Cum vrea Nicolicea să privatizeze Medicina Legală din România

Deputatul PSD, Eugen Nicolicea a depus la începutul lunii iulie un proiect de lege prin care se doreşte liberalizarea profesiei de medic legist, dar şi privatizarea institutelor de medicină legală, inclusiv Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici”, care ar urma să funcţioneze prin parteneriate public-privat.

Prin acest proiect, experţii medico-legali, adică cei care furnizează probe pentru poliţie, parchet sau instanţele de judecată, nu vor mai fi angajaţi ai institutelor de medicină legală sau serviciilor de medicină legală din ţară, ci îşi vor desfăşura activitatea numai într-un cabinet individual, societate civilă profesională sau societate profesională cu răspundere limitată, alături de alţi colegi. 

În fapt, odată ce privatizează întregul sistem, statul nu le poate impune medicilor cu cine să semneze sau nu contracte. Statul va deţine 90% din societatea profesională medico-legală constituită prin contractul de parteneriat public-privat.  În loc de salarii, medicii din aceste parteneriate vor primi lunar bugete de practică, livrate însă tot din fondurile alocate pentru salarizare de Ministerul Sănătăţii. Cu alte cuvinte, proiectul adoptă un model radical de privatizare şi liberalizare a profesiei, după modelul anglo-saxon. 

Iniţiatorul acestei legi, deputatul Eugen Nicolicea susţine necesitatea acestei modificări invocând faptul că actuala organizare a profesiei medicinei legale în ţara noastră contravine dispoziţiilor CEDO cu privire la garantarea dreptului la un proces echitabil. „În viziunea jurisprudenţei actuale a CEDO organizarea şi funcţionarea sistemului medico-legal din România sunt în crontradicţie cu o serie de articole ale Curţii, ca spre exemplu cu art. 6 privind dreptul al un proces echitabil, fiecare parte trebuind să beneficieze de o posibilitate rezonabilă a a-şi expune cauza în faţa instanţei, în condiţii care să nu o dezavantajeze în mod semnificativ în raport cu partea adversă, conform principiului egalităţii armelor. Imposibilitatea organelor judiciare române de a obţine elemente de probă sau avize ştiinţifice în afara celor emise de reţeaua publică de medicină legală le privează de dreptul de a solicita unor experţi independenţi opinii motivate ştiinţifice, care să permită astfel respectarea principiului contradictorialităţii, a liberei aprecieri a probelor şi a egalităţii de arme la dispoziţia părţilor”, se arată în expunerea de motive a proiectului în cauză.

Potrivit deputatului PSD, această structură ierarhizată a sistemului de expertiză medico-legală oficială contravine principiului independenţei justiţiei şi experţilor, anulând astfel independenţa acestuia şi valoarea ca mijloc de probă a raportului expertului. „Discriminarea valorică dintre raportul medico-legal oficial şi opinia expertului parte este consecinţa indirectă a prevederilor art.119 şi art. 122 CPP, care impun ca expertizele să fie făcute numai de experţi medico-legali oficiali, deci subordonaţi ierarhic autorităţilor statului şi prevăd ca numai actul medico-legal întocmit de expertul oficial să constituie un raport de expertiză”, se arată în documentul citat. Altfel spus, prin acest proiect se urmăreşte ca expertul oficial şi cel propus de părţi să se afle pe poziţii de egalitate, în ideea de „a da consistenţă dreptului la apărare”. 

În final, modificarea cadrului în care funcţionează medicina legală la noi în ţară este justificată şi prin argumentul că actualul cadru nu ar permite finanţări din surse nebugetare şi că nu ar exista criterii pentru evaluarea performanţei manageriale în aceste institute. „Nu există motivaţia unei perfecţionări profesionale deoarece datorită monopolului instituţiilor publice asupra acestui domeniu, nimeni nu poate contrazice în mod real o expertiză medico-legală”, se arată în motivarea proiectului legislativ.

Consiliul Superior de Medicină Legală se opune vehement proiectului şi a acuzat că la realizarea acestuia nu a fost implicat corpul profesional sau ministerele relevante. Mai mult, experţii medico-legali susţin că multe din afirmaţiile vehiculate în proiectul de lege sunt pur şi simplu false, acuzând iniţiarii de rea-intenţie. În plus este criticat faptul că este preluat modelul Britanic, despre care spun că funcţionează aşa doar de 19 ani, fiind singurul din toate ţările Uniunii, şi despre care experţii susţin că poate se potriveşte mai bine sistemului legal diferit din Regatul Unit. 

Facem observaţia că această propunere legislativă a fost făcută fără consultarea opiniei Consiliului Superior de Medicină Legală, fără consultarea Ministerului Sănătăţii şi, mai mult, fără consultarea medicilor legişti cu vechime în această specialitate Reprezentanţi INML

Astfel, într-un raport lung de 30 de pagini, experţii Consiliul Superior de Medicină Legală, irfirmă punct cu punct motivele expuse de deputatul Eugen Nicolicea. Astfel este infirmat principalul argument, acela că nu pot fi obţinute elemente de probă în afara celor emise de reţeaua publică de medicină legală. „Este o afirmaţie falsă, activitatea experţilor părţilor fiind reglementată prin legile în vigoare. Orice persoană implicată într-un act medico-legal are dreptul să-şi aleagă un expert propriu. Expertiza medico-legală are un caracter obiectiv, concluziile ei trebuind a fi fundamentate ştiinţific. Prin urmare, ea nu are rolul de a dezavantaja/avantaja una dintre părţi ci de a prezenta faptele, aşa cum reies ele în cadrul examinării medico-legale pe acte şi per persoane”, se arată în raportul CSML.

Nu în ultimul rând este discreditatată ideea că activitatea institutelor de medicină legală nu se poate fi făcută cu bani publici. „Faptul de a lucrarea medico-legală este efectuată cu bani publici şi nu poate fi efectuată cu bani privaţi nu înseamnă că valoarea sa este în dubiu. După cum nici dacă ar fi facută cu bani privaţi nu ar trebui să fie în dubiu calitatea şi probitatea ei. Este fără legatură ce se invocă”, se arată în raportul citat.