Curtea de Apel Bucureşti despre  ordonanaţa lui Toader: neclară, încalcă Constituţia, discriminează şi retroactivează

Curtea de Apel Bucureşti despre  ordonanaţa lui Toader: neclară, încalcă Constituţia, discriminează şi retroactivează

Tudorel Toader FOTO gov.ro

Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti care au sesizat Curtea Constituţională cu privire la Ordonanţa de Urgenţă pentru modificărea Legilor Justiţiei argumentează că aceasta încalcă mai multe articole din Constituţie şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).

Ştiri pe aceeaşi temă

În motivarea sesizării de neconstituţionalitate, magistraţii indică mai multe puncte problematice cu OUG adoptată de Executiv. În primul rând, nu este motivată situaţia extraordinară care ar justifică emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru a impune condiţia pentru numirea că procuror în cadrul DNA; apoi, prevederile OUG încalcă mai multe articole din Constituţie şi retroactiveaza în cazul procurorilor DNA;în plus, este neclar temeiul instituirii unui tratament juridic inegal între procurorii DNA şi DIICOT cu privire la condiţiile de numire; normă este neclară; prevederile OUG încalcă jurisprudenţa CEDO. Nu în ultimul rând, procurorii DNA sunt puşi în situaţia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor, după cum informează publicaţia Ziare.com.

Concluziile privind neconstituţionalitatea OUG 92/2018 aparţin judecătorilor Ruxandra Grecu şi Corneliu-Bogdan Ion-Tudoran care au sesizat Curtea Constituţională îna cest caz.
 

Magistraţii susţin că unul dintre cele mai problematice articole ale ordonanţei retroactivează. Articolul în cauză, susţin cei doi judecători de la CAP Bucureşti, instituie în cazul procurorilor din DNA, DIICOT şi din Parchetul General o vechime în magistratură de minim 10 ani, pentru a rămâne în funcţiile pe care le ocupă. În plus, în cazul procurorilor DNA, aceştia ar fi trebuit să fi susţinut un concurs, în condiţiile în care prevederea a fost recent schimbată şi niciun procuror DNA nu a participat la o astfel de procedura. Pe cale de consecinţă, DNA ar fi pusă în incapacitatea de a funcţiona, în timp ce în cazul procurorilor DIICOT este menţinută doar prevederea unui interviu.

„Articolele criticate drept neconstituţionale încalcă şi dispoziţiile art. 131 alin. 1 şi art.132 alin. 1 din Constituţia României, prin punerea tuturor procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în incapacitate de a mai funcţiona la dată intrării în vigoare a OUG nr.92/2018. Procurorul este pus în situaţia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", se arată în motivarea sesizării de neconstituţionalitate, potrivit publicaţiei Ziare.com.
 
„Pentru a fi numiţi în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorii trebuie să nu fi fost sancţionaţi disciplinar, să aibă o bună pregătire profesională, o conduită morală ireproşabilă, cel puţin 10 ani vechime în funcţia de procuror sau judecător şi să fi fost declaraţi admişi în urmă unui concurs organizat de către comisia constituită în acest scop", se arată în OUG, în cazul DNA. Lucru pe care nu l-a făcut niciunul dintre procurorii care activează la DNA, deoarece legea nu prevedea o astfel de procedură până acum.
 
"Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie nu îşi mai pot desfăşura activitatea conform principiului legalităţii atâta vreme cât însăşi legea care le defineşte modul de numire în funcţie nu îndeplineşte standardele de calitate acceptabile din punct de vedere constituţional, încălcându-se astfel dispoziţiile art. 132 alin. 1 din Constituţia României", se arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
 
Urgenţa nu este identificată
 
Primul punct subliniat de magistraţi este că Guvernul, în susţinerea necesităţii emiterii acestui act normativ, nu justifică în niciun mod vreo situaţie extraordinară a cărei reglementare să nu poată fi amânată, iar urgenţă să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. De altfel, situaţia este similară şi în cazul articolului controversat, privind procurorii DNA. „Or, din întreagă expunere de motive a ordonanţei de urgenţă menţionate, instanţa nu a identificat situaţia extraordinară, cu caracter mare de abatere de la obişnuit, care nu depinde de voinţă Guvernului şi care ar fi constrâns astfel să reacţioneze prompt, prin impunerea condiţiei pentru numirea că procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţiei a susţinerii şi promovării unui concurs organizat de către o comisie constituită în acest scop", se arată în motivare, potrivit sursei citate.
 
Discriminare în cazul procurorilor DNA şi DIICOT
 
Pe de altă parte, instanţa apreciază că ar fi încălcat articolul 16 alin.1 (Cetăţenii sunt egali în faţă legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări - n.red.) din Constituţia României, deoarece se instituie un tratament inegal pentru situaţii similare.
 
"Tratamentul diferit al procurorilor pentru a fi numiţi în cadrul DNA, respectiv în cadrul DIICOT nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului şi trebuie să se justifice raţional, în respectul egalităţii cetăţenilor în faţă legii şi a autorităţilor publice, principiu exprimat în cuprinsul Deciziei nr.1 din 8 februarie 1994 a Curţii Constituţionale", susţine Curtea de Apel Bucureşti, potrivit sursei citate.
 
Judecătorii fac trimitere la procedura de concurs, în cazul procurorilor DNA, şi cea de evaluare, în cazul procurorilor DIICOT. „Curtea apreciază că nu există diferenţe calitative între cele două structuri astfel încât să se justifice diferenţierea de tratament juridic, mai ales în condiţiile existenţei unei simetrii în ceea ce priveşte procedura de numire şi revocare a procurorilor cu funcţii de conducere", se arată în motivare. Instanţa da exemplu, în cazul în care anchetă este coordonată de parchetul prim sesizat, că se poate ajunge în situaţia în care procurorii DIICOT şi DNA să instrumenteze aceleaşi cauze, indiferent că au promovat concurs sau interviu pentru accederea în funcţii.
 
Ordonanţă este retroactivă
 
În opinia instanţei, sunt încălcate dispoziţiile art.15 alin.2 din Constituţia României ("Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile" - n.red.), deoarece se dispune aplicarea imediată de noi exigenţe unor persoane care au îndeplinit condiţiile legale pentru ocuparea posturilor în cadrul DNA conform legii vechi.
 
"Din această perspectiva, OUG nr.92/2018 retroactiveaza, fiind în contradicţie cu articolul menţionat anterior", motivează magistraţii de la CAP Bucureşti.
 
"Normă este neclară"
 
Magistraţii arată în motivare că soluţia normativă stabilită prin OUG nr.92/2018 este criticabilă şi sub aspectul calităţii dreptului în sensul explicitat în jurisprudenţa CEDO, dând că exemplu cauzele Rotaru împotriva României şi Petra împotriva României. „Considerăm că normă este neclară în ceea ce priveşte abrogarea implicită a art. V din Legea nr. 207/2018, o dovadă în plus fiind şi intervenţia unei alte autorităţi, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii - Secţia pentru procurori, care la dată de 17 octombrie 2018 a emis Hotărârea nr. 491/2018 prin care a făcut o recomandare interpretativă a art. VII din OUG nr.92/2018", se arată în motivare.
 
Din perspectiva instanţei, articolele criticate drept neconstituţionale încalcă şi dispoziţiile art. 131 alin. 1 şi art.132 alin. 1 din Constituţia României, "prin punerea tuturor procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie în incapacitate de a mai funcţiona la dată întrării în vigoare a OUG nr.92/2018". "Procurorul este pus în situaţia de a nu mai putea reprezenta interesele generale ale societăţii şi apară ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor", susţine Curtea de Apel Bucureşti.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările