Cum vrea Dăncilă să împace şi capra UE şi varza PSD în cazul Secţiei Speciale. Judecătoarea Andrea Chiş explică de ce este boicotată instalarea Adinei Florea

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Andrea Chis. foto Inquam photos
Andrea Chis. foto Inquam photos

Andrea Chiş, unul dintre cei şapte magistraţi din CSM care cer desfiinţarea Secţiei Speciale, susţine că este prea târziu pentru numirea unui alt procuror în fruntea SIIJ, activitatea de până acum a Secţiei infirmând dezideratul de apărare a independenţei magistraţilor. Între timp premierul Dăncilă caută o soluţie de compromis între presiunile din partid pentru menţinerea SIIJ şi cele de la Bruxelles, care cer desfiinţarea acesteia.

Premierul Viorica Dăncilă nu va desfiinţa Secţia Specială de Investigare a Magistraţilor, ghiuleaua PSD împotriva procurorilor, pentru a nu trezi o nouă revoltă în partid, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Dăncilă, proaspăt aleasă în funcţia de preşedinte PSD, este acuzată în culise de mai mulţi lideri din teritoriu că a pactizat cu „statul paralel“, cu care Dragnea se războia. Astfel, desfiinţarea Secţiei Speciale prin ordonanţă de urgenţă ar întări şi mai mult corul contestatarilor dirjat de Liviu Pleşoianu, cel care a ieşit, surpinzător, pe locul doi la Congres, cu un discurs axat pe lupta împotriva sistemului, extrem de apreciat la baza partidului. 

Dăncilă  vrea o soluţie de compromis: Secţia fără Florea

Pe de altă parte, Viorica Dăncilă nu-şi doreşte ca Secţia Specială să fie condusă de Adina Florea, procuror cu o imagine compromisă, mai ales după ce a anchetat-o pe fosta şefă DNA Laura Codruţa Kovesi. Adina Florea este asociată cu Liviu Dragnea şi cu Lia Savonea, şefa CSM apropiată de PSD, deci orice anchetă viitoare a secţiei speciale va afecta direct imaginea Guvernului Dăncilă. Potrivit surselor citate, premierul şi-ar dori insistent un alt şef la al Secţiei Speciale, însă calculele sunt destul de complicate. Adina Florea a câştigat un concurs pentru şefia instituţiei, iar acum aşteaptă validarea CSM, instituţie împărţită între tabăra reformistă şi suporterii PSD.

În ultimele săptămâni, mai mulţi membri CSM au boicotat şedinţele forului, astfel încât să nu existe cvorum pentru învestirea Adinei Florea. Numai că situaţia nu se poate repeta la nesfârşit, mai ales că şefa CSM, Lia Savonea, o susţine din răsputeri pe Florea. Care e soluţia? Retragerea de bună-voia a Adinei Florea, astfel încât concursul să se repete, iar în fruntea Secţiei Speciale să ajungă un magistrat cu o imagine mai puţin şifonată. Astfel, Viorica Dăncilă ar avea linişte în partid, iar la Bruxelles ar putea argumenta că Gvernul nu se amestecă în Justiţie, mai ales că poporul a decis la referendum interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul Justiţei. 

Judecătorul Andrea Chiş: Secţia trebuie desfiinţată

Judecătorul Andrea Chiş, unul dintre cei şapte membri CSM care au boicotat confirmarea Adinei Florea în fruntea SIIJ până la discutarea rapoartelor GRECO şi al Comisiei de la Veneţia, a declarat pentru „Adevărul” că ideea unei soluţii de compromis, cu numirea unui alt şef la conducerea SIIJ, nu mai reprezintă o opţiune. 

Andrea Chiş: „Majoritatea sistemului judiciar s-a opus şi se opune înfiinţării acestui parchet, aşa cum rezultă din consultarea pe legile justiţiei. Dacă am face, totuşi, un exerciţiu de imaginaţie, posibilitatea numirii unui procuror şef agreat de întregul sistem ar fi putut exista eventual la începutul funcţionării acestei instituţii. Din păcate, aşa cum am spus-o şi cu altă ocazie,  până acum, cele două opţiuni ale comisiei de examinare, susţinute de o majoritate strânsă din CSM, sunt aceleasi cu ale executivului si legislativului: Gheorghe Stan - prelungit mandatul de inspector sef adjunct prin OUG, numit judecător CCR de Camera Deputatilor fără ca sistemul judiciar să cunoască existenţa candidaturii, Adina Florea - propusă de Ministrul Tudorel Toader pentru şefia DNA, respinsă de Preşedintele Klaus W. Iohannis.

În prezent, nu cred că mai există vreo posibilitate de a numi un procuror asupra căruia să cădem cu toţii de acord pentru simplul fapt că activitatea de până acum şi numirile de până acum în cadrul acestei instituţii au descurajat procurorii care ar fi corespuns unui astfel de profil să se mai prezinte la o astfel de examinare.

Problema majoră, însă, nu e asta. Eu cred că activitatea de până acum a acestei instituţii nu confirmă dezideratul de apărare a independenţei judecătorilor şi procurorilor clamat la înfiinţarea ei. Acest lucru rezultă şi din documentele internaţionale apărute până acum. De aceea am şi declarat că se impune desfiinţarea ei, pentru a nu se transforma, dacă nu este deja, într-un instrument de presiune asupra magistraţilor, inclusiv prin prerogativele foarte largi pe care le deţine.

„Adevărul”: Cum vedeti graba si insistenta de a valida noul procuror-sef al SIIJ in acest context. Nu exista o obligatie, cel putin morala, de a discuta in CSM aceste raporte si rolul acestei Sectii?

Andrea Chiş: „Graba de a numi un nou procuror şef al SIIJ în contextul dat e inexplicabilă, câtă vreme instituţia are un adjunct care o poate conduce. Preşedintele CSM nu a oferit şi nici nu cred că poate oferi vreo explicaţie pentru această urgentare a lucrurilor. Reamintesc că prima şedinţă cu această ordine de zi a fost convocată de pe o zi pe alta (în 18 iunie după programul de lucru, la ora 17,27, chiar în ziua examinării, şedinţa fiind convocată pe 20 iunie), iar materialul privind desfăşurarea concursului nu era încărcat pe EMAP pentru a putea fi studiat de cei convocaţi nici măcar în dimineaţa şedinţei.

A doua şedinţă a fost convocată pe luni, 24 iunie 2019, când se ştia că Preşedintele ÎCCJ, membru de drept nu putea participa. Toată săptămâna trecută nu s-a mai convocat vreun Plen. Explicaţia s-ar putea regăsi în agenda unor membri care lipseau din consiliu de marţi până vineri săptămâna trecută.

Următorul Plen a fost convocat peste o saptămână,  în data de 1 iulie 2019, Plen care nu s-a ţinut pentru lipsă de cvorum, cei 7 solicitând în continuare, oricum, stabilirea datei Plenului pentru discutarea celor 3 puncte referitoare la SIIJ după publicarea Raportului GRECO. La această şedinţă, deşi amânată pentru lipsă de cvorum, Ministrul Justiţiei a oferit garanţii privind publicarea în timp scurt a acestui raport, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare, existând colegi, alţii decât cei 7, care au spus că ar fi fost de acord cu amânarea dacă s-ar fi discutat în Plen direct, ceea ce s-a întâmplat luni, în 1 iulie. 

Cu toate acestea, în această săptămână, pentru mâine, la două zile după Plenul amânat, este convocată o altă şedinţă, cu nerespectarea termenului de 3 zile prevăzut de lege. Această atitudine a Preşedintelui este una de forţă, de lipsă de înţelegere şi cred că poate fi explicată, dacă vom verifica, din ce ştim deja oricum, tot prin lipsa unor colegi săptămâna viitoare, alţii decât cei 7 şi membrii de drept. Cu alte cuvinte, de o majoritate conjuncturală.

Există o obligaţie legală de a discuta aceste rapoarte, acestea vizând activitatea SIIJ. Există o obligaţie morală cel puţin şi pentru că cei 7 membri care am cerut discutarea celor 3 puncte referitoare la SIIJ după publicarea şi dezbaterea rapoartelor Comisiei de laVeneţia şi GRECO reprezentăm 50 % dintre membri aleşi şi majoritatea judecătorilor şi procurorilor raportat numărul celor care au votat să îi reprezentăm.

„Adevărul” : Acest „boicot” a scos la iveala o plângere mai veche, si anume ca sedintele sunt anuntate intempestiv, fara respectarea cerintelor legale si, mai mult, ordinea de zi este stabilita in functie de prezenta membrilor CSM astfel incat sa fie asigurat un rezultat dorit la votul in plen. Puteţi da câteva exemple îna cest sens?

Andrea Chiş: În cazul numirii domnului Gheorghe Stan în funcţia de procuror şef SIIJ, a fost convocat un Plen în interiorul termenului de 10 zile prevăzut de Regulamentul de concurs în care Plenul trebuia să se pronunţe asupra numirii acestuia, Plen pe a cărui ordine de zi nu exista un punct legat de numirea acestuia. Puteţi verifica şedinţa din 17 ianuarie 2019, şi veţi vedea că am solicitat suplimentarea ordinii de zi cu acest punct, motivând  că nu mai era alt Plen în intervalul de 10 zile prevăzut de Regulamentul adoptat chiar de CSM. Pe site-ul CSM se poate observa cu uşurinţă că următorul Plen a avut loc abia în 28 ianuarie 2019. Explicaţia posibilă a lipsei de grabă de atunci poate fi lipsa Ministrului Justiţiei, Tudorel Toader la acea vreme, din Plenul din 17 ianuarie 2019. Cererea mea de suplimentare a fost respinsă.

Un alt exemplu legat de activitatea aceleiaşi instituţii îl constituie şedinţa de Plen din data de 4 iunie 2019, având pe ordinea de zi propunerea de numire în funcţia de procuror şef adjunct al acestei instituţii. Această şedinţă a fost fixată pe ora 8, mai devreme decât şedinţele obişnuite ale Plenului, cu motivarea că doar aşa era cvorum cu doi colegi, printre care şi eu, care plecam în acea dimineaţă într-o delegaţie, deşi alţi doi, dintre cei 7, puteau fi prezenţi de la o altă oră în aceeaşi zi.

Au existat şi intenţii de fixare a unor şedinţe care nu se datorau doar acestui motiv, ci se suprapuneau cu lipsa unor colegi care puteau da unele explicaţii legate de puncte de pe ordinea de zi propusă de Preşedinte. Un exemplu ar fi concursul pentru numirea inspectorului şef al Inspecţiei Judiciare, când s-a încercat convocarea unui Plen când lipseau din membrii comisiei dintre cei a căror fişă de notare a fost anulată de majoritatea din comisia de examen care l-a declarat admis pe inspectorul şef cu notă maximă.

„Adevărul”: Considerati ca în acest moment CSM funcţionează ca un adevarat garant al independenţei justitiei, dând glas tuturor vocilor din magistratura? 

Andrea Chiş: CSM dă glas tuturor vocilor din magistratură, pentru că membrii aleşi reprezintă opiniile colegilor. Există, desigur, posibilitatea ca  opţiunile colegilor pentru unii membri să se fi schimbat, colegii alegători manifestând solidaritate cu membrii pe care la vremea respectivă nu i-au ales şi invers, pierzându-şi încrederea în cei aleşi, cu alte cuvinte, ca majoritatea din CSM să nu  reprezinte majoritatea magistraturii. În cazul avizelor pe legile justiţiei, cel puţin, acest lucru a fost dovedit cu prisosinţă. 

Cred că s-ar impune un mecanism de evaluare a membrilor CSM de către colegi, cel puţin a membrilor judecători de către toţi judecătorii şi a membrilor procurori de către toţi procurorii, pentru că, odată aleşi, îi reprezentăm pe toţi, nu doar pe cei care ne-au ales. Cred că ar trebui să ne gândim la un astfel de mecanism şi posibile consecinţe ale utilizării acestuia, cum ar fi imposibilitatea de a candida pentru o funcţei de conducere în consiliu în cazul unei evaluări nefavorabile. Revocarea este un alt mecanism de responsabilizare, însă aproape imposibil de implementat datorită numărului de voturi necesar prevăzut de ordonanţa de guvern care a modificat legea adoptată de Parlament de privind modificarea legii de organizare a CSM, încă înainte ca această lege să intre în vigoare. 

Procurorul general: Secţia Specială, greu de apărat

Procurorul general interimar al României, Bogdan Licu, a declarat marţi după întâlnirea cu experţii Comisiei Europene pe Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), unde funcţionarea Secţiei Speciale (SIIJ) a fost una din temele principale, că o asemenea secţie este foarte dificil de susţinut. „Este foarte dificil să susţii o asemenea structură, în condiţiile retragerii peste noapte a unor apeluri. Ăsta a fost unul din punctele de discuţie, altele sunt strict de legislaţia românească”, a declarat Licu. El a recunoscut că a fost surprins de decizia fostului şef al SIIJ de retragere a apelurilor în dosarele lui Sebastian Ghiţă şi Viorel Hrebenciuc, susţinând că singurul lucru pe care l-a putut face a fost să sesizeze CCR. Întrebat despre cooperarea cu Secţia Specială, Bogdan Licu a caracterizat-o drept „dificilă”.

 Mult mai evazivă a fost declaraţia şefei CSM, Lia Savonea, a cărei insistenţă de a o numi pe Adina Florea în fruntea SIIJ a dus la actualul blocaj din CSM. „Am prezentat acele opinii ale Consiliului necesare consolidării independenţei justiţiei, vă asigur. Nu am prezentat opinia proprie (în privinţa Secţiei de anchetare a magistraţilor - n.r.)”, a declarat aceasta.

Birchall: România este o ţară profund ataşată valorilor europene

Suprinzătoare a fost poate declaraţia ministrului Justiţiei, Ana Birchall, după întrevederea cu experţii Comisiei Europene. Dacă, după publicarea ultimului raport în noiembrie 2018, ministrul de atunci, Tudorel Toader, susţinea că este unul „cu iz politic, interese şi standarde duble”, PSD-ul anunţând atunci că intenţionează chiar atacarea lui la Curtea de Justiţie a UE, Ana Birchall a subliniat că România va rămâne o ţară profund ataşată valorilor statului de drept. „Vreau să vă spun că România este, a fost şi va rămâne o ţară profund ataşată valorilor europene şi statului de drept, precum şi apărării drepturilor şi libertăţilor fundamentale atât ale cetăţenilor României cât şi ale cetăţenilor europeni”, a declarat ministrul. Reamintim că raportul MCV de anul trecut a cerut suspendarea „imediată” a aplicării legilor justiţiei şi revizuirea acestora „ţinând pe deplin seama de recomandările din cadrul MCV, Comisia de la Veneţia şi GRECO”. În ceea ce priveşte ultimul raport al Comisiei de la Veneţia, Secţia Specială este catalogată drept un posibil instrument de presiune la adresa magistraţilor şi un obstacol la adresa luptei anticorupţie.

Evenimente



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite