Curtea Constituţională: există abuz în serviciu doar când se încalcă o lege sau o ordonanţă de urgenţă

Curtea Constituţională: există abuz în serviciu doar când se încalcă o
lege sau o ordonanţă de urgenţă

Curtea Constituţională a motivat decizia privind abuzul în serviciu

Curtea Constituşţională a stabilit că incriminarea unui funcţionar public pentru abuz în serviciu se poate face doar dacă acesta încalcă o lege promulgată de preşedinte sau o Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului. Nu şi dacă funcţionarul încalcă o hotărâre de Guvern sau alte reglementări secundare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Constituţională a motivat miercuri decizia într-una din cele mai mediatizate teme de discuţii publice: infracţiunea de abuz în serviciu. Este vorba de definiţia  infracţiunii, despre care judecătorii au spus că este constituţională în măsura în care „executarea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu”, din definiţia din Codul Penal, înseamnă „prin încălcarea legii”.

Curtea Constituţială a explicat miercuri că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată „numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului”. Astfel, vor răspunde penal doar funcţionarii publici care vor încălca legile sau ordonanţele, nu şi în hotărârile de guvern sau alte reglementări secundare, cum ar fi încălcarea fişei postului, ordin ministerial, ordin de prefect, caiet de sarcini etc.

„Comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (...) neputând fi dedus, eventual, din raţionamente ale judecătorului de natură să substituie normele juridice", se arată în motivare. Curtea arată că că nu pot fi substituite legilor reglementări interne dintr-o unitate sau alta, fişe de post sau alte contracte individuale care stabilesc ordine de îndeplinire a unor atribuţii de serviciu. „S-ar ajunge la situaţia ca în cazul infracţiunii de abuz în serviciu elementul material al acesteia să fie configurat atât de legiuitor, Parlament sau Guvern, cât şi de alte organe, inclusiv persoane juridice de drept privat, în cazul fişei postului, ceea ce nu este de acceptat în sistemul juridic de drept penal", au motivat judecătorii.

Problema „funcţionarului public”

Curtea mai  arată însă că, în actuala formă, abuzul în serviciu se aplică într-un sens larg, fără a stabili, de exemplu, o anumită valoare a pagubei de la care fapta devine infracţiune şi nici nu este definit „funcţionarul public” în sensul restrictiv al legii, ci în sens larg. „Sfera subiecţilor activi în cazul infracţiunii de abuz în serviciu excedează sferei persoanelor care au calitatea de funcţionari publici în sensul legii penale”, arată Curtea Constituţională. „Curtea constată că, în prezent, orice acţiune sau inacţiune a persoanei care se circumscrie calităţilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei săvârşite, poate intra în sfera normei de incriminare. Această constatare determină Curtea să aibă rezerve în a aprecia că aceasta a fost voinţa legiuitorului când a incriminat fapta de abuz în serviciu”, îşi arată rezervele Curtea Constituţională.

Excepţia VIP-urilor

Fosta şefă DIICOT - Alina Bica, fostului preşedinte CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa - Nicuşor Constantinescu sunt doar câţiva dintre cei inculpaţi de DNA care s-au plâns la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu e prea vag definită, deci neconstituţională. Curtea Constituţională (CCR) a conexat toate dosarele în care s-a cerut dezincriminarea abuzului în serviciu.

Cea care a dat tonul sesizărilor CCR a fost Alina Bica. În martie 2016, ea a ridicat, în faţa unui complet al Instanţei Supreme, excepţia de neconstituţionalitate a două prevederi legale prin care este incriminat abuzul în serviciu, principala acuzaţie ce i se aduce în dosarul ANRP.
Astfel, fosta şefă a DIICOT a acuzat de neconstituţionalitate atât formularea actuală din Codul Penal abuzului în serviciu, cât şi varianta agravantă prevăzută de Legea specială anticorupţie nr. 78/2000.

Bica a susţinut că cele două articole sunt formulate mult prea vag, sunt lipsite de claritatea necesară pentru ca un funcţionar public să-şi regleze comportamentul astfel încât să nu rişte sancţiuni penale.

După ce au amânat de două ori să dea o decizie, la 15 iunie judecătorii constituţionali s-au pronunţat: infracţiunea de abuz în serviciu este parţial neconstituţională.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările