Cum ar vrea Guvernul să zeciuiască banii „căpşunarilor“

Scandal pe transferurile de bani ale românilor. Decizia Guvernului de a monitoriza toate tranzacţiile bancare ce depăşesc 2.000 de euro stârneşte controverse. Specialiştii spun că măsura nu va combate spălarea banilor, dar în schimb îi va afecta pe „căpşunari“, care vor evita să mai trimită bani în ţară pe căi legale.

Plecaţi peste hotare ca să-şi facă o viaţă mai bună, sute de mii de români ar putea fi puşi în situaţia de a da socoteală pentru banii câştigaţi cu greu şi trimişi copiilor sau părinţilor rămaşi acasă. Un proiect de lege, aprobat de Guvern la sfârşitul săptămânii trecute şi care urmează să fie trimis în Parlament, prevede că orice sumă mai mare de 2.000 de euro, trimisă în ţară, va trebui dovedită cu documente.

„Pentru activitatea de remitere de bani, entităţile raportoare transmit Oficiului rapoarte privind transferurile de fonduri a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 2.000 euro“, se arată în proiect.

Pretextul adoptării acestei măsuri este transpunerea în legislaţia naţională a Directivei europene 849/2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului. Norma comunitară nu impune însă un prag valoric peste care remiterile sunt monitorizate, Directiva lăsând acest aspect la latitudinea fiecărui stat. „Statele membre aplică un prag maxim pe client şi pe tranzacţie unică, indiferent dacă tranzacţia este efectuată într-o singură operaţiune sau în mai multe operaţiuni care par a avea o legătură între ele. Pragul maxim respectiv se stabileşte la nivel naţional, în funcţie de tipul de activitate financiară (...)“, prevede directiva europeană.

Cine trebuie să-i toarne pe români

Proiectul prevede că raportarea tranzacţiilor suspecte cade, în principal, în sarcina instituţiilor financiare româneşti şi a sucursalelor lor din străinătate, precum instituţiile de credit, instituţiile financiare sau furnizorii de servicii de jocuri de noroc şi prestatorii de servicii.

Acestora li se adaugă şi alte entităţi, cum ar fi administratorii de fonduri de pensii private, auditorii, experţii contabili şi contabilii autorizati, notarii publici, avocaţii sau executorii judecătoreşti.

Specialiştii spun că măsura iniţiată de Guvern nu va avea efectele scontate, ci dimpotrivă: românii vor continua să trimită bani acasă, dar nu pe căi legale.

De exemplu, economiile ar putea fi depuse la o bancă în străinătate, iar apoi retrase în ţară cu ajutorul unui card, sau pur şi simplu banii vor fi aduşi cu sacoşa acasă.

„Este o măsură care se ia în legătură cu o directivă europeană pentru prevenirea spălării banilor. În mod cert, vor fi nişte efecte negative. Va creşte foarte mult transferul ilegal de bani. Românii vor continua să trimită bani acasă, pentru că familiile lor au nevoie, însă se vor feri de acum înainte să facă remiteri legale, pentru că nu vor să intre în evidenţa autorităţilor. Chiar dacă trimit mai puţin de 2.000 de euro, pentru că, aşa cum spune directiva europeană, controlul se face la toate sumele transferate. Aşa că românii vor prefera probabil să aducă banii în ţară cu sacoşa. Chiar dacă se va face o simplă evidenţă a numelor şi sumelor, românii care lucrează ilegal în străinătate nu vor să dea în vileag asta, şi cred că asta nu ar fi nici în interesul patronatului din ţările respective, în măsura în care aceste date vor fi centralizate la Bruxelles“, a explicat, pentru „Adevărul“, analistul economic Mircea Coşea.

Legea nu rezolvă problema spălării banilor

Specialistul spune că noile măsuri nu vor combate spălarea banilor.  „Lucrurile sunt incomplete şi cu efecte contrare. Nu trebuie să ne aşteptăm la o mare realizare, este doar o grijă în plus, o complicaţie adusă vieţii românilor din diaspora. Măsura nu va rezolva problema spălării banilor, pentru că acest fenomen nu se face cu banii unui zidar din Italia, chiar dacă ar exista o reţea întreagă care ar folosi aceşti muncitori“, a mai spus Mircea Coşea.

La rândul său, avocatul de drept fiscal Gabriel Biriş crede că pragul de 2.000 de euro este mult prea mic şi că legea ar trebui nuanţată.

„Asta e din ciclul «unde dai şi unde crapă». Nu cred că asta a avut în vedere directiva europeană. Din păcate, în România nu se pleacă de la prezumţia de nevinovăţei, ci de rea credinţă, adică toţi suntem hoţi. Pragul de 2.000 de euro este prea mic pentru România. Ar fi trebuit să se ţină cont de specificul diasporei noastre, că foarte mulţi români muncesc în străinătate. Legea ar fi trebuit nuanţată, ca să-i scoată pe oamenii ăştia din sfera de aplicare. Pentru că nu cei care muncesc ca să trimită bani acasă fac spălare de bani. Nu trebuie să se justifice un om care şi-a lăsat copiii acasă cu bunicii ca să câştige o pâine în afară“, a spus Gabriel Biriş.

Câţi bani au trimis acasă românii din străinătate

Potrivit unui raport publicat recent de Banca Mondială (BM), anul trecut, românii care muncesc în străinătate au trimis acasă nu mai puţin de 4,9 miliarde de dolari - un record al ultimului deceniu. Dacă luăm în calcul că diaspora noastră numără peste 4 milioane de persoane, reiese că fiecare român a trimis acasă în jur de 1.200 de dolari. Este cea mai mare sumă din ultimii 10 ani, cu aproape un miliard şi jumătate în plus faţă de recordul pe care-l aveam până acum, cel din 2013.

Banii trimişi de români celor de acasă se regăsesc în consum, dar şi în piaţa imobiliară, pentru că cei mai mulţi cumpără case pentru bătrâneţe.

Specialist HR: „Vor găsi soluţii alternative“

Specialiştii în piaţa muncii susţin că decizia guvernului loveşte în muncitorii români care aleg să desfăşoare muncă la negru în străinătate. „Riscurile pentru cei care muncesc la negru şi vor să trimită bani în ţară ar fi să găsească alte soluţii prin care să facă asta. Efectul acestei măsuri va fi acela de descurajare a muncii la negru, pentru că o monitorizare a banilor ar putea fi problematică doar în cazul celor care muncesc fără a fi angajaţi cu acte în regulă“, a explicat, pentru „Adevărul“, Oana Datki, managerul Consulteam, firmă de consultanţă şi servicii în HR.

Potrivit specialistului în piaţa muncii, românii care muncesc în străinătate pot fi împărţiţi în mai multe categorii: de la muncitori calificaţi la medici sau farmacişti.

„Această monitorizare nu ar trebui să îi sperie pe cei care lucrează oficial, cu acte. Au de unde să arate provenienţa banilor. Totuşi, suntem în Uniunea Europeană, suntem într-o piaţă liberă, regulile ar trebui să se aplice, monitorizarea transferurilor se întâmplă în toate ţările din vestul Europei, nu poţi să faci o depunere de 10.000 de euro în bancă dacă tu eşti şomer“, a completat Oana Datki