Curtea de Apel Bucureşti a redus pedeapsa pe care a primit-o Hoa Le Duc, şeful mafiei vietnameze din România, de la 15 la 6 ani de închisoare

Sentinţa scandaloasă a fost dată la începutul lunii martie

O nouă sentinţă scandaloasă la Curtea de Apel Bucureşti. Magistraţii de aici au decis la începutul lunii reducerea pedepselor cu închisoarea de la 15 ani la 6 ani în cazul mai multor cetăţeni chinezi şi vietanmezi acuzaţi de constituire unui grup infracţional organizat, spălare de bani şi evaziune fiscală. Printre cei care au beneficiat de clemenţa magistraţilor se numără vietnamezul Hoa Le Duc, considerat „Liderul mafiei asiatice în România”.

Curtea de Apel Bucureşti a redus drastic condamnările date în 2013 de Tribunalul Bucureşti.

Sentinţa Curţii de Apel Bucureşti

Hoa Le Duc, 6 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 15 ani.
Pham Trong Dung, 6 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 15 ani.
Zheng Weiming, 6 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 15 ani.
Pham Quang Viet, 5 ani închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 15 ani.
Zheing Guifu, 5 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 10 ani.
Qin Ping, 5 ani închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 10 ani.
Ngo Trong Tu, 3 ani şi 8 luni închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 7 ani.
Eugen Cristea, 4 ani de închsioare.  Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 7 ani.
Ngo Trong Tu, 3 ani şi 8 luni de închisoare.  Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 7 ani.
Xinyi Wang, 4 ani de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 6 ani.
Enache Gheorghe Cristian, 3 ani şi 4 luni de închisoare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 5 ani.
Liu Zhiwei nu a făcut apel, pedeapsa neschimbată. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 5 ani.
Zheng Wenwu, 1 an cu cu suspendare. Tribunalul Bucureşti ăi dăduse aceeaşi pedeapsă.
Vasile Badika, 2 ani cu suspendare. Tribunalul Bucureşti îl condamnase iniţial la 3 ani cu suspendare.

Sechestru pe imobile şi barele de aur

Judecătorii au dispus menţinerea sechestrului asigurator asupra mai multor bunuri şi terenuri aparţinând vietnamezului Hoa Le Duc. Câteva zeci de terenuri, spaţii comerciale şi imobile situate în localităţile Găneasa, Pipera, Voluntari şi Bucureşti sunt puse sub sechestru asigurator de procurorii DIICOT. De asemenea, s-a decis confiscarea mai multor sume de sute de mii euro dar şi a „7 bare din aur, cu masa totală brută de 557,52 grame, ridicate de la domiciliul inculpatului”

Le Duc este unul dintre cei mai vechi vietnamezi din România, în prezent fiind preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Vietnamezi din ţara noastră, cu importante conexiuni în rândul mediului de afaceri. La rândul său, Zheng Weiming este membrul unei importante familii chineze ce are afaceri în România. Hoa Le Duc a devenit cunoscut după ce a apărut într-o fotografie de grup alături de Georgeta Barbălată, fosta judecătoare de la instanţa supremă trimisă în judecată într-un dosar al DNA. Ea este acuzată de divulgarea unor informaţii secrete după ce ar fi avertizat un ofiţer al DGIPI că telefoanele sale sunt ascultate. Ea emitea inclusiv autorizaţii de interceptare pentru mandatele pe siguranţă naţională.

Acuzaţiile DIICOT

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiuni lor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) susţineau în rechizitoriul din 2011 că gruparea lui Hoa Le Du car fi scos din ţară, în perioada 2006 – 2010, aproape  400 de milioane de dolari. Ei au fost trimişi în judecată pentru un prejudiciu mai mic, de 4 milioane de lei, pentru perioada mai mică cât timp au fost monitorizaţi de DIICOT.
 

Potrivit rechizitoriului, cei trimişi în judecată nu se cunoşteau între ei. În schimb, vorbeau la telefon şi schimbau scurte mesaje pe internet. Astfel, pentru a primi bani din România, membrii reţelei trimiteau o fotografie în format .jpg, denumirea acesteia fiind salvată cu un anumit număr. De exemplu, "32 jpg" reprezenta un cod care era înmulţit cu o mie pentru a rezulta valoarea dispoziţiei de plată, după ce banii erau trecuţi peste graniţă. Facturile pentru mărfurile din China trebuiau completate de furnizori, dar ele erau falsificate la Bucureşti şi ajungeau la Constanţa prin intermediul unei firme de transport la care soţia lui Le Duc, Mariana, este acţionar majoritar.

Personaje sus-puse

Banii rezultaţi din afacerile chinezilor din "Dragonul Roşu" erau colectaţi de QinPing, Zheng Weiming şi Eugen Cristian Gheorghe. Ulterior, prin intermediul lui Cristian Enache şi Nicolae Zincă, erau aduşi la biroul lui Hoa Le Duc. Acesta din urmă "este unul dintre cei mai vechi cetăţeni vietnamezi din România, fiind preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Vietnamezi din ţara noastră. Zheng Weiming este un om de afaceri din China, fiind membru al unei importante familii din această ţară, care are afaceri în România, respectiv familia Zheng. Această familie are un rol esenţial în dezvoltarea Complexului Comercial Dragonul Roşu, membrii acesteia fiind asociaţi în cadrul societăţii ce a dezvoltat acest complex", se arată în rechizitoriul procurorilor.

Odată ajunşi la Le Duc, banii erau ambalaţi în pachete de câte 30.000 de dolari sau euro. Cel care coordona transportul sumelor în afara ţării este vietnamezul Ngo Trong Tu. Astfel, când era anunţat că a fost strânsă o sumă care să justifice un transport, îl contacta telefonic pe basarabeanul Vasily Badika. Acesta se deplasa până la Galaţi, unde se întâlnea cu Enache şi Zincă şi prelua pachetele de valută. Ulterior, banii erau transportaţi în maşina lui Badika peste graniţa dintre România şi Republica Moldova. Odată ce pachetele ajungeau pe teritoriul Republicii Moldova, Ngo Trong Tu îi trimitea lui Badika un SMS cu numărul de telefon al persoanei care trebuia să treacă banii în Ucraina. După ce banii erau plasaţi peste graniţă de cetăţeanul basarabean, acesta îi preda lui "Serioja", cel care se ocupa de transportul sumei pe teritoriul Ucrainei.

Mesaje codificate

De exemplu, pe 16 ianuarie 2010, Ngo Trong Tu transmite mesajul "0.05 + 0.39". "Suma ce a fost spălată prin acest transport se obţine prin înmulţirea datelor din mesaj cu "1.000.000". Astfel, au fost scoase în afara ţării, în mod ilegal, sumele de 50.000 euro şi 390.000 dolari", se mai arată în rechizitoriu.
În anul 2006, Hoa Le Duc ar fi scos din ţară 83 de milioane de dolari. În perioada 2007 – 2010, aceeaşi organizaţie ar fi "externalizat" 273 de milioane de dolari şi 33 de milioane de euro. În 2010, Hoa Le Duc a fost trimis în judecată, fiind arestat într-un alt dosar şi acuzat de infracţiuni similare.

Drumul milioanelor de dolari către China trecea pe la Galaţi

În 2010, pe 17 februarie, în punctul de trecere a frontierei ,,Galaţi Rutier", Vasile Badika a fost oprit de poliţiştii judiciari şi i s-au găsit în maşină douăsprezece pachete cu bani, nouă a câte 30.000 de dolari şi alte trei pachete care conţineau, în total, 200.000 de euro.

"Deoarece sumele în cauză erau foarte bine ascunse, în locuri special amenajate în autoturismul folosit de Badika, la prima percheziţie a autoturismului în cauză au fost identificate doar patru pachete a câte 30.000 de dolari. În urma audierii lui Nicolae Zincă şi a lui Badika, a rezultat că în autoturism mai erau ascunse alte opt pachete, astfel că, la percheziţia efectuată ulterior, au fost identificate aceste pachete, respectiv cinci a câte 30.000 de dolari şi trei pachete a 200.000 de euro", se arată în rechizitoriul anchetatorilor. Prin această metodă, în numai o lună, afaceriştii au scos din ţară, prin intermediul a şase transporturi, 921.000 de euro şi 1.780.000 de dolari.

Comision de "cărăuş": 500 de euro şi 675 de dolari

Pentru fiecare transfer efectuat, Badika primea un procent din suma transportată, în acest caz fiind vorba de 500 de euro şi 675 de dolari. Gruparea organizată de Le Duc nu ducea banii până în China. Înainte de fiecare transport, Ngo Trong Tu transmitea unei persoane neidentificate, care folosea un număr din Ucraina, un mesaj codificat, în care se comunicau sumele de bani ce urmează a fi transferate.

Banii ajungeau în conturile personale

După ce valuta ajungea în Ucraina, acesta era introdusă în sistemul bancar. Folosind Baltik Internaţional Bank din Letonia, indivizi necunoscuţi transferau sumele în conturile dorite. Se realizau astfel cele trei etape ale procesului de spălare a banilor: "plasare, stratificare şi integrare, fapt ce făcea imposibil de stabilit o legătura între locul (contul) în care ajungeau în final şi sursa de provenienţă", precizează documentele procurorilor.