Decizie în dosarul atentatului dejucat la Târgu Secuiesc: condamnări pentru operaţiuni cu articole pirotehnice şi achitări pentru tentativă de atentat

Beke Istvan şi Zoltan Szocs

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dat, vineri, o primă decizie în dosarul atentatului care ar fi urmat să aibă loc la 1 decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cauză în care doi etnici maghiari sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României. Judecătorii i-au condamnat la închisoare pentru operaţiuni cu articole pirotehnice şi i-au achitat pentru tentativă de atentat.

UPDATE Beke Istvan Attila şi Zoltan Szocs, acuzaţi că au încercat să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei din 2015 de Ziua Naţională a României organizate la Târgu Secuiesc, au fost condamnaţi, vineri, la 11 luni şi, respectiv, 10 luni pentru operaţiuni cu articole pirotehnice şi achitaţi pentru acuzaţiile de tentativă şi instigare la atentat contra unei colectivităţi. Decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti l-a condamnat pe Beke Istvan Attila la 11 luni şi şase zile pentru tentativă la infracţiunea de nerespectare a regimului materiilor explozive, dar a dispus achitarea pentru tentativă la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţii.

Zoltan Szocs a primit o pedeapsă de 10 luni şi opt zile pentru instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive şi a fost achitat pentru acuzaţia de instigare la infracţiunea de atentat contra unei colectivităţi.

În cazul celor doi, instanţa a dispus să fie scăzută perioada în care au stat în arest, iar pentru că acoperă pedeapsa, aceasta este considerată executată. Decizia Curţii de Apel Bucureşti poate fi contestată de procurori şi de cei doi inculpaţi la instanţa supremă, care va da o decizie definitivă în acest dosar.

Ultimul termen, judecat pe 24 martie

Curtea de Apel Bucureşti a judecat ultimul termen din dosar în 24 martie, când a respins cererea procurorilor, de înlocuire a controlului judiciar cu arestarea preventivă în cazul lui Zoltan Szocs.

Procurorul a mai cerut condamnarea la închisoare cu executare a inculpaţilor, precum şi interzicerea mişcării din care făceau parte, în timp ce apărătorii au solicitat achitarea clienţilor lor.

La ultimul termen, procurorul DIICOT a arătat că, după percheziţiile anchetatorilor, Zoltan Szocs era îngrijorat de cele întâmplate şi a influenţat martorii, iar Beke Istvan Attila chiar intenţiona să confecţioneze acea bombă.

"Martorul Hodor Istvan le-a spus să declare că materialele pirotehnice erau pentru airsoft şi să ceară traducător ca să aibă timp de gândire. Ei sunt cetăţeni români şi înţeleg limba română. Rezultă din probatoriu că planul a fost serios. Au obţinut de la alt martor Manualul Luptătorului pe un stick, nu era disponibil pe internet. (...) Materialele explozive în cantitate mare în oricare variantă puteau să ameninţe viaţă şi integritatea fizică a altor persoane. Acele peste 400 de materiale pirotehnice sunt interzise şi în Ungaria. Cerem condamnarea la pedepse maxime, pedepse în detenţie orientate spre maximul special, iar ca pedepse complementare interdicţia de a folosi orice fel de arme şi interzicerea accesului în funcţii publice”, a spus procurorul DIICOT.

Mişcarea din care făceau parte inculpaţii, interzisă

Anchetatorul a mai solicitat interzicerea mişcării din care făceau parte cei doi inculpaţi.

“Ei sunt membri ai grupării Mişcarea de Tineret «64 de Comitate» (HVIM) Transilvania. Organizaţia nu are personalitate juridică. E o organizaţie cu caracter fascist, rasist şi xenofob. Vă solicităm să o declaraţi ilegală”, a mai susţinut procurorul.

La rândul său, avocatul lui Zoltan Szocs a arătat că nu se poate vorbi în acest dosar de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

"Szocs nu putea da nimănui ordine pe care să le execute fără să crâcnească. Nu rezultă de nicăieri că i-a trasat sarcini lui Beke să achiziţioneze cantitatea mare de explozibil. A spus doar: am acasă o cutie de petarde. Avem mii de susţineri, tot oraşul Târgu Secuiesc îl susţine. Dacă într-adevăr era vorba de acte teroriste existau dovezi, nu doar o înregistrare schiloadă. Cer achitarea clientului meu şi respingerea declarării HVIM ca mişcare ilegală", a spus apărătorul.

La rândul sau, avocatul lui Beke Istvan a arătat că tentativa de atentat putea fi reţinută în sarcina clientului său dacă dispozitivul ar fi fost asamblat sau dacă îl confecţiona, îl amplasa şi nu funcţiona.

“La acele percheziţii s-au găsit artificii sigilate. O parte dintre ele le găsesc şi eu la Auchan. Nu aveau capacitatea de a crea victime şi pagube. Tentativa nu există (…) Există două bombe. Bomba de presă care a fost dată de autorităţi în România de 1 decembrie şi bomba de la experimentul judiciar. Au venit cu ţevi, cu o cutie mare, uşor-uşor, să nu explodeze şi hai în buncăr. Puteau să facă acolo şi o bombă atomică. Nu am auzit pe înregistrări să se vorbească de bile, cuie, ţevi. Eu, ca avocat, nu am avut ocazia să văd ce cantităţi au pus acolo la experimentul judiciar. De ce ar fi făcut un om aşa ceva? Atentatele le faci la ăla acasă, nu la tine acasă. Să fi făcut atentat în Târgu Secuiesc, unde mai toţi sunt maghiari?”, s-a întrebat, retoric, avocatul lui Beke Istvan.

În ultimul cuvânt, Zoltan Szocs a arătat, prin translator, că nu a instigat pe nimeni, niciodată.

"Întotdeauna am ajutat comunitatea locală, în niciun caz ce este spus în rechizitoriu. La noi în localitate toţi vorbesc maghiară. Nu am vrut să le fac rău românilor de 1 decembrie în comunitatea restrânsă unde trăiesc. 5.000 de oameni au fost pe stradă după ce am fost arestat, cerând să fiu eliberat. Nu am făcut aceste fapte. Sunt nevinovat. Voi încerca să ajut oamenii în continuare, nu să le fac rău”, a spus inculpatul.

La rândul lui, Beke Istvan a spus, în ultimul cuvânt înainte de sentinţă, că cea mai sigură armă împotriva minciunii este adevărul.

"Susţin în vecii vecilor că nu am plănuit şi asumat nimic. Nu am avut nicio intenţie să detonez ceva de 1 decembrie. Apărarea a dovedit că nu s-a creat vreun pericol pentru securitatea naţională, nici pentru cea a localităţii. Nu am cerut vreodată traducător. Încerc să vorbesc cum ştiu şi pot limba română. Consider că nu am făcut nimic de care să fiu acuzat. Când au fost percheziţii, la uşa biroului mă aştepta un domn îmbrăcat în alb. Salutul lui a fost: «Unde-i bomba?» Am rămas mască. «Ce materiale explozive ai?». I-am arătat artificiile şi mi-a zis din nou: «Unde-i bomba? La percheziţia de acasă au găsit acea valiză de aluminiu, acel detonator. Soţia a desfăcut detonatorul, nu cei trei civili care au venit la percheziţie. Ei au venit pregătiţi că au bombă. În faţa casei mele nu s-a asigurat zona. Ce bombă e aia? Nici ei nu credeau”, a spus inculpatul în faţa judecătorului.

Beke Istvan a mai precizat că a folosit aceleaşi materiale pirotehnice şi în Ungaria.

"Acele petarde le-am folosit şi în Ungaria. Spaţiul este întins pe 40 de hectare. Am aprins una în faţa organizatorului şi mi-a dat voie. Nu numai 200 am cumpărat, mult mai multe. Detonatorul e asemănător unui joc militar. De asta am folosit doi acumulatori. Nu l-am folosit niciodată pentru altceva, doar pentru cele trei jocuri programate în el. Un prieten mi-a zis să am grijă că s-ar putea să am probleme. Uitaţi unde am ajuns. Petardele sunt făcute conform legii. Nu conţin material exploziv. Nu înţeleg cum experţii au făcut bombă din petarde. Expertiza pirotehnică este un scenariu SF.  Nu am avut fitil, nu am avut cuie. Cuiele găsite acasă erau pentru cele 19 geamuri pe care urma să le montez. Cum era să dau în vânt sursa de venit a tatălui meu? Spaţiul unde zic ei că urma să amplasez bomba era închiriat la o bancă de tatăl meu. (…) Am ajutat şi oameni de alte etnii. Dacă eram rasist nu aveam un avocat român şi nu aş fi vorbit româneşte. Zilnic vorbesc cu români. Rog să mă achitaţi pentru că sunt şi mă simt nevinovat şi consider că nimeni nu poate lua din viaţa cuiva pe nişte minciuni”, a încheiat Beke Istvan.

Decizia pe care o va da astăzi instanţa va puteafi atacată de părţi la instanţa supremă.

Trimişi în judecată în 2016

Pe 19 mai 2016, Beke Istvan şi Zoltan Szocs au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care sunt acuzaţi că intenţionau să detoneze un dispozitiv exploziv artizanal în timpul manifestaţiei de Ziua Naţională a României, la Târgu Secuiesc.

Beke şi Szocs sunt acuzaţi că au încercat să comită un atentat pe 1 decembrie 2015, la Târgu Secuiesc, în Covasna. Ei sunt membri ai grupării Mişcarea de Tineret ”64 de Comitate" (HVIM) Transilvania, parte a grupării maghiare omonime, de extremă-dreaptă şi care militează pentru unificarea comunităţilor maghiare din afara Ungariei.

Potrivit rechizitoriului întocmit de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), începând din anul 2014, în România a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini şi cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii naţionalist-extremiste ungare ”Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” - HVIM de a iniţia acţiuni violente cu scopul de a materializa obiectivele autonomiste şi revizioniste promovate prin mesaj public de membrii respectivei organizaţii iredentiste, respectiv refacerea ”Ungariei Mari”.

Astfel, în 10 octombrie 2015, într-o şedinţă la care au participat membrii organizaţiilor locale ale extensiilor în România ale HVIM Ungaria, Zoltan Szocs, preşedintele HVIM Transilvania, i-a trasat lui Beke Istvan, preşedinte al organizaţiei Târgu Secuiesc a HVIM Transilvania, sarcina de a confecţiona un dispozitiv exploziv improvizat pe care să-l detoneze în public, în judeţul Covasna, la data de 1 decembrie 2015, “în timpul manifestaţiilor prilejuite de sărbătorirea de către etnicii români a Zilei Naţionale a României”.

“Inculpatul Szocs Zoltan l-a determinat pe inculpatul Beke Istvan Attila să-şi asume în faţa şefului ierarhic pe linie de organizaţie HVIM executarea acţiunii ordonate în realizarea căreia ulterior acesta a efectuat demersuri de procurare a mijloacelor şi instrumentelor necesare confecţionării unui astfel de dispozitiv”, se mai arată în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că Zoltan Szocs, promotor al sloganului ”Ţinutul Secuiesc nu e România!”, convins fiind că, pentru atingerea obiectivelor autonomist-separatiste promovate în Transilvania de membrii grupării Mişcarea de Tineret 64 de Comitate - HVIM, “trebuie să se păşească pe drumul faptelor, totul trebuie cucerit fizic, fără sânge nu se poate”, le-a trasat membrilor celulei Târgu Secuiesc a HVIM sarcina de a monta dispozitive explozive improvizate.