiectul cooperării.

Art.9 - (1) Parchetul pune la dispoziţia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date si informatii care, prin natura lor, prezinta interes pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa securităţii naţionale.

-(2) Parchetul pune la dispozitia Serviciului datele si informatiile referitoare la implicarea personalului acestuia in pregătirea sau savarsirea de infractiuni, dacă prin aceasta nu se impiedică sau ingreunează aflarea adevarului in cauza", sunt articolele neconstitutionale.

Parchetul General ia act de decizia CCR

Parchetul General a luat act de decizia CCR de miercuri, anunţând că va identifica soluţiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare.

„Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituţia României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate şi analizate soluţiile optime în vederea dispunerii   măsurilor legale corespunzătoare”, a anunţat PG, printr-un comunicat de presă.

Decizia a fost amânată de mai multe ori până acum. 

La şedinţa din 28 noiembrie 2019, Curtea Constituţională a dezbătut cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlamentul României pe de o parte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, declanşat de semnarea a două protocoale între Ministerul Public – şi Serviciul Român de Informaţii, cerere formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor. 

După audierea părţilor, judecătorii constituţionali au decis amânarea pronunţării având nevoie de timp pentru a delibera.

Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională pe 8 octombrie, fiind semnată de către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, căruia preşedintele Camerei, Liviu Dragnea, i-a delegat atribuţiile în aceeaşi zi.

Pe 24 august, Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, a publicat, pe pagina sa de Facebook un protocol încheiat între Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) şi Serviciul Român de Informaţii (SRI) în 7 decembrie 2016. 

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite