Curtea Constituţională, pusă la punct de Curtea Supremă. Cum a vrut CCR să se judece singură

Curtea Constituţională a României a încercat fără succes să se sesizeze într-un proces pierdut la Curtea de Apel Bucureşti după ce a încercat să elimine de la publicarea în Monitorul Oficial opiniile recurente. Judecătorii Curţii Supreme au respins cererea de sesizare a CCR pe motiv că s-ar încălca principiul că nimeni nu poate fi judecător în propria cauză.

Avocata Elenina Nicuţ  a demonstrat în faţă unui judecător al Curţii de Apel Bucureşti că CCR a încălcat propria lege de funcţionare - Legea 47/1992 şi articolul 31 din Constituţie - Dreptul la informaţie, atunci când a dat o hotărâre privind regulile de redactare a opiniei separate sau concurente. În timpul procesului, CCR a solicitat Curţii de Apel Bucureşti să sesize chiar CCR cu o excepţie de neconstituţionalitate privind un articol din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, după cum scrie publicaţia Ziare.com.

Pe 20 iunie 2018, Curtea de Apel Bucureşti a respins această sesizare că inadmisibilă, iar CCR a contestat decizia, însă Curtea Supremă a respins că nefondat recursul pe 7 noiembrie 2018, arătând în motivare că "excepţia invocată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate."

Nimeni nu este judecator in propriul sau proces

Curtea Supremă observă că prin admiterea cererii de sesizare a Curţii Constituţionale s-ar încalcă dreptul la un proces echitabil, aşa cum este consacrat în art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului, precum şi principiul că nimeni nu poate fi judecătorul propriei sale cauze. Judecătorul arată că dreptul la un proces echitabil nu ar fi respectat, fiind înfrântă egalitatea de arme dintre părţile litigante, în condiţiile în care CCR s-ar află în postura de a impune o interpretare a legii, ce ar influenţă în mod decisiv soluţia din propriul proces.

„Prima instanţa a respins cererea de sesizare a Curţîi Constituţionale, că inadmisibilă, reţînând, în esenţă, că parată nu are un interes legitim în susţinerea acestui demers, având în vedere că în ipoteza în care cererea de sesizare cu excepţia de neconstituţionalitate ar fi admisă, efectul imediat ar fi încălcarea drepturilor procesuale ale părţii adverse, practic, parată fiind în situaţia privilegiată de a invalida din conţinutul unui text de lege interpretarea ce nu ii este favorabilă, în condiţiile în care ea este parte litigantă in acea cauza", arată ÎCCJ, potrivit sursei citate.

Curtea Supremă precizează că în litigiile având că obiect excepţii de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională funcţionează că un terţ investit cu o funcţie judiciară specifică, în acest caz, de a exercită controlul de constituţionalitate asupra legilor posterior intrării lor în vigoare, în situaţia invocării pe cale incidentala în faţă unei instanţe de judecată a neconstituţionalităţii unei sau unor prevederi dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă de guvern.

"În cauza de faţă, dând curs pretenţiei Curţii Constituţionale de a se pronunţă ea însăşi asupra câmpului de aplicare al art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, text aplicabil speţei, în care are calitate de parte litigantă, s-ar anula neutralitatea specifică exerciţiului funcţiei judiciare pe care o posedă Curtea Constituţională şi ar plasa-o în poziţia de a fi judecătorul propriei cauze, contrar lui nemo iudex - normă generală de drept cu caracter imperativ şi inderogabil", se arată în motivarea citată de Ziare.com.

Procesul

Elenina Nicuţ s-a adresat instanţelor de judecată după ce, în 22 iunie 2017, regulamentul CCR a fost modificat, iar opiniile concurente formulate la Deciziile 304/2017 şi 392/2017 (cu privire la Legea 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi cea privind infracţiunea de abuz în serviciu - n.red.) au fost eliminate din Monitorul Oficial. Curtea de Apel Bucureşti a decis că cele două opinii separate să fie publicate pe site-ul CCR şi trimise la publicare în Monitorul Oficial.

Decizia Curţii de Apel Bucureşti a fost contestată la Înalta Curte.