UPDATE Curtea Constituţională: funcţionarii publici trimişi în judecată vor fi suspendaţi din funcţii până la o sentinţă definitivă

UPDATE Curtea Constituţională: funcţionarii publici trimişi în judecată vor fi suspendaţi din funcţii până la o sentinţă definitivă

Preşedintele Klaus Iohannis

Curtea Constituţională a României a stabilit că funcţionarii publici trimişi în judecată vor fi suspendaţi din funcţii până la o sentinţă definitivă. CCR a reluat , marţi, dezbaterea sesizării preşedintelui Klaus Iohannis referitoare la legea care menţine abrogarea suspendării funcţionarilor publici trimişi în judecată.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Curtea Constituţională a României (CCR)  a dezbătut, marţi, sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis cu privire la legea care menţine abrogarea suspendării funcţionarilor publici trimişi în judecată. 

Magistraţii CCR au stabilit că legea este neconstituţională, astfel încât funcţionarii publici trimişi în judecată rămân suspendaţi.

Mai exact, preşedintele nu era de acord cu articolul care abrogă prevederea potrivit căreia funcţionarii publici sunt suspendaţi din funcţie în cazul în care sunt trimişi în judecată chiar şi pentru acuzaţii grave cum ar fi infracţiunile contra umanităţii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, ori a unor fapte de corupţie.
 
Măsura suspendării este valabilă până la soluţionarea dosarului, iar dacă magistraţii dispun achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea încetează, iar funcţionarul îşi reia activitatea deţinută anterior şi îi sunt achitate drepturile salariale aferente perioadei de suspendare. Măsura suspendării din funcţie este prevăzută şi se aplică cu succes şi în legile specifice altor categorii cum ar fi aleşii locali, notarii publici, practicienii în insolvenţă, magistraţii, grefierii, dar şi a altor categorii de salariaţi. 
 
Standarde la ocuparea funcţiei publice
 
Iohannis susţine că abrogarea acestei prevederi ar încălca Constituţia şi şi-a argumentat afirmaţia prin invocarea jurisprudenţei CCR. Măsura suspendării, susţine acesta, este necesară pentru protejarea autorităţii sau a instituţiei publice faţă de pericolul continuării activităţii ilicite şi al extinderii consecinţelor infracţiunilor care ar fi fost săvârşite de către funcţionar.
 
De asemenea, funcţia publică impune standarde înalte privind integritatea şi deontologia funcţionarului public. Abrogarea acestei prevederi ar afecta profund încrederea cetăţenilor în instituţii, subliniază Iohannis. „Nu se pune problema nerespectării prezumţiei de nevinovăţie, care va trebui însă respectată pe tot parcursul desfăşurării întregului proces penal pornit împotriva respectivului funcţionar public”, arată Klaus Iohannis. 
 
Proiectul legislativ
 
Şapte parlamentari UDMR şi un senator PSD au demarat în iunie 2015 modificările la Legea privind statutul funcţionarilor publici. În prima variantă, proiectul legislativ propunea ca după trimterea funcţionarului public, suspendarea raportului de serviciu să fie opţională şi nu obligatorie. 
 
În aceasta variantă a trecut şi de Senat. Modificarea cu abrogarea a venit în iunie 2016, la Camera Deputaţilor. Legea a fost trimisă în Parlament de Iohannis pentru reexaminare şi a intrat din nou în dezbaterea parlamentară. Camera Deputaţilor a retrimis-o preşedintelui, în vederea promulgării, la data de 25 noiembrie 2017, în aceeaşi formă ca prima oară. 
 
În paralel cu acest proiect, cinci senatori au iniţiat un alt proiect legislativ chiar pe această prevedere. Este vorba de senatorul Eugen Teodorvici (PSD), Mircea-Vasile Cazan (PNL), Răducu-George  Filipescu  (PNL), Attila-Zoltán Cseke (UDMR) şi Vasile-Cristian Lungu (PMP). Aceştia arată că în Codul Muncii suspendarea raportului de serviciu este prevăzută în cazul arestării preventive, iar în cazul Statutului aleşilor locali, al primarilor sau al consilierilor judeţeni aceasta intervine în situaţia în care nu sunt respectate termenele legale în cazul declaraţiilor privind intersele personale. 
 
„Susţinem ca toţi cetăţenii care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei instituţii publice, indiferent dacă au calitatea de funcţionar public, înalt funcţionar public, personal contractual ori ales local trebuie să beneficieze de tratament egal în faţa legii şi a autorităţilor locale”, se arată în expunerea de motive. Proiectul a fost respins de Senat, pe 30 octombrie, deoarece s-a considerat că această modificare a fost făcută în proiectul trimis lui Iohannis. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările