Cum vrea Ministerul Sănătăţii sa-i ţină în ţară pe medicii afectaţi de decizia prin care se interzice şpaga

Cum vrea Ministerul Sănătăţii sa-i ţină în ţară pe medicii afectaţi de decizia prin care se interzice şpaga

Proiectul prin care medicii îşi pot suplimenta veniturile acordând servicii în regim privat după încheierea orelor de program, va intra în primele două săptămâni din septembrie în dezbateri la nivelul Camerei Deputaţilor. Dacă va fi adoptată, noua lege ar putea fi un pansament pe sufletele rănite ale medicilor reintroduşi de curând în rândurile funcţionari publici.

Ştiri pe aceeaşi temă

Decizia şoc luată recent de magistraţii Curţii Supreme, prin care medicii sunt reintroduşi în rândul funcţionarilor publici şi astfel pedepsiţi dur dacă mai primesc bani de la pacienţi ar putea fi ameliorată de noua lege care urmează să reglementeze prestarea de servicii şi acte medicale la cererea pacientului, în spitalele publice. 
 
Mai exact, în primele săptămâni ale lunii următoare deputaţii urmează să discute proiectul de lege prin care medicii din spitalele de stat şi-ar putea suplimenta veniturile prin acordarea unor consultaţii în spitalele de stat. Concret, proiectul le permite medicilor şi spitalelor să realizeze venituri suplimentare, prin furnizarea în regim cu plată a unor servicii medicale, investigaţii, tratament, cazare, alimentaţie sau confort suplimentar, dar şi prin închirierea temporară a unor spaţii ori a funcţionalităţilor disponibile, o noutate faţă de varianta propusă de iniţiatori.
 
Serviciile la cerere – limitate 
 
„Avem medici care lucrează şi în sistemul public şi în cel privat, in condiţiile în care avem infrastructură în spitalele publice. De aici a pornit următoarea idee: să le dăm posibilitatea medicilor ca în afara orelor de program să lucreze în plus în spitalul de stat, pentru a-şi rotunji veniturile. Cu atât mai mult cu cât există pacienţi care nu vor să aştepte două luni pentru a fi trataţi de un anumit medic şi ar fi dispuşi să plătească pentru a ajunge mai repede la aceştia. Aşadar, ei pot plăti pentru a fi consultaţi de medicul respectiv, în afara orelor de program”, a explicat Florin Buicu, preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. 
 
Însă, potrivit variantei adoptată de Senat, serviciile făcute la cerere de către personalul medical au fost limitate la serviciile care nu se regăsesc în pachetul medical de bază, la cele care nu sunt acoperite decât parţial de sistemul de asigurări sociale de sănătate şi la cele care sunt solicitate în mod expres de pacient. Potrivit proiectului, „pot fi acordate servicii medicale de confort dar şi servicii care să fie făcute de un anumit medic, solicitat în mod expres de pacientul dispus să plătească”. 
 
Închirierea spaţiilor în spital, controversată 
 
Lista de servicii dar şi preţurile sunt stabilite, potrivit proiectului, de Consiliul de Administraţie al spitalelor, mai prevede documentul. Acelaşi proiect, în varianta adoptată de Senat, arată că unitatea sanitară poate obţine venituri din închirierea spaţiilor disponibile, însă fără ca acest lucru să afecteze activitatea normală din spital. 
 
„Dacă începem să discutăm despre închirierea spaţiilor cu destinaţie medicală, aici ar trebui pusă o limită. De pildă, nu putem lăsa să fie închiriate spaţiile destinate urgenţelor, spitalele intervin în orice situaţie de urgenţă, de calamitate şi de afectare a sănătăţii publice. Nu pot să generalizez şi să accept închirierea acestor spaţii fără niciun fel de limitare pentru că voi rămâne în spitalele publice fără funcţionalităţi care nu vor mai fi ale statului, iar acesta din urmă nu va mai avea capacitatea să intervină când e necesar”, a arătat medicul Florin Buicu. 
 
Cine este considerat aparţinător al pacientului 
 
Proiectul de lege mai arată că serviciile la cerere sunt acordate la cererea expresă a pacientului sau a reprezentantului său.
 
„Reprezentantul pacientului în forma Senatului, la unul din articole, ar fi orice persoană care îşi asumă, prin contractul care se încheie cu unitatea sanitară şi cu medicul, suportarea costurilor. Asta ar însemna că orice persoană care ar veni şi care ar plăti o procedură medicală s-ar transforma în reprezentant al pacientului. Însă din punct de vedere etic este o formulă care nu poate fi acceptată”, a mai comentat preşedintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaţilor. 
 
Dacă pacientul nu solicită în mod expres un anumit medic, ci doar un anumit serviciu, el va fi nevoit să achite un tarif care să includă şi onorariul medicului care l-a tratat, spune legea. În schimb, dacă pacientul vrea să fie consultat de un anumit medic, desemnat nominal, banii vor fi plătiţi direct doctorului. 
 
Medicul îşi stabileşte tariful consultaţiei 
 
Concret, personalul medical care va face practică privată va răspunde personal de actele medicale efectuate, iar medicii solicitaţi de pacienţi îşi pot alege echipa cu care vor să lucreze, urmând să o plătească din suma negociată cu spitalul. 
 
„Mai exact, fiecare medic îşi stabileşte un tarif, să spunem 500 de lei pe consultaţie şi îl comunică spitalului. Spitalul ia în calcul pe lângă acea sumă şi alte cheltuieli şi comunică, la final, un preţ pacientului care vrea servicii la cerere”, a explicat Florin Buicu. 
 
„Nu este un afront adus medicinei private”
 
„Ceea ce vrem este doar să oferim şi spitalelor publice posibilitatea unei activităţi manageriale adecvate, competitive, libere, care să se reflecte atât în calitatea îngrijirilor pacienţilor, cât şi în veniturile personalului medical”, a arătat şi profesorul Dorel Săndesc, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. 
Proiectul de lege va fi discutat de comisiile din Camera Deputaţilor în primele două săptămâni din septembrie, urmând a ajunge în plen în ultimele două săptămâni din septembrie. 
 
„Aşteptăm viziunea Ministerului Sănătăţii pe noile modificări dar şi reacţii de la alţi actori implicaţi, nu vrem să ne grăbim cu proiectul. Varianta finală trebuie să fie una bună. Această iniţiativă legislativă este o măsură prin care putem împiedica exodul medicilor. La ora actuală au rămas doar  13.000 de medici în spitale, ceea ce este foarte puţin”, a conchis Buicu, adăugând că din punct de vedere procedural, proiectul de lege poate fi amendat prin propuneri de modificare care se depun la nivelul Comisiei pentru Sănătate.
 
Ce spun experţii în drept 
 
Experţii în Drept au explicat pentru „Adevărul”, că şi acest proiect legislative are limite. Potrivit acestora, noua legea nu va duce la eradicarea şpăgilor din spitale, aşa cum se doreşte. 
 
„Proiectul de lege ocoleşte tocmai problema spinoasă a salariilor personalului medical, încercând să rezolve lucrurile care deja sunt rezolvate. Este vorba doar de a munci în plus, folosind infrastructura spitalului. Dar şpăgile nu sunt pentru ceea ce se munceşte peste program”, a declarat Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate al Societăţii Academice din România. 
 
Legea, în schimb, arată Sorin Paveliu, reglementează alte aspecte, fără legătură cu titlul actului normativ.
  
„Încearcă să rezolve problema medicilor care pleacă să lucreze în străinătate câte două luni, dar asta este o modificare a Codului Muncii, fără legătură cu Legea sănătăţii, încearcă să rezolve problema rezidenţilor care vor să mai facă gărzi în alte spitale, dar care iar nu este o problemă a pacienţilor, fiind o modificare al Legii rezidenţiatului, iar restul problemelor sunt deja legiferate”, a mai afirmat Sorin Paveliu. În plus, expertul mai subliniază o altă prevedere discutabilă a legii. 
 
”Legea face o derogare de la incompatibilităţile şefilor de secţie şi a managerilor pentru înfiinţarea de firme medicale. Este grav pentru că azi un manager nu are voie să-şi facă un srl medical, iar de mâine el poate să-şi facă o firmă care să lucreze privat numai în spital”, a precizat Sorin Paveliu. 
 
Ion Cazacu: ”Pacienţii fără venituri vor suporta consecinţele”
 
Avocatul Ion Cazacu a arătat o posibilă incidenţa a actului legislativ în problemele penale, în special cele de corupţie, legate de prestarea actului medical. În opinia expertului, pacienţii vor fi cei care vor suporta consecinţele. 
 
„Mă refer la un aspect important, cel al tarifelor pe care le vor practica unităţile medicale publice, atât pentru închirierea unor spaţii, a aparaturii sau a personalului medical cât şi la tarifele practicate de medicii specializaţi. Toate acestea în comparaţie cu tarifele care sunt deja practicate de unităţile medicale private. O discrepanţă majoră în aceste tarife poate conduce, atât la deplasarea unei părţi importante a pacienţilor, dinspre unităţile private spre unităţile publice, cât şi la tentaţia managementului unităţilor publice de a aloca  cât mai mult spaţiu sau personal medical în vederea obţinerea unor venituri suplimentare. Dacă se va întâmpla acest lucru evident, vor avea de suportat consecinţele pacienţii care nu au posibilităţi de a plăti serviciile medicale, atât în mediu privat cât şi public, aceştia solicitând prestarea actului medical numai în funcţie de asigurarea medicală legală”, a declarat Ion Cazacu.
 
Sergiu Bogdan, conferenţiar la Facultatea de Drept a Universităţii "Babeş Bolyai" Cluj-Napoca, susţine că legea amestecă prevederi referitoare la spitale publice, incompatibile cu funcţionarea a clinicilor private.
 
„Cum poate să stabilească medicul furnizor de servicii private, care nu este obligatoriu angajat la acel spital să tarifeze un serviciu medical pe care el îl prestează chiar şi cu medici din afară, pe care tot el îi plăteşte, dar folosind aparatură spitalului public care şi ea se introduce în costul serviciului medical”, se întreabă retoric Sergiu Bogdan.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările