Cumplitul paradox al demisiei ministrului Vlad Alexandrescu: este regretat atât de reformişti, cât şi de tribalişti. Cronica unei demisii anunţate

Cumplitul paradox al demisiei ministrului Vlad Alexandrescu: este
regretat atât de reformişti, cât şi
de tribalişti. Cronica unei demisii anunţate

Vlad Alexandrescu, un ministru al Culturii regretat de toate taberele FOTO Eduard Enea

Demisia ministrului Vlad Alexandrescu a încins spiritele în cultura română. Atât ministrul, cât şi susţinătorii săi de pe Facebook şi din stradă, consideră că a fost victima forţelor retrograde şi tribaliste din cultură. Aceleaşi forţe, reprezentate de protestatarii din Operă şi de dirijorul Tiberiu Soare, se declară, însă, „mâhnite“ de demisia ministrului, reamintind că el este cel care l-a numit pe Tiberiu Soare director al instituţiei.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE: Cel mai probabil nume pentru şefia Ministerului Culturii este cel al Corinei Şuteu

Vlad Alexandrescu a propus-o la portofoliul Culturii pe Corina Şuteu, în prezent secretar de stat la minister, unul dintre managerii culturali dovediţi, după ce a condus ICR New York vreme de câţiva ani.

Ministrul Vlad Alexandrescu şi-a anunţat demisia printr-un mesaj pe Facebook, al cărui prim paragraf suna în felul următor: „Domnule Prim-Ministru, în faţa rezistenţei opace la schimbarea structurală pe care am încercat să o iniţiez, să o dezvolt şi să o pun în practică în instituţiile de cultură din România, în faţa ostilităţii nedezminţite a aparatului refractar la regândirea modalităţilor de funcţionare a instituţiilor publice de cultură, a relaţiei dintre sectorul independent şi cel public, vă prezint demisia mea“. Aşadar, Vlad Alexandrescu denunţa, în mesajul său către Dacian Cioloş şi restul publicului, reacţiunea forţelor tribaliste în cultura română, care-au dus la demisia sa.

Resurecţia „spiritului primar agresiv“

La rândul lor, susţinătorii din cultură ai lui Vlad Alexandrescu – unii dintre ei, nume prestigioase precum Ada Solomon, Mircea Cărtărescu, Teodor Baconschi, Vladimir Tismăneanu – au pedalat în mesajele de susţinere tocmai pe recrudescenţa acestui tribalism, naţionalism, autarhism, un „spirit primar agresiv“ (cum îl defineşte, pe urmele lui Marin Preda, politologul Vladimir Tismăneanu), care încearcă să blocheze schimbarea în cultura română. „Demisia lui Vlad Alexandrescu din funcţia de ministru al culturii arată că nu se mai poate face nimic împotriva rinocerizării instituţiilor noastre culturale“, a scris, pe contul de Facebook, scriitorul Mircea Cărtărescu.

Politologul Vladimir Tismăneanu este cel care s-a exprimat în termenii cei mai duri, în contextul conflictului de la Opera Naţională Bucureşti:

„Ceea ce s-a petrecut în ultimele zile la Operă şi pe tema Operei ţine de un coşmar. O resurecţie a unui spirit primar agresiv, cum numea Marin Preda acest tribalism de grotă, cum nu credeam că mai putem vedea într-o ţară care face parte din NATO şi UE, două alianţe civilizaţionale“. - Vladimir Tismăneanu

Naţionaliştii plâng după Alexandrescu

În acest context, este cel puţin ciudat (dar nu şi pentru cei care-au urmărit cu atenţie conflictul) mesajul pe care protestatarii din Opera Naţională Bucureşti, adică exact acele forţe tribaliste şi autarhice denunţate de susţinătorii lui Vlad Alexandrescu, l-au adresat presei, postându-l pe Facebook-ul sopranei Irina Iordăchescu, în seara zilei de miercuri, 27 aprilie. În esenţă, protestatarii de la ONB se distanţează de afirmaţiile xenofobe şi îşi arată „mâhnirea“ faţă de demisia lui Alexandrescu.

Protestatarii de la Opera Naţională Bucureşti precizează, în comunicatul de presă, că demisia lui Vlad Alexandrescu nu rezolvă problemele pe care instituţia le are, dar că gestul îi „mâhneşte“, pentru că Alexandrescu „a făcut un lucru extraordinar de important şi corect“ când i-a numit pe Vlad Conta şi Tiberiu Soare la conducerea ONB. Totodată, aceştia se dezic de „strigătele considerate xenofobe“ şi spun că problemele sunt în altă parte, în ilegalităţile comise de vechile conduceri ale ONB.

Alexandrescu şi Rareş Zaharia, artizani involuntari ai resurecţiei tribalismului, prin numirea iniţială a lui Soare

„Cerem cu insistenţă DNA-ului să cerceteze în regim de urgenţă situaţia economico-financiară de la Opera Naţională Bucureşti.

Specificăm, pe această cale, că ne mâhneşte demisia dlui Vlad Alexandrescu din funcţia de Ministru al Culturii. Considerăm că Domnia Sa a făcut un lucru extraordinar de important şi corect când i-a numit pe Maeştrii Vlad Conta şi Tiberiu Soare la conducerea Operei Naţionale Bucureşti“, se arată în document.

Se reaminteşte astfel că decizia de numire, pe 4 aprilie, a dirijorului Tiberiu Soare, decizie nefericită de la care a început întregul conflict (dar pe care protestatarii ONB o consideră benefică), a aparţinut strict ministrului Vlad Alexandrescu (eventual consiliat prost sau rău-intenţionat  de consilierii săi, cum ar fi Rareş Zaharia, consilier pentru operă la acea vreme şi apropiat al dirijorului Tiberiu Soare, dar oricum asumându-şi responsabilitatea ministerială).

Între timp, în urma războiului care continuă de aproape o lună, Tiberiu Soare a ajuns un fel de simbol, de lider al reacţionarismului şi tribalismului în cultura română. Aşadar, se poate spune că aceste forţe tribaliste reprezentate de Soare şi compania, şi pe care acum atât ministrul, cât şi susţinătorii săi, le consideră responsabile de prăbuşirea sa, au fost aduse la lumină, au fost scoase din hibernare, tocmai de decizia iniţială de punere a acestuia în funcţia de director interimar, la care-a procedat Vlad Alexandrescu.

Cum a gestionat ministrul Culturii criza

Cum au ajuns lucrurile să degenereze până aici? Totul a început pe 4 aprilie, atunci când a venit în mod oficial anunţul că ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, l-a schimbat pe directorul interimar George Călin, numindu-l în locul său pe dirijorul Tiberiu Soare (de altfel, un profesionist recunoscut), tot interimar (directorii ONB vor fi interimari până la clarificarea situaţiei juridice a lui Răzvan Ioan Dincă, directorul stabilit prin concurs în 2012).

Prima decizie a noului director interimar a fost una neaşteptată: ştergerea numelui lui Johan Kobborg de pe site-ul Operei ca având funcţia de director artistic al Corpului de Balet şi plasarea acestuia în lista de ansamblu a balerinilor, la litera „K“, conform ordinii alfabetice!

Ceea ce webmasterii ONB nu au sesizat este că, pe linkul corespunzător numelui balerinului Kobborg, care redă fişa sa artistică, funcţia acestuia, din 2012, de director artistic rămâne în continuare.

Reacţia lui Johan Kobborg a fost promptă: a demisionat. Ministerul Culturii a încercat o formulă de mediere, numindu-l director general pe dirijorul Vlad Conta şi director adjunct pe Tiberiu Soare.

Johan Kobborg a refuzat însă să lucreze cu o conducere din care făcea parte Tiberiu Soare şi a nu a revenit asupra deciziei de a demisiona.

La intervenţia premierului Cioloş, după o scrisoare deschisă a Alinei Cojocaru către primul-ministru, ministrul Culturii Vlad Alexandrescu a încercat pentru a doua oară, în trei săptămâni, o formulă de mediere şi de negociere, pe fondul protestelor artiştilor de la ONB, vehement împărţiţi în două tabere: pro-Johan Kobborg şi pro-Tiberiu Soare.

În această situaţie, pe 20 aprilie, l-a pus din nou în funcţia de director interimar, pe George Călin, pentru ca în urma protestelor artiştilor, de astă dată, susţinători ai lui Tiberiu Soare şi a lui Vlad Conta, să revină din nou, în mai puţin de 24 de ore, asupra deciziei sale.

Cronologia Facebook-ului lui Alexandrescu

Redăm în continuare deciziile ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, postate pe Facebook, în ultimele aproape 30 de zile, într-o situaţie de criză, generată tocmai de propriile decizii pripite.

CRONOLOGIA POSTĂRILOR LUI VLAD ALEXANDRESCU DE PE FACEBOOK

4 aprilie

L-a demis pe George Călin, director interimar la Opera Naţională Bucureşti şi l-a numit pe Tiberiu Soare

8 aprilie

"În situaţia creată la Opera Naţională din Bucureşti, care a cunoscut o escaladare nedorită în ultimele zile, dl. Tiberiu Soare a convenit împreună cu mine să se retragă din postul de director general interimar, acceptând postul de director adjunct. L-am rugat pe dl. Vlad Conta, în care am de asemenea mare încredere, să preia postul de director general interimar al Operei Naţionale din Bucureşti. I-am propus d-lui Johan Kobborg să ocupe un post nou creat de director artistic al baletului ONB", a postat ministrul Culturii pe Facebook

9 aprilie •

"Ma bucur sa aflu ca Johan Kobborg a acceptat postul de director artistic al Baletului Operei Nationale din Bucuresti. Acum sunt sigur ca Opera are la conducere pe cei mai buni profesionisti. Vlad Conta, Tiberiu Soare, Johan Kobborg. Mult succes tuturor!", a scris ministrul.

14 aprilie

Mă distanţez de afirmaţiile cu tentă naţionalistă, xenofobe şi antieuropene care au circulat în spaţiul public în ultimele zile, declanşate în urma tensiunilor de la Opera Naţională Bucureşti. Aceste afirmaţii nu sunt reprezentative nici pentru echipa actuală a Ministerului Culturii, nici pentru sistemul creativ din România.
Ministerul Culturii ţine să continue colaborarea cu Alina Cojocaru şi Johan Kobborg care au adus o contribuţie artistică remarcabilă pe plan internaţional. În dialog cu ei şi cu reprezentanţi ai Operei Naţionale se caută în acest moment soluţii care să reflecte intenţia Ministerului de a respecta calitatea actului artistic, libertatea de creaţie şi caracterul internaţional al proiectelor Operei şi care să răspundă, în acelaşi timp, nevoilor tuturor categoriilor de artişti şi creatori care în acest moment fac parte din echipa Operei Naţionale Bucureşti.
Ca arhitect al sistemului cultural public, Ministerul intenţionează să folosească această ocazie pentru a relansa şi recalibra relaţia dintre creatori şi administraţie în sânul instituţiilor din subordinea sa.
S-a stabilit ca în următoarele zile să aibă loc întâlniri cu toţi partenerii instituţionali şi cu toate părţile implicate în acest proces, pentru găsirea unor soluţii adecvate, a scris Vlad Alexandrescu, pe contul său de Facebook.

19 aprilie

În ultimele zile am purtat o serie de discuţii în vederea găsirii unui consens privind managementul Operei Naţionale Bucureşti. În cursul discuţiilor de azi, 19 aprilie, purtate la Ministerul Culturii, s-a ajuns la o soluţie agreată de toate părţile implicate.
În cursul zilei de mâine, 20 aprilie, voi avea avea o întâlnire la sediul Operei cu angajaţii instituţiei pentru a prezenta soluţia agreată la care s-a ajuns în urma discuţiilor recente.
După întâlnirea de mâine, Ministerul Culturii va transmite o comunicare publică.

20 aprilie

Având în vedere evoluţia situaţiei de la Opera Naţională Bucureşti, care a scos la iveală o serie de dezechilibre grave şi de disfuncţionalităţi structurale, doresc să anunţ cu fermitate că Ministerul Culturii va rămâne alături de Operă în perioada următoare ca partener privilegiat. Măsurile şi analiza situaţiei de la Opera Naţională Bucureşti vor servi şi altor instituţii de spectacol din ţara noastră.
Am decis o soluţie în două etape:
a. un interimat de 3 luni la Opera Naţională Bucureşti – sub conducerea dlui George Călin cu parteneriatul Ministerului Culturii, reintegrarea dlui Johan Kobborg şi a dnei Alina Cojocaru în Opera Naţională Bucureşti, medierea cu ajutorul ministerului şi începerea reformei în vederea celei de-a doua etape.
b. un nou manager de talie internaţională pentru Opera Naţională.
Decizia luată în urma negocierilor este una pragmatică. Este nevoie de o perioadă de tranziţie care să poată pregăti Opera Naţională pentru o funcţionare deschisă. Vreau să ofer garanţii Alinei Cojocaru şi lui Johan Kobborg că munca lor poate să continue. De asemenea, lui Vlad Conta şi lui Tiberiu Soare le mulţumesc pentru munca depusă şi contez pe sprijinul lor în continuare. O echipă de la minister va acompania managementul Operei pentru următoarele 3 luni şi va verifica toată situaţia contractelor şi problemele de personal din instituţie.
Ministerul îşi rezervă dreptul de a stabili cum anume se va angaja o nouă direcţie generală pentru perioada de după cele trei luni de interimat. Ministerul va veni în sprijinul artiştilor de la Operă şi va încerca să găsească soluţii pentru deficienţele structurale şi pentru lipsurile semnalate.

21 aprilie

Soluţia propusă ieri pentru Opera Naţională Bucureşti a fost găsită ca urmare a unei negocieri cu Johan Kobborg şi Alina Cojocaru, purtate din dorinţa ca ei să-şi continue activitatea la Operă, negociere în care a fost pusă drept condiţie această numire.
În faţa protestului de la Operă şi a împotrivirii manifeste a artiştilor, este însă evident că dl George Călin nu-şi poate exercita funcţia, aşa încât am decis să îl retrag de la conducerea Operei. În zilele următoare voi face o nouă numire.

Conform informaţiilor „Adevărul“, premierul Dacian Cioloş i-ar fi solicitat demisia ministrului Vlad Alexandrescu încă de vineri. Cert este că sâmbătă seara a fost anunţată decizia ca de conflictul din Operă să se ocupe, în calitate de mediator, vicepremierul Vasile Dâncu, iar miercuri după-amiază a survenit demisia, care era însă aşteptată, a ministrului Vlad Alexandrescu, demisie care a lovit cultura română în moalele capului.

Un ministru nou, după Paşti. În cărţi, George Ivaşcu şi Corina Şuteu

O propunere pentru portofoliul Culturii va fi făcută după Paşti, mai multe variante fiind luate în calcul de executiv, au confirmat, pentru agenţia de presă News.ro surse guvernamentale, în vreme ce Vlad Alexandrescu a recomandat-o pentru portofoliu pe Corina Şuteu, secretar de stat, tocmai pentru continuitatea reformei pe care a iniţiat-o, potrivit surselor din Ministerul Culturii.

Vlad Alexandrescu a propus-o la portofoliul Culturii pe Corina Şuteu, în prezent secretar de stat la minister, unul dintre managerii culturali dovediţi, după ce a condus ICR New York vreme de câţiva ani. De asemenea, Alexandrescu a recomandat rămânerea în minister a lui Mihai Ghyka, care să gestioneze în continuare campania pentru achiziţia ”Cuminţenie Pământului”.

În spaţiul public, au fost înaintate alte două nume, actorul George Ivaşcu şi consilierul pe probleme de patrimoniu şi cultură de la Cotroceni, Sergiu Nistor, fără ca executivul să le asume.

Ministrul demisionar al Culturii, Vlad Alexandrescu, a declarat joi, la intrarea în instituţie, că avea un program pentru Opera Naţională Bucureşti, care presupunea accentuarea dimensiunii europene, ca instituţie de proiecte, dar că nu a fost lăsat să îl ducă până la capăt, acuzând rezistenţa şi ”provincialismul care poate deveni iremediabil”. Alexandrescu le-a mulţumit celor care au protestat, miercuri seară, pentru el.

Alexandrescu: „Nu mai ştiu un alt ministru al Culturii la care să fi fost manifestaţii când s-a anunţat că pleacă“

La intrarea în Ministerul Culturii, Vlad Alexandrescu a vorbit, joi, despre importanţa continuării reformei pe care a iniţiat-o: ”Aceste reforme trebuie să continue, ar fi foarte grav ca reforma să se oprească aici. Din toată puterea mea, am încercat să duc reforma mai departe, la un moment dat am întâmpinat rezistenţă şi această rezistenţă m-a împiedicat sa îmi duc misiunea până la capăt”, conform News.ro.

Întrebat la ce anume se referă atunci când vorbeşte despre rezistenţă, Alexandrescu a indicat grupurile de interese din ”zona patrimoniului”, pe care a fost evident că ”le-a deranjat”.

Vlad Alexandrescu a mulţumit celor care şi-au manifestat susţinerea, miercuri seară, la un protest în faţa guvernului:

”Pentru oameni cum sunt cei care au protestat am luptat, sunt mândru, nu mai ştiu un alt ministru al Culturii la care să fi fost manifestaţii când s-a anunţat că pleacă”.

În ceea ce priveşte responsabilitatea pe care a avut-o în conflictul de la Opera Naţională Bucureşti, prilejul care, de altfel, l-a dus la demisie, ministrul demisionar a menţionat că acuzaţiile preşedintelui Iohannis i s-au părut ”injuste”. ”Aveam un program pentru Opera Naţională Bucureşti şi consider că nu am fost lăsat să îl duc la îndeplinire”, a declarat Alexandrescu.

Acesta a explicat că schimbările succesive de conducere le-a făcut ”pentru ca Opera să rămână una europeană, să rămână o instituţie de proiecte...Opera e pândită de pericolul de a cădea intr-un provincialism iremediabil”.

Protestatarii de la ONB au solicitat, la întâlnirea cu vicepremierul Vasile Dâncu, ca instituţia să fie una de repertoriu, cu un colectiv permanent angajat, nu una de proiecte.

”Consider că tot ce am făcut a fost de bună-credinţă, reforma instituţiilor de spectacol din România e un lucru dificil, e evident că sunt grupuri de interese foarte mari, conducerea unor instituţii anchilozate în reflexe vechi şi care refuză orice formă de întinerire a managementului, orice fel de schimbare.

”Dacă societatea românescă îşi doreşte o cultură vie, trebuie să-i scoată la iveală pe oamenii tineri, cu idei”, a concluzionat Vlad Alexandrescu.

Acesta a precizat că, din perspectiva pe care o are, criza de la ONB ar trebui soluţionată după o perioadă de gândire, ”cu închiderea spectacolelor”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: